Autorităţile locale nu au învăţat nimic după potopul din vară

• O echipă de control a depistat cursuri de apă colmatate, poduri obturate de material lemnos şi râuri cu maluri erodate

• În judeţul Suceava, inundaţiile vară au făcut pagube de 405,6 milioane de lei

O comisie mixtă formată din reprezentanţi ai Prefecturii, Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, constituită prin ordin al prefectului Sorin Arcadie Popescu, a descins, luna trecută, în 70 de unităţi administrativ-teritoriale din cele 114 existente pe teritoriul judeţului Suceava. Echipa de controlori au verificat măsurile luate pentru prevenirea efectelor inundaţiilor generate de fenomene meteorologice periculoase, cât şi cele dispuse în scopul eliminării deficienţelor constatate.

Controlorii au depistat cursuri de apă colmatate, porţiuni care necesită recalibrări, decolmatări şi îndepărtarea vegetaţiei, precum şi poduri şi podeţe subdimensionate. Multe dintre acestea din urmă aveau depuneri de material lemnos ori de gunoi menajer în zona pilelor şi culeelor. Pe lângă aspectele semnalate, pe parcursul desfăşurării verificărilor s-a constatat că râurile Siret, Suceava, Moldova şi Suceviţa prezintă eroziuni active de mal, în vederea stopării fenomenului şi apărării împotriva inundaţiilor a obiectivelor socio-economice, gospodăriilor populaţiei şi terenurilor agricole, în judeţ fiind elaborate 44 de studii de prefezabilitate, 9 studii de fezabilitate, dar şi 17 obiective de investiţii în curs de execuţie. Totodată, prin mai multe hotărâri de guvern s-au alocat fonduri pentru 18 obiective care au nevoie de intervenţii de urgenţă. În judeţul Suceava, inundaţiile din anul 2010 au provocat pagube însemnate, valoarea acestora, stabilită de comisiile de evaluare, fiind de 405,6 milioane de lei. Dimensiunea stricăciunilor a fost amplificată şi de faptul că nu toate unităţile administrativ-teritoriale au desfăşurat acţiuni preventive care să includă şi conştientizarea populaţiei şi agenţilor economici în privinţa măsurilor care trebuie luate în vederea reducerii efectelor negative ale calamităţilor.

Peste 1,4 milioane de lei, donaţii şi sponsorizări pentru recuperarea infrastructurii distruse de inundaţii

• Din cele 27 de milioane de euro pe care România le va primi din Fondul de solidaritate european, a cincia parte va reveni judeţului Suceava

Consilierii judeţeni au aprobat ieri, în şedinţă ordinară, rectificarea bugetului judeţean cu o sumă de 435.439 de lei primită ca donaţie de la Complexul Energetic Rovinari. Aceasta va fi utilizată în scopul îndepărtării efectelor inundaţiilor, Consiliul Judeţean urmând a o orienta înspre refacerea apărărilor de maluri ale râului Suceava, pe raza comunei Brodina. Electrica Distribuţie Transilvania Nord sprijină judeţul cu 860.000 de lei, fondurile trebuind a fi cheltuite cu repararea drumului judeţean Ostra-Boşteni. Aproape 114.000 de lei au venit cu titlul de sponsorizare de la Romsilva, banii fiind daţi pentru repararea reţelei de canalizare de la Centrul de Recuperarea şi Reabilitare Neuropshică Costâna, afectată de alunecări. „Vreau să le mulţumesc sponsorilor şi donatorilor, care au avut sufletul deschis înspre judeţul Suceava, ajutându-se să rezolvăm problemele apărute la infrastructura afectată de inundaţii”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Dl Flutur a ţinut să remarce că a făcut demersuri de accesare a Fondului de solidaritate european, din cele 27 de milioane de euro pe care România la va primi, a cincia parte revenindu-i Sucevei. Pe parte de infrastructură, puhoaiele din iunie-iulie au afectat 917,42 de kilometri de drumuri comunale, 145,38 de kilometri de drumuri judeţene, 22,2 kilometri de drumuri naţionale şi 4,5 kilometri de cale ferată. Au fost avariate, de asemenea, 151 de poduri, 233 de kilometri de drumuri forestiere şi 497 de poduri şi podeţe forestiere. Cu prilejul întrunirii de ieri, aleşii au votat alocarea a 250.000 de lei Mănăstirii Bogdana, în vederea continuării lucrărilor la Complexul social „Sfântul Ierarh Leonte”. Între executivul judeţean şi unitatea de cult rădăuţeană există un parteneriat de colaborare, fondurile având menirea de a susţine continuarea lucrărilor de amenajare la obiectivul destinat asistării şi îngrijirii a circa 200 de copii din medii defavorizate.

Totodată, o sumă de 20.000 de lei din Fondul de rezervă va ajunge, cu titlul de ajutor de urgenţă, la 4 familii aflate în extremă dificultate, după ce gospodăriile acestora au fost distruse de incendii.

