Stres şi insomnie din cauza poluării fonice
• Având o populaţie de peste 100.000 locuitori, Suceava va avea o hartă de zgomot a zonelor cu valori peste limitele legale admisibile
• Zgomotul este vinovat de accelerarea ritmului cardiac şi a celui respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenţiei, leziuni ale timpanului şi diminuarea reflexelor
Municipiul Suceava va avea o hartă de zgomot, informează directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Iluţă Cocriş. Demersul include mai multe etape, anul viitor, deliberativul municipal trebuind a prinde, în bugetul local, fondurile necesare întocmirii documentaţiei. Potrivit dlui Cocriş, aceasta din urmă va include atât un studiu, harta efectivă cu principalele artere ale urbei, cât şi valorile indicatorului de zgomot înregistrate în punctele nevralgice. Şeful APM precizează că, în 2012 este obligatorie realizarea documentaţiei, pe baza banilor alocaţi de la bugetul local, şi că, în lipsa fondurilor necesare plăţii specialiştilor, proiectul nu va putea fi materializat. În cele din urmă, în 2013, pe fundamentul documentaţiei amintite va fi aplicat Planul de acţiune pentru diminuarea zgomotului în zonele în care nivelul indicatorului specific este frecvent depăşit.
• Panouri fono-absorbante şi garduri vii pentru protecţia sucevenilor la zgomotul din trafic
„Este vorba despre măsuri de fluidizare a traficului, realizarea de panouri fono-absorbante şi garduri vii, la fel ca în ţările civilizate, toate fiind de natură să absoarbă aproape în integralitate zgomotul produs de circulaţia rutieră”, explică directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Iluţă Cocriş. Monitorizările APM relevă că una din cauzele zgomotului din municipiul Suceava este traficul intens. Principalele zone în care indicatorul prezintă frecvente depăşiri sunt cele din dreptul Parcului central, precum şi de la intersecţia dintre Calea Unirii şi străzile „Mirăuţi şi „Petru Rareş”. „În municipiul Suceava, nivelul de zgomot va scădea o dată cu realizarea centurii ocolitoare şi preluarea traficului greu de artera ocolitoare”, subliniază Iluţă Cocriş. Toate caeste se petrec şi pe fondul ridicării gradului de motorizare, de la valoarea de 47 de autovehicule la o mie de locuitori, în 1991, la peste 200 de maşini la mia de locuitori, în prezent.
Conform datelor APM, în localităţile urbane, ponderea majoră a surselor de poluare fonică o deţin sursele mobile, adică cele din traficul rutier. De asemenea, străzile de categoria a IV-a prezintă „izvor” de zgomot ridicat, la originea acestuia fiind suprafeţele de rulare deteriorate. Pe de altă parte, în cadrul programului „Politică şi guvernare pe linie de mediu”, municipalitatea suceveană are în vedere un parteneriat cu Ministerul Mediului. Programul îşi propune luarea de măsuri de reducere a zgomotului din localităţile urbane, edilul şef Ion Lungu spunând că mulţi suceveni au reclamat la Primărie poluarea fonică rdicată. Primarul arată că deranj provoacă unele activităţi economice, printre care şi „curieratul”, precum şi altele care se desfăşoară tot pe durata nopţii, precum discotecile şi localurile cu program nocturn. În programul amintit, administraţia municipală va participa cu 2% din valoarea proiectului, la nivel naţional fiind alocate 10 milioane de euro. Conform legislaţiei în vigoare municipiul Suceava, având o populaţie de peste 100.000 locuitori, va trebui să-şi realizeze propria hartă de zgomot a zonelor cu valori peste limitele legale admisibile. Harta va aduce avantaje în domeniul imobiliar, contribuind la încurajarea dezvoltării de noi perimetre rezidenţiale, precum şi la stabilirea cât mai corectă a preţului terenurilor şi locuinţelor. Zgomotul poate produce tulburări neurovegetative cum ar fi accelerarea ritmului cardiac şi celui respirator, modificări ale presiunii sanguine, slăbirea atenţiei, leziuni ale timpanului şi diminuarea reflexelor. În cele mai multe cazuri, poluarea fonică ridică nivelul stresului din timpul zilei, provoacă insomnii, putând conduce chiar la atacuri de inimă.