Proiect inedit de reabilitare și
restaurare a Curții Domnești din centrul Sucevei
>Restaurate urmează a fi Casa Domnească și turnurile, unele trasee și
hrube, amenajându-se inclusiv un amfiteatru înierbat și iluminatul arhitectural
pentru evidențierea vestigiilor arheologice și grupajelor peisagistice
>„Este un proiect absolut necesar pentru punerea în
valoare a istoriei orașului și realizarea unei strategii de turism funcționale, care să facă front comun cu
Cetatea de Scaun și Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt” a reliefat primarul Ion Lungu
>În vederea întocmirii
studiului pentru lucrări POR de 5 milioane de euro, ofertă depusese Sigma Home
Project Iaşi, iar Institutul Naţional al
Patrimoniului a propus includerea Curţii Domneşti într-un program derulat de
Ministerul Culturii
Pe data de 30 septembrie va avea loc la Primăria municipiului Suceava
discuții pe tema reabilitării Curții Domnești. Anunțul aparține primarului Ion
Lungu, care informează că, pe lângă proiectanți, la dezbateri vor lua parte și
specialiști ai Muzeului Bucovinei și Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național.
Primarul Ion Lungu face cunoscut că obiectivul proiectului îl constituie punerea
în valoare a vestigiilor arheologice ale Curții Domnești, finanțarea nerambursabilă neputând să depășească
5 milioane de euro. Dat fiind acest imperativ s-a decis ca respectivele vestigii
să fie tratate separat de parcul public din preajma. Astfel, în ceea ce privește zona arhiteologică, propuse
sunt măsuri de conservare și restaurare ale ruinelor Palatului Domnesc,
turnului locuinței și turnului porții. Amenajarea parcului public va consta în realizarea
traseului străzii „Curții Domnești”, refacerea, în zona de peluză, a traseelor
unor imobile sau hrube existente, cât și a unui amfiteatru înierbat cu
orientare înspre Biserica Coconilor. De asemenea, prevăzute sunt un punct de
intrare dinspre strada Domnească, pentru vânzare de bilete, un muzeu, spațiu de
comercializare amintiri, o clădire cu parter. Accesul în zona arheologică se va
face dinspre strada „Curții Domnești”, lângă Liceul de Artă, cel în parcul
public urmând a fi posibil dinspre strada „Curții Domnești” și strada „Petru
Rareș”. În proiect figurează și amenajarea iluminatului arhitectural, cu
iluminarea zidurilor Curții Domnești, Casei Domnești, Turnului și a unor
grupaje peisagistice de interes. „Este un proiect absolut necesar pentru
punerea în valoare a istoriei orașului și realizarea unei strategii de
turism funcționale, care să facă front
comun cu Cetatea de Scaun și Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt” a reliefat
Ion Lungu primarul municipiului Suceava. În partea a doua a lunii iulie 2019,
primarul Ion Lungu anunța că pentru întocmirea studiului de reabilitarea cu
finanţare europeană nerambursabilă a Curţii Domneşti, se înregistrase o ofertă
a Sigm Home Project Iaşi. Studiul avea în vedere lucrări de 5 milioane de euro,
sumă maximă rezervată prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Tot
atunci, la Primăria municipiului Suceava venea și propunerea Institutului
Naţional al Patrimoniului de includere a Curţii Domneşti într-un program de
finanţare a reabilitării monumentelor istorice derulat de Ministerul Culturii.
Răspunsul autorităţilor municipale din Suceava fusese afirmativ, mai ales că
oferta din Bucureşti vine la pachet cu susţinerea financiară, atât a
proiectării, cât şi a execuţiei. Curtea Domnească se află în preajma oraşului
medieval, în apropierea bisericii „Sfântul Dumitru”, Parcului Şipote, vechiului
centru meşteşugăresc al Sucevei, precum şi a Bisericii Beizadelelor. Primele
lucrări, la Casa Domnească din lemn, prevăzută cu pivniţă, au fost iniţiate în
timpul lui Petru I Muşat. Pe durata domniei lui Alexandru cel Bun au fost refăcute
construcţiile din lemn şi au fost ridicate, din piatră, un zid de incintă, iar
pe latura de est alte câteva clădiri cu beciuri. Peste vechea Casă Domnească a
fost ridicat, din porunca lui Ştefan cel Mare, un palat de piatră dotat cu pivniţă. Ansamblul a dăinuit până în a doua
jumătate a secolului al XVI-lea, când a
fost distrus de un incendiu.