Şomajul sucevean nu va creşte spectaculos pe durata iernii

• După luna octombrie este aşteptată o scădere a ratei şomajului, întrucât săptămânal au fost oferite peste 150 de locuri de muncă vacante
• Câteva firme au făcut deja notificări, disponibilizările urmând a se face eşalonat în noiembrie, decembrie şi ianuarie

Schimbarea raportului dintre numărul şomerilor indemnizaţi şi ce al neindemnizaţilor este o mutaţie a pieţei muncii locale, cauzată de criza economică. Aşa a declarat ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, directorul coordonator al Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM), Aurelia Focşa. Dacă în 2007, anul în care s-a înregistrat cea mai mică rată a şomajului, ponderea indemnizaţilor în totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM era de 40%, la începutul lui 2010, aceasta a crescut până la 64%. Ulterior s-a consemnat o diminuare, dintre cei 19.490 de persoane din evidenţa instituţiei, la 1 octombrie, 8282, adică 42%, neprimind nicio indemnizaţie. „Având în vedere că, în anul 2010, rata şomajului nu a mai crescut în mod constant, aşa cum s-a întâmplat în 2009, înregistrând o uşoară scădere în perioada de vară, şi că numărul şomerilor indemnizaţi a început să scadă, putem concluziona că pentru perioada următoare şomajul nu va mai creşte în mod spectaculos”, declară dna Focşa. Directorul executiv al AJOFM opinează că, anual, rata şomajului înregistrează valori mai ridicate în anotimpul friguros, la origine fiind disponibilizările de personal din domenii de activitate cu caracter sezonier, precum cel al construcţiilor, agriculturii sau silviculturii. Şeful AJOFM relevă că la 30 septembrie rata şomajului era de 7,67%, cu 0.77 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Avem notificări de la câteva firme, disponibilizările urmând a se face eşalonat în noiembrie, decembrie şi ianuarie”, declară dna Focşa menţionând că, iarnă nu se va depăşi nivelul de 8%. Ba mai mult, după luna octombrie este aşteptată o scădere a ratei şomajului, întrucât săptămânal au fost oferite peste 150 de locuri de muncă vacante.

Banii necheltuiţi la cultură, dirijaţi înspre combaterea excluderii sociale

Consiliul Local a hotărât să îndrepte sumele neaccesate la capitolul de finanţarea nerambursabilă a culturii înspre domeniul social al activităţii administrativului. În urma selecţiilor publice ale proiectelor, organizate potrivit Legii nr.350/2005, referitoare la regimul finanţărilor nerambursabile, anul acesta la capitolul cultură au rămas nealocate 140.000 de lei. Este vorba, printre altele, de fonduri destinate iniţial pentru susţinerea spectacolelor de mini-filarmonică, editarea sau achiziţia de cărţi sau publicaţii ori vernisajelor de pictură etc. Însă, cea mai mare sumă, economisită este de 100.000 de lei, aceasta fiind dirijată, ieri, înspre combaterea excluderii sociale, respectiv către susţinerea financiară a activităţii sociale de urgenţă. Municipalitatea suceveană a anunţat nu va mai acorda finanţări nerambursabile din bugetul local, întrucât încasările la puşculiţa comună nu mai permit onorarea lor. Astfel, primarul Ion Lungu pus în vedere că proiectele neadjudecate până la această dată nu vor mai fi scoase la licitaţie. Finanţările nerambursabile se acordă, pe bază de proiecte, din fondurile publice pentru activităţi non profit de interes local. Beneficiari ai finanţărilor nerambursabile sunt persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile, fundaţiile sau cultele religioase, în condiţiile legii. Spre exemplu, la jumătatea lui martie, la capitolul sport au fost licitate fonduri de 1 milion de lei pentru handbal, la rugbi – 350.000 de lei, la fotbal – 300.000 de lei, la volei – 100.000 de lei, la atletism – 50.000 de lei; planorism – 50.000 de lei; hochei – 55.000 de lei, iar la înot – 25.000 de lei. De asemenea, într-o recentă şedinţă, aleşii locali au aprobat 50.000 de lei pentru Asociaţia „Club Sportiv Sporting” şi 5000 de lei pentru secţia de tir a CSM. Totodată, cu 100.000 de lei s-a ales Compania Teatrală „Bucovina” şi cu aceeaşi sumă Complexul Muzeal „Bucovina”.

Suportarea pierderilor TPL din îngheţarea preţului biletelor de la autobuze este ajutor de stat

