Deficitul de elemente nutritive din sol, una dintre marile probleme ale
agriculturii sucevene
- Terenurile din 16 localități
din județul Suceava sunt afectate în proporție de 80-90% de „acidifiere”,
fenomen care poate fi combătut prin administrarea de amendamente calcaroase
- Din păcate, ”...trebuie menţionat faptul că, în ultimii 5 ani,
OSPA Suceava nu a avut nici o solicitare de studii pentru amendarea
terenurilor” se arată într-un raport al APM Suceava
Cu toate că solul din județul Suceava este cunoscut drept favorabil
agriculturii, există și suprafețe destul de întinse cu calitate mai puțin propice activități ale acestui
sector al economiei naționale. Astfel, Raportul privind starea mediului în județul
Suceava în anul 2018 al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) evidențiază că
terenurile din județ sunt afectate, printre altele, de eroziune de suprafață pe
58.575 de hectare și eroziune de adâncime pe 1.723 de hectare. Eroziunea de
suprafață include mai ales zone de pe Podișul Fălticeni, precum Dolhasca,
Vulturești, Forăști Preutești, Dolhești, dar și de pe Podișul Dragomirnei, cum
ar fi Adâncata, Suceava, Bosanci și Salcea. Eroziunea de adâncime afectează zone
de podiș ale județului, în localități precum Todirești, Udești, Vulturești,
Preutești, Liteni, Gălănești și Cornu Luncii, fenomenul fiind predominant în
Podișul Fălticenilor. Alunecările de teren sunt prezente pe 23.283 de hectare,
dintre acestea 20.139 de hectare fiind stabilizate, în localitățile Cacica,
Botoșana, Cajvana, Todirești, dar și în partea vestică a Podișului Dragomirnei,
înspre Valea Sucevei, la Dărmănești, precum și pe Podișul Fălticeni, în Udești și
Fălticeni. Alunecări active de terenuri sunt pe 3.284 de hectare, în localitățile
Preutești, Rădășeni, Forăști și Fălticeni, dar și în Adâncata. În ceea ce privește
„acidifierea”, de pe urma acesteia au de suferit 240.515 hectare. Prezente în
tot județul, aciditatea puternică afectează 77.526 de hectare, iar aciditatea
moderată se întâlnește pe 163.468 de hectare. Raportul APM remarcă zona montană a județului,
cu teritorii ce au peste 80-90% din suprafață afectată đe „acidifiere”. Este
vorba despre Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza,
Brodina, Broșteni, Cîrlibaba și Pojorîta. În zonele piemontate, aciditatea
predomină în localități ca Solca, Baia, Horodnic, Ciprian Porumbescu, Vicovu de
Jos, Valea Moldovei, iar în zona de podiș, de suferit au, pe mari suprafețe,
localitățile Preutești și Rădășeni. Conform Raportului APM, care citează date furnizate de Oficiul Județean de Studii Agrochimice și
Pedologice (OSPA) Suceava, „acidifierea” poate fi
combătute prin administrarea de amendamente calcaroase, iar deficitul de fosfor
este parţial remediabil prin administrarea acelorași amendamente, însă la
pH-uri scăzute, deoarece fosforul din sol prezintă forme inaccesibile
plantelor. Pe de altă parte, suprafeţele acide şi slab sau foarte slab
aprovizionate în fosfor, de aproximativ 70% din totalul suprafeței judeţului, sunt
caracteristice zonei de munte, fenomenul explicat fiind, inclusiv prin absenţa
răspândirii de amendamente calcice pe toate terenurile pretabile. „În acest
sens trebuie menţionat faptul că, în ultimii 5 ani, OSPA Suceava nu a avut nici
o solicitare de studii pentru amendarea terenurilor. În teritoriile acoperite
cu păşuni se mai impune suprimarea speciilor acidofile, ca şi măsuri
agrotehnice de îndepărtare a excesului de umiditate, precum amenajare de
şanţuri şi rigole sistematice, cât şi nesistematice de scurgere, nivelare de
exploatare și modelare în benzi cu coame. Aceasta în condițiile în care, în
zonele de podiş şi piemontană a judeţului, fenomenele de şi
de sărăcire în elemente nutritive merg mână în mână cu procesele de stagnare a
apei” se relifează în Raportul privind starea mediului în județul Suceava în
anul 2018. Conform aceleiași analize, una dintre marile probleme cu care se
confruntă agricultura suceveană, în zona de munte, dar și în zona de deal, este
deficitul de elemente nutritive din sol. „Pentru
azot şi mai ales fosfor situaţia este mai gravă, din cauza lipsei de
fertilizanţi naturali şi artificiali, şi de amendamente. De aceea, se impune utilizarea
de îngrăşăminte chimice complexe” se arată apreciază în Raportul Agenției
pentru Protecția Mediului Suceava. Deficitul
de azot este specific pe 188.143 de hectare, cel de fosfor pe 243.871 de
hectare, iar cel de potasiu pe 47.753 de hectare. Remarcate sunt și cele 184.145
de hectare cu exces de umiditate, 43.903 hectare cu gleizare, 91.903 hectare cu
pseudogleizare, 175 de hectare de terenuri nisipoase și 19.142 de hectare de
lunci sau de pășuni ori fânețe.
