Firmele de gardă şi protecţie, amendate de inspectorii de muncă

·        Valoarea amenzilor a fost de 19.500 de lei, pentru muncă la negru una dintre societăţii fiind sancţionată cu 10.000 de lei. 

·        Printre altele, s-au descoperit nereguli referitoare la neacordarea repausului de 24 de ore după 12 ore de muncă, dar şi la nerecompensarea muncii pe timp de noapte.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a derulat o campanie de identificare şi combatere a muncii nedeclarate, inclusiv de verificare a respectării prevederilor legale privind timpul de muncă la societăţile de protecţie şi gardă. Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava informează că la acţiune au participat 9 inspectori de muncă, aceştia controlând 9 angajatori. În urma controalelor efectuate s-au aplicat 12 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate fiind de 19.500 lei. Conform inspectorului şef Butnariu, pe durata controalelor a fost depistată o singură persoană fără forme legale de încadrare, societatea cu pricina alegându-se cu o amendă de 10.000 lei. Pe lângă aceasta, în timpul verificărilor, inspectorii de muncă au constat deficienţe privind netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor; nerespectarea dispoziţiilor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de fiecare salariat; neacordarea repausului de 24 de ore după 12 ore de muncă; nerecompensarea muncii pe timp de noapte; lipsa criteriilor de evaluare în contractul individual de muncă; regulamentul intern incomplet; netransmiterea suspendării contractelor individuale de muncă în registrul de evidenţă, cât şi lipsa repartizării programului de muncă în contractele individuale de muncă cu timp parțial. Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, precizează că obiectivele campaniei au constat în identificarea şi combaterea muncii nedeclarate, eliminarea neconformităților constatate, dar şi în verificarea dosarului de personal şi a existenţei atestatului profesional, a timpului de muncă şi de odihnă, precum şi a garantării în plată a salariului minim brut pe economie. Nu în cele din urmă, urmărite au fost diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale privind relaţiile de muncă, inclusiv şi identificarea firmelor care utilizează ilegal munca tinerilor.