• Pentru a ieşi din impas şi a menţine tariful la 1,5 pe călătorie, primăria va plăti de la buget contravaloarea a 2600 de abonamente ale persoanelor cu handicap şi însoţitorilor acestora
Consiliul Concurenţei a atenţionat autorităţile sucevene că hotărârea de a suporta din bugetul local cele 1,2 milioane de lei pierderi rezultate din menţinerea preţului biletelor de transport călători pe mijloacele TPL intră sub incidenţa ajutorului de stat. La şedinţa de luna trecută a deliberativului, aleşii suceveni au respins creşterea tarifului de la 1,5 lei la 2 lei pe călătorie, iar potrivit Consiliului Concurenţei, pentru ca primăria să poată compensa neîncasările pricinuite de această decizie, trebuie notificate organismele europene de la Bruxelles. „Noi, practic, am mai aprobat o dată un proiect de hotărâre asemănător în şedinţa trecută. La solicitarea celor de la TPL, de majorare a preţului călătoriei de la 1,5 lei la 2 lei, pe motiv că merg în pierdere, noi nu am fost de acord. Legea spune că autorităţile locale au posibilitatea să preia pierderile societăţilor de transport public local, numai că am fost atenţionaţi de Consiliul Concurenţei că demersul poate fi interpretat ca ajutor de stat şi că acesta trebuie notificat la Bruxelles, ceea ce este destul de complicat”, subliniază şeful municipalităţii sucevene. În vederea ieşirii din impas, Consiliul Local a aprobat un proiect de hotărâre prin care TPL îşi va recupera pierderile pe seama abonamentelor gratuite de care persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora beneficiază, contravaloarea lor urmând afi suportată tot din vistieria locală. „Atunci am mers pe varianta compensării sumei în cauză prin orientarea banilor înspre persoanele cu handicap, astfel încât să putem acoperi cele 12 miliarde de lei vechi, care înseamnă pierderi la societatea de transport public local. Practic, ca să nu mai facem notificare la Bruxelles, care este un lucru foarte complicat, vom da aceşti bani la TPL sub altă formă”, relevă ocupantul fotoliului din Areni. Pe baza evidenţelor trimise de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, în cauză sunt până la 2400 de persoane care se încadrează în prevederile Legii nr.448/2006 privind persoanele cu handicap, pentru această categorie, instituţia amintită eliberând legitimaţii de călătorie în valoare de 50 de lei de bucată şi lună. „Criza economică a făcut ca transportatorul local să nu mai poată suporta cheltuielile cu abonamentele gratuite ale acestei categorii de persoane. Pentru redresarea situaţiei TPL, decontarea acestor facilităţi de călătorie se va face la valoarea abonamentelor, stabilită pe criterii economice”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre. Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban. De acest drept au parte şi însoţitorii sau asistenţii personali ai respectivei categorii de beneficiari. Legitimaţiile sunt valabile pe întreg teritoriul ţării, fiind recunoscute de toate regiile sau firmele de transport local.

Primăria dă 300.000 de lei pentru amenajarea unui centru antidiabetic

• În judeţul Suceava există circa 26.000 de bolnavi de diabet

O sumă altă sumă de bani de la bugetul municipal ia calea susţinerii unor investiţii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Disponibilizarea fondurilor este urmare a unei adrese de pe 18 octombrie a celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ, sprijinul financiar fiind aprobat cu prilejul şedinţei ordinare de ieri a Consiliului Local. Banii au ca sursă veniturile încasate de primărie de pe urma vânzării cabinetelor medicale şi vor fi folosiţi în vederea susţinerii cheltuielilor de amenajare a Centrului Antidiabetic de la Spitalul Judeţean. „În judeţul Suceava există circa 26.000 de bolnavi de diabet, care au urgent nevoie de un centru antidiabetic”, a subliniat edilul şef Ion Lungu, menţionând că solicitarea a fost de 50.000 de lei. La şedinţa anterioară, Consiliul local a aprobat încă 200.000 de lei pentru Secţia de Urologie a aceleiaşi unităţi sanitare. Cu ajutorul financiar respectiv secţia este dotată cu un echipament endoscopic de chirurgie operatorie, respectiv cu aparatură pentru intervenţii la adenomul de prostată, cancerul de prostată şi tumorile vezicale. Cu puţin timp în urmă, modernizări au avut loc şi la Secţia Ortopedie, pentru care din bugetul municipal s-au acordat 100.000 de lei. La originea fondurilor respective sunt încasările din vânzarea spaţiilor medicale, până cum la bugetul local intrând mai mult de 3 milioane de lei. Dintre acestea, 1 milion de lei a fost îndreptat, anul trecut, tot înspre investiţiile de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”. În 2010, din aceeaşi sursă, 600.000 de lei au fost prevăzute, la fel, pentru Spital, iar 300.000 de lei pentru Serviciul Judeţean de Ambulanţă. Alţi bani, aflaţi într-un cont separat, vor fi utilizaţi la finanţarea cabinetelor medicale şcolare trecut, prin lege, în administrarea primăriei.

Suceava, cea mai consistentă la participare financiară la sistemul judeţean de gestionare a deşeurilor

• Proiectul privind Sistemul de management integrat al deşeurilor al Consiliului Judeţean are valoarea de 54,3 milioane de lei

Deliberativul municipal sucevean, întrunit ieri în şedinţă ordinară, a aprobat participarea financiară a municipiului Suceava la Sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul Suceava. În următorii 3 ani aceasta se va ridica la 4,54 milioane lei, dintre care 1,88 milioane lei în 2011, 1,97 milioane lei-în 2012 şi 681.000 în anul 2013. Demersul are ca scop finalizarea lucrărilor de la depozitul ecologic al municipiului de la Moara; implementarea în reşedinţa de judeţ a sistemului integrat de gestionare a deşeurilor; reciclarea şi valorificarea acestora; protecţia mediului înconjurător, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi, nu în ultimul rând, crearea de noi locuri de muncă. Contribuţia Sucevei a fost calculată la o populaţie de 106.797 locuitori, fiecărui locuitor revenindu-i 42,54 lei. Proiectul privind Sistemul de management integrat al deşeurilor al Consiliului Judeţean are valoarea de 54,3 milioane de lei, sumă care acoperă inclusiv TVA şi cheltuielile neelegibile. „Fiecare localitate din judeţ trebuie să participe cu sume neelegibile la realizarea gropilor ecologice, iar Suceava, având populaţia cea mai mare, trebuind să achite şi suma ce mai consistentă”, subliniază şeful municipalităţii, Ion Lungu. În urma angajamentelor asumate în urma negocierilor cu Uniunea Europeană la Capitolul 22 „Mediu”, în judeţul Suceava vor fi închise actualele rampe de gunoi neconforme cu legislaţia de mediu; vor fi realizate noi depozite ecologice; amenajate de rampe de transfer, extinse zonelor deservite de serviciile de salubritate şi se va generaliza colectarea selectivă.

Aleşii municipali suceveni au aprobat parteneriatul cu oraşul francez Laval

• „Până în prezent avem înfrăţiri doar cu oraşe din est, de aceea cred că ar fi bine să avem şi colaborări şi cu unităţi administrativ-teritoriale din occident”, spune primarul Ion Lungu

Aleşii locali au aprobat, în şedinţa pe luna acesta, proiectul de hotărâre privind încheierea unui acord de parteneriat cu oraşul Laval, din Departamentul Mayenne, Franţa. Demersul survine bunelor relaţii pe care Consiliul Judeţean Suceava le are cu Departamentul Mayenne, pe parcursul ultimului an fiind intensificate discuţiile dintre reprezentanţi ai administraţiilor publice locale ale celor două oraşe. „Până în prezent avem înfrăţiri doar cu oraşe din est, de aceea cred că ar fi bine să avem şi colaborări, parteneriate şi cu unităţi administrativ-teritoriale din occident”, a spus primarul Ion Lungu.

Discuţii pe marginea semnării acordului de colaborare între cele două părţi au fost purtate şi în perioada 13-15 iulie, când viceprimarul Viorel Seredenciuc a participat la manifestările din Laval dedicate aniversării Zilei naţionale a Franţei. Acordul de parteneriat cu urbea franceză prevede dezvoltarea de relaţii de colaborare economică, comercială, educaţională, culturală, turistică, sportivă şi pe latura de administraţie publică locală. De asemenea, contacte de schimb reciproc vor avea loc în domeniile protecţiei mediului, medical, şi cel al serviciilor edilitare. Oraşul Laval se află în Departamentul Mayenne, Regiunea Pays de Loire, are 55.000 de locuitori, însă, organizată fiind ca zonă metropolitană, aglomerarea urbană respectivă concentrează peste 100.000 de membri. De altfel, pe 20 noiembrie, primarul Ion Lungu, va face o vizită, în oraşul Laval, prilej cu care va semna şi acordul de parteneriat între Suceava şi acest oraş francez. Municipiul Suceava este înfrăţit cu Cernăuţi(Ucraina) şi Sosnowiecz(Polonia), iar în timp, a mai avut colaborări cu instituţii ale administraţiei publice din Harisburg(SUA), Aalborg(Danemarca), Liverpool(Marea Britanie), Avignon(Franţa), Fonte Nuova şi Potenza(Italia).

Parcarea subterană afectează o zonă cu rezonanţe istorice

• Terenul pe care se ridică noul obiectiv nu este descărcat arheologic, Direcţia de Cultură trebuind să-şi deschidă un punct de lucru în centrul Sucevei

• „Când vom începe săpăturile, o să fie o mare problemă cu ce vom găsi la faţa locului”, declară responsabilul firmei constructoare, Doru Gheaţă

Zona pe care se ridică viitoarea parcarea subterană din centrul municipiului Suceava reclamă proceduri de descărcare arheologică. Declaraţia a fost făcută ieri, de reprezentantul constructorului, Doru Gheaţă, acesta evidenţiind, cu prilejul inaugurării lucrărilor, că dată fiind rezonanţa istorică a perimetrului, o dată cu înaintarea săpăturile vor apărea multe probleme. Dl. Gheaţă a precizat că, în acest sens, pentru început, va informa Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional. „Ne aşteaptă, probabil, şi o descărcare arheologică, pentru că zona este încărcată de istorie, iar când vom începe săpăturile, o să fie o mare problemă cu ce vom găsi la faţa locului. Prima mişcare este aceea de a informa Direcţia pentru Cultură că mai au încă un punct de lucru, dacă până cum nu aveau destule în judeţ”, a pus în vedere responsabilul firmei constructoare. Inginerul Doru Gheaţă a declarat că intervenţiile se vor derula cu mare atenţie, în conformitate cu cerinţele proiectului, cât şi cu dezideratul de asigurare a siguranţei zonei adiacente şantierului. Pe de altă parte, dl Gheaţă a precizat că, pe deasupra, mai sunt încă necesare o serie întreagă de studii şi expertize. „Proiectul, aşa cum este întocmit, presupune încă o serie de studii intermediare, care vor fi făcute pe parcurs. Aceasta având în vedere că, de-a lungul timpului, în zonă s-au făcut mai multe intervenţii de asanare a anumitor porţiuni de terenuri îmbibate cu apă. Probabil că, de-a lungul expertizei, vom avea nevoie şi de alte expertize, inclusiv cele ale forajelor executate în anii 90, de tip flowtex, şi care trebuie menajate, păstrate şi menţinute în funcţiune”, a reliefat Doru Gheaţă.

Execuţia la parcarea din centrul Sucevei a fost inaugurată ieri, de primarul Ion Lungu şi preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Licitaţia pentru atribuirea etapei de consolidare prealabilă a terenului a fost adjudecată de General Construct Suceava, în asociere cu firmele bucureştene Top Dril şi Octogon. Cele două sectoare pentru parcări subterane vor avea 108 locuri şi, respectiv, 55 de locuri, execuţia, inclusiv cea de la străzi şi traseele pietonale, urmând a dura 33 luni. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional, valoarea totală a acestuia fiind de 37,8 milioane lei, dintre care 29,8 milioane lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă

Termoficarea suceveană mai poate fi salvată doar de capitalul privat

• Pe 25 noiembrie este aşteptat in investitor prvat care să amenajeze o centrală modernă în cogenerare, dimensionată strict la consumul actual

• Termica este în pierdere din totdeauna, în condiţiile ridicării subvenţiilor la combustibil şi ajutorului la încălzirea riscând falimentul

• CET pe cărbune funcţionează doar în sezonul rece, pe durata verii cele două unităţi de producţie fiind oprite din cauza consumului foarte redus

Pe 25 noiembrie va avea loc licitaţia de concesionare a unor terenuri clădiri şi instalaţii ale Centralei Electrice de Termoficare(CET), în vederea amenajării şi punerii în funcţiune, prin atragerea capitalului privat, a unei centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, dimensionată strict la necesarul de energie termică din municipiul Suceava şi care să alimenteze consumatorii racordaţi la sistemul centralizat. Din anul 2000, sistemul de termoficare a reşedinţei de judeţ, inclusiv reţeaua de transport şi distribuţie, sunt concesionate societăţii comerciale Termica Suceava. Firma la care acţionar unic este municipalitatea suceveană funcţionează în pierdere, în condiţiile ridicării subvenţiilor la combustibil şi ajutorului la încălzirea locuinţelor producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic din Lunca Sucevei riscând falimentul. Centrala Electrică de Termoficare pe huilă a fost proiectată şi dimensionată în regim de cogenerare, cu un consum semnificativ de energie termică, atât la consumatorii casnici, dar mai ales la cei în zona industrială. La această dată însă, consumul industrial este practic zero, iar pentru perioada următoare, precum şi pe termen mediu, nu se preconizează niciun fel de revigorare a activităţii industriale sucevene. Ca urmare, CET pe cărbune funcţionează doar în sezonul rece, pe durata verii cele două unităţi de producţie fiind oprite din cauza consumului foarte redus de căldură. Astfel, drept consecinţă a căderii pieţei de termoficare industrială, capacităţile de cogenerare sunt în funcţiune circa 6 luni pe an, fapt care conduce la costuri ridicate de producere a energiei termice şi electrice.

• Necesarul de energie termică al sucevenilor este de 310.000 gigacalorii pe an, din sezonul de rece 2012-2013 apreciindu-se că acesta va scădea la 270.000 de gigacalorii anual

Termica are în concesiune 49 puncte termice, 52 km reţele de termoficare primare şi 409,4 km reţele secundare. La sistemul termoficare centralizat sunt branşate 4.800 apartamente, cu aproximativ 60.000 de locatari, care aparţin de 97 asociaţii de proprietari. De asemenea, beneficiari ai CET sunt 155 case particulare, 530 agenţi economici şi 38 de unităţi bugetare. În momentul de faţă, necesarul de energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum este de 310.000 gigacalorii pe an, din sezonul de rece 2012-2013 apreciindu-se că acesta va fi de 270.000 de gigacalorii anual. Strategia de dezvoltare si eficientizare a termoficării sucevene, prin atragerea capitalului privat, prevede că activitatea de transport şi distribuţie a energiei termice va rămâne la Termica încă 1 an de la punerea în funcţiune a noii centrale de cogenerare. Dacă noua capacitate de producţie demonstrează eficienţă şi performanţă, după acest interval de timp, municipalitatea va avea în vedere reconcesionarea serviciului public de alimentare cu energie termica către investitorul în centrala de producţie energie electrică si termică. Durata concesiunii se propune a fi de 30 de ani, începând de la data semnării contractului de concesiune, cu posibilitatea prelungirii acesteia în condiţiile legii, dar neputând depăşi 49 de ani. În cazul în care lucrările la noua centrală nu sunt finalizate în 24 luni calendaristice de la data semnării contractului de concesiune. Primăria este drept să rezilieze unilateral contractul din culpa concesionarului, respectiva firmă urmând să suporte daune reprezentând contravaloarea garanţiei de bună execuţie depuse.

Alimente scumpe din cauza politicienilor care au firme de import şi îşi protejează propriile afaceri

• Sucevenii trebuie să fie patrioţi şi atunci când merg la piaţă să cumpere produse doar de la ţărani, spune liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei

Organizaţia judeţeană a PRM Suceava critică Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care, în opinia preşedintelui Gheorghe Acatrinei, are o armată de oameni şi nu ia măsuri de sprijinire a fermierilor români împotriva importurilor de produse agro-alimentare. Liderul sucevean al Partidului România Mare, crede că nici măcar nu există un asemenea interes, deoarece mulţi dintre oamenii politici au societăţi de import-export, îşi croiesc legile după propriile afaceri şi, astfel, câştigă uşor şi rapid sume imense de bani. „La ora actuală, suntem nevoiţi să consumăm carne, fructe şi legume din import. Dacă Guvernul ar lua măsuri ca aceste produse să fie preluate de la agricultorii români, am putea face, în primul rând, o importantă economie de valută, pe care şi aşa o împrumutăm de la Fondul Monetar Internaţional. Mai apoi, am asigura o hrană sănătoasă populaţiei, deoarece, toate aceste produse importate sunt crescute intensiv şi tratate cu tot felul de chimicale”, subliniază dl Acatrinei, recomandând sucevenilor să fie patrioţi, iar atunci când merg la piaţă să cumpere produse doar de la ţărani. Ex-senatorul PRM de Suceava crede că legumele, fructele şi produsele de carne şi lapte sunt scumpe tocmai din cauza lanţului de intermediari pe care acestea îl parcurg până ajung la cumpărătorul final, dl Acatrinei crezând că ar trebui eliminate a verigilor parazite. Ex-parlamentarul dă ca exemplu laptele, care este achiziţionat de la crescători cu 0,5 lei litrul şi care, trecând pe la procesatori şi comercianţi, se vinde în magazine chiar şi cu 5 lei pe litru, funcţie de calitate, conţinutul de grăsime şi ambalaj. De suferit - în opinia liderului judeţean PRM - are şi producătorul care, la fel ca şi consumatorul, se află la periferia acestui mecanism. „Produsele primare sunt luat de la ţărani aproape pe degeaba, în bătaie de joc, după care, trecând din mână în mână, sunt puse adaosuri peste adaosuri, iar pe masa cumpărătorilor ajung la preţuri enorme”, relevă dl. Acatrinei. Preşedintele PRM Suceava opinează că, în condiţiile în care, agricultorii ar avea unde să-şi vândă profitabil marfa, aceştia nu ar mai fi nevoiţi să stea cu mâna întinsă la stat, cerşind subvenţiile care nu mai vin sau care sosesc cu întârziere.

Afectată de criză fiind,

Industria construcţiilor caută de soluţii de revigorare

• Chiar dacă traversează o perioadă mai dificilă, România rămâne o ţară interesantă din acest punct de vedere

• Datoriile de miliarde de euro ale statului către constructori pot să îngenuncheze acest sector, susţine prim vicepreşedintele PSC, Răzvan Niculescu Aron

„Lansăm rugămintea către toate societăţile de construcţii să se organizeze, să vină către noi, către această structură care, care nu poate aduce decât o cunoaştere a oamenilor, tehnologiilor, forţei de muncă, lucrărilor şi problemelor care sunt în teritoriu”, a declarat ieri, la Suceava, într-o conferinţă de presă, prim vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii(PSC), Răzvan Niculescu Aron, adăugând că firmele necapitalizate nu pot să facă faţă, de unele singure, actualelor provocări. Dl. Aron a precizat că, la finele lui 2009, societăţile din construcţii creditau statul român cu circa 2 miliarde de euro, reprezentând sume neîncasate după efectuarea unor lucrări şi că, în prezent, aceste creanţe s-au dublat. „Sunt sume ameţitoare, o parte dintre ele susţinute de antreprenori străini, de cea mai mare parte de antreprenorii autohtoni. Or acesta este o povară care poate să îngenuncheze un sector, cum este cel al construcţiilor”, reliefează prim vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii. Răzvan Niculescu Aron susţine că, din totdeauna, unul dintre principalele motoare ale dezvoltării a fost cel al construcţiilor de infrastructură, obiective sociale şi de locuit. Oficialul PSC apreciază că România rămâne o ţară interesantă din acest punct de vedere, chiar dacă traversează o perioadă mai dificilă din punct de vedere economic. „România are un deficit uriaş de infrastructură şi de locuinţe şi, deci avem pe ce să ne sprijinim ca să aducem un echilibru economic. Din păcate, deocamdată în ţara noastră continuă căderea”, evidenţiază Răzvan Niculescu Aron. PSC este membru la Uniunii Generale a Industriaşilor din România(UGIR), al cărei preşedinte sucevean, care a şi colaborat la susţinerea manifestării, este Ovidiu Ilisei. Acesta a subliniat că îşi doreşte ca PSC să fie puternic şi la Suceava, „astfel încât şi UGIR să devină mai puternică”. „Mişcarea patronală trebuie să devină una puternică şi sănătoasă. deţinem instrumentele necesare şi dorim ca agenţii economici să vină alături de noi. Avem o puşcă mare şi aşteptăm agenţii economici, ca să ne furnizeze muniţia”, a explicat Ovidiu Ilisei. Patronatul societăţilor din construcţii organizează, în perioada octombrie-noiembrie, un program de conferinţe locale ale căror scop este identificarea de soluţii pentru revigorarea industriei construcţiilor, afectată de criză, precum şi prezentarea unui proiect de lege programului de reabilitare termică care, în forma actuală, nu este funcţional. Evenimentul reuneşte constructori, autorităţi locale, arhitecţi şi membri ai comunităţii de afaceri. Patronatul Societăţilor din Construcţii reuneşte persoane fizice autorizate şi persoane juridice din cercetare, proiectare, consultanţă, antreprenoriat şi producţia de materiale şi utilaje necesare şantierelor de construcţii.

Din cauza interdicţiei la preluarea laptelui neconform, de la anul,

Majoritatea gospodarilor suceveni nu vor mai putea preda lapte la procesatori

• Pentru atrage un semnal în acest sens, DSVSA organizează, la Vatra Dornei, o expoziţie de bovine şi ovine de rasă

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor organizează, duminică, la Vatra Dornei, prima ediţie a Expoziţie de bovine, ovine de rasă şi produse tradiţionale, anunţă şeful instituţiei sucevene dr. Petrea Dulgheru. Expuse vor fi inclusiv 10 vaci „charoleze” aduse din Franţa, manifestarea venind pe fondul interzicerii preluării, din 2011, de către procesatori, a laptelui neconform. În aceste condiţii, crede dr. Dulgheru, Bucovina ar trebui să se reprofileze pe rasele de carne, în judeţul Suceava existând 7 abatoare la standarde europene. „Începutul lui 2011 este data limită de la care nu se mai poate prelua lapte neconform şi, atunci, marea majoritatea gospodarilor din judeţul Suceava nu vor mai putea preda laptele. În această situaţie, medicii veterinari, şefii centrelor de reproducţie, inclusiv producătorii, trebuie să facă mai mult pentru ca anul 2011 să ne prindă cu vaci cu viţei de lapte, pentru ca aceştia să poată consuma laptele, întrucât un viţel de rasă se vinde, la vârsta de 4-5 săptămâni, cu 1500 de lei. Dacă viţelul este ţinut cu laptele de la mamă până în toamnă, acesta va fi vândut şi cu 2000-2500 de lei”, declară şeful DSVA, adăugând că bovinele de carne din rasele „charoleze” şi „limousin” sunt foarte uşor de ţinut, acest produs fiind foarte căutat în prezent. DSVSA îşi doreşte ca expoziţia de duminică să fie un semnal în acest sens, instituţia intenţionând să implementeze şi un program de ameliorare a raselor de bovine pentru carne. În cadrul manifestării vor fi prezentate, de asemenea, ovine de carne din Irlanda, precum şi produse tradiţionale din lapte şi carne. La expoziţia din municipiul staţiune sunt aşteptaţi şi mai mulţi fermieri francezi.

Deocamdată,

Suceava, exemplu de bune practici pe ISPA

• Dacă pentru multe dintre localităţile urbane din ţară a fost nevoie de intervenţii la Bruxelles, în vederea prelungirii termenelor, la Suceava lucrările vor fi terminate „la mustaţă”

În linii mari, lucrările din cadrul Programului ISPA de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi de modernizare a staţiei de tratare-epurare, vor fi încheiate anul acesta. Cel puţin aşa a declarat, ieri, primarul Ion Lungu, după comandamentul de la sediul executivului cu factorii implicaţi, şeful administraţiei locale remarcând că, spre deosebire de alte municipalităţi, Suceava nu a ajuns la situaţii insurmontabile. Dl Lungu susţine că, în urma analizării, în şedinţă de guvern, a stadiului acestor proiecte cu finanţare europeană, pentru multe dintre localităţile urbane din ţară a fost nevoie de intervenţie la Bruxelles, în vederea prelungirii termenelor. „Trebuie să vedem şi partea plină a paharului, pentru că acest proiect a dus foarte mulţi bani gratuiţi în Suceava. Făcând o paralelă cu ceea ce se întâmplă în ţară, există foarte multe oraşe în care aceste proiecte s-au blocat, au fost reziliate sau anulate contractele. Au fost chiar cerute, la Bruxelles, termene de prelungire a acestor contracte la proiectele de preaderare şi cele ISPA. La Suceava nu este cazul, inclusiv la staţia de tratare-epurare, la care intervenţiile vor fi terminate ”, declară şeful administraţiei locale. Dl. Lungu spune că la acest din urmă obiectiv, în vederea urgentării lucrărilor au sosit 6 ingineri de la firma mamă din Spania, preşedintele Dytras, Enrique Fernadez urmând a veni personal la Suceava săptămâna viitoare. Primarul spune că va „trage” de constructori astfel încât, până la termenul limită de 31 de noiembrie 2010, să fie consumaţi toţi banii europeni şi eventual, să rămână de cheltuit diferenţa de cofinanţare guvernamentală. „În măsura în care mai rămân lucrări care, din cauza frigului, nu se pot face perioada care urmează, inclusiv probele, acestea vor fi definitivate în primăvara anului viitor”, subliniază edilul şef, adăugând că, „una peste alta, lucrurile vor fi duse la capăt”. În ceea ce priveşte intervenţiile la reţele de apă şi cele de canalizare, executate de TMUCB Bucureşti şi, respectiv, Pfeifer Germania, afectate de săpături mai sunt 6 străzi, în primul caz, şi încă 3 artere, în cel de al doilea, mari dificultăţi întâmpinându-se pe „Alexandru cel Bun”. Lucrările din urbea reşedinţă de judeţ au demarat pe 22 mai 2008, valoarea totală a investiţiilor din Programului ISPA ridicându-se la 52,68 milioane euro, dintre care 33,442 milioane euro reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, 12,55 milioane euro – participare a Guvernului României şi 6,68 milioane euro – împrumut de la banca germană KFW. În urma licitaţiilor, executantul sistemului de alimentare cu apă a fost declarat concernul TMUCB şi ERG Termrom Bucureşti, pentru suma de 14,89 milioane euro, în timp ce lucrările la reţeaua de canalizare au fost adjudecate de compania Ludwig Pfeifer Germania, cu un contract de 20,96 milioane euro. De modernizarea staţiei de epurare se va ocupa Dytras Spania, contra a 13,66 milioane euro. Contractul de asistenţă tehnică a fost semnat cu firma Eptisa şi are valoarea de 3,16 milioane euro.

Pentru că lumea mănâncă şi pe vreme de criză,

Firmele sucevene se reprofilează pe comerţul cu alimente

• Mulţi dintre noii comercianţi funcţionează fără autorizare sanitar-veterinară, inspectorii DSVSA suspendând activitatea şi sancţionând un proaspăt deschis supermarket cu 4000 de lei

• Unii agenţi economici vând produse expirate, iar pentru ai prinde şi a face dovadă încălcării legii, directorul Petrea Dulgheru cumpără de la aceştia produse expirate

Inspectorii sanitar-veterinari suceveni se confruntă cu un număr mare de agenţi economici care înfiinţează magazine de desfacere a alimentelor, fără a solicita însă înregistrarea sau autorizarea sanitar-veterinară. Dr. Petrea Dulgheru, şeful Direcţiei SanitareVeterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a semnalat ieri, într-o conferinţă de presă, că multe dintre firmele din judeţ se reprofilează pe comercializarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală, acestea având căutare chiar şi în condiţiile actualei crize economice. „În ultima perioadă, agenţii economici îşi schimbă profilul de activitate, trecând pe comercializarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală, care merg bine şi în perioada de criză. Noi ajungem să îi depistăm, însă, până la acel moment funcţionează fără să fie înregistraţi şi verificaţi”, subliniază directorul executiv al DSVSA. Dr. Dulgheru dă ca exemplu un proaspăt deschis supermarket din judeţ, care nu a depus la DSVSA documentaţia pentru autorizare, motiv pentru care s-a aplicat o amendă de 4000 de lei, iar activitatea unităţii a fost sistată până la intrarea în legalitate. Sanitar-veterinarii atrag atenţia şi asupra produselor aflate la limita expirării, aceştia precizând că alimentele trebuie retrase de pe raft înaintea expirării garanţiei. Dr. Dulgheru arată că, pentru a face dovada nerespectării normelor legale în vigoare, personal a cumpărat marfă expirată, după care, folosind chitanţa şi bonul fiscal, i-a amendat pe comercianţii cu pricina. „În perioada care urmează vom intensifica controalele, pentru că, de multe ori, firme de genul celor amintite vând produse la limita expirării. Avem oameni special desemnaţi care cumpără – chiar şi eu am făcut-o - produse expirate cu chitanţă şi bon fiscal, după care chemăm agenţii economici să le dovedim ce marfă vând”, pune în vedere directorul executiv al DSVA Suceava, dr. Petrea Dulgheru.

Speriate de ameninţarea cu renunţarea la serviciile oferite,

Firmele de repartitoare au stabilit echivalentul termic la aproape 80% din scările de bloc

În condiţiile în care termenul limită expiră pe 31 octombrie, aproape 80% din scările de bloc au, până la această dată, echivalentul termic stabilit. Aşa a declarat ieri, primarul Ion Lungu, care spune că, graţie întâlnirilor repetate cu şefii societăţilor de repartitoare, cât şi semnalului privