După accidentul ecologic din Ungaria,

Iazurile de decantare şi haldele de steril redevin ameninţătoare

• În fostele perimetre miniere este nevoie de intervenţii de stabilizare şi reconstrucţie ecologică, însă bani de la centru se dau cu ţârâita

• „Au fost pornite unele lucrări, însă, din cauza fondurilor mici, acestea merg într-un ritm lent şi aproape că nu se simt”, arată directorul executiv la APM Suceava, Iluţă Cocriş

O comisie mixtă formată de reprezentanţi ai Prefecturii, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu fac verificări la iazurile de decantare şi haldele de steril de pe raza judeţului Suceava. Acţiunea are loc în baza ordinului nr. 415 al prefectului de Suceava, Sorin Arcadie Popescu şi survine recentului accident ecologic din Ungaria.

Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Iluţă Cocriş spune că pericolul cel mai mare îl reprezintă iazurile de decantare Tărnicioara, de la Ostra şi Dealul Negru, de la Fundu Moldovei. Campania se va încheia pe 29 octombrie, verificările urmărind starea respectivelor iazuri şi halde steril, precum şi stadiul lucrărilor de stabilizare şi reconstrucţie ecologică. Dl. Cocriş precizează că, în acest sens, există proiecte aprobate şi s-au emis acordurile de mediu necesare, însă fondurile pentru lucrările efective vin cu ţârâita. „Se va verifica starea acestor obiective cu activitate sistată şi abandonate. Au fost pornite unele lucrări, însă, din cauza fondurilor mici, acestea merg într-un ritm lent şi aproape că nu se simt”, arată directorul executiv la APM Suceava, Iluţă Cocriş, adăugând că recent, prin hotărâre de Guvern, de la Fondul de mediu au mai fost eliberate unele sume pentru consolidare şi reconstrucţie ecologică.

• În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tărnicioara, de suferit ar avea 1210 de gospodării şi operatori economici

În perioada 23-26 iulie 2008, la Tărnicioara, ca urmare a blocării cu aluviuni a intrării în galeria de sub-traversare, în amonte de barajul Scăldători s-a adunat un volum de circa 100.000 de metri cubi de apă. Dacă ploile ar fi continuat, apele puteau trece peste baraj, antrenând sterilul pe infrastructura rutieră din preajmă şi în arealele locuite. Fenomenul a fost deosebit unul de periculos, sterilul ameninţând localităţile Ostra, Stulpicani, Gemenea şi Frasin. În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tărnicioara de suferit ar avea 1210 de gospodării şi operatori economici, infrastructura de transport, reţelele de energie electrică, precum şi alimentarea cu apă potabilă a populaţiei.

În iulie 2008, Ministerul Economiei anunţa sistarea finanţării lucrărilor de stabilizare şi ecologizare a iazului de decantare a sterilului de la Tărnicioara, măsură de natură să creeze îngrijorarea autorităţilor, dar mai ales locuitorilor din zonă. La acea dată, Min Bucovina, fostul administrator al iazului, declara că nu-şi asumă nicio o responsabilitatea asupra eventualelor consecinţe. „Întreaga răspundere cu privire la monitorizarea depozitului de steril şi gestionarea situaţiilor de urgenţă revine constructorului. Pe întreaga perioadă a executării lucrărilor de punere în siguranţă şi ecologizare, Min Bucovina nu deţine nicio calitate în relaţie cu iazul de decantare”, se arăt într-o adresă a Min Bucovina, semnată de directorul general Gheorghe Iordache şi remisă Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Iazul de decantare Tărnicioara este inclus în perimetrul carierei Ostra, închiderea acestuia fiind aprobată prin HG nr. 1844/2004. Lucrările de punere în siguranţă şi ecologizare au început în 2008, beneficiar fiind Conversmin Bucureşti. Aceasta din urmă a preluat amplasamentul de la Min Bucovina şi, la rându-i, l-a predat executantului lucrărilor, Cominco Bucureşti.