Suceava, județ bogat în resurse naturale diverse, dar și expus poluării

• Circa 52% din suprafață este ocupată de păduri, aproximativ 42% reprezintă terenuri agricole, industriile cele mai dezvoltate fiind cele de prelucrare a lemnului și a cărnii și laptelui
• Industria minieră a intrat în declin în ultimele două decenii,  însă toate activitățile industriale sunt însoțite de probleme în gestionarea deșeurilor, dar și de „defrișări masive”

Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorită diversităţii şi, în unele cazuri, bogăţiei resurselor sale naturale. Cel puțin așa evidențiază Raportul privind starea mediului al Agenției pentru Protecția Mediului, conform căruia circa 53% din suprafaţa judeţului este reprezentată de forestier, care, la rându-i, înseamnă 7% din suprafaţa ţării. Astfel, potrivit sursei citate, în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri de cupru și sulf, barită, sare, gaze naturale, ape minerale și minereu de uraniu, în timp ce 42% din suprafaţa județului este reprezentată de terenurile arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei şi Sucevei. Pentru județul Suceava, ramurile industriale reprezentative sunt industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier, urmată de industria alimentară, susținută de agricultură și bazându-se, în principal, pe prelucrarea produselor animaliere, mai ales a laptelui și a cărnii. De asemenea, în județul Suceava prezentă este industria uşoară, prin societăţi de confecţii şi tricotaje, pielărie şi încălţăminte, cât și industria construcţiilor de maşini, prin firme care produc scule şi rulmenţi. În ultimul rând, în județ se desfășoară și activități de industrie minieră, apanaj al societăților de exploatare şi prelucrare a minereurilor, „industrie aflată în declin în ultimele două decenii”. Raportul privind starea mediului al Agenției pentru Protecția Mediului reliefează că, pe de altă parte, toate activităţile menționate au condus la afectarea calităţii solului, ca urmare a depozitării de deşeuri lemnoase, deşeuri din industria minieră și deșeuri menajere. La acestea se adaugă poluarea solului cu reziduuri şi deşeuri din industria alimentară şi uşoară, precum și cu scurgeri accidentale de produse petroliere, substanţe chimice utilizate în fluxurile tehnologice. De asemenea, în analiza citată sunt incluse și „defrişările masive, care au condus la apariţia sau accentuarea, după caz, fenomenelor de alunecare, eroziune și „acidifiere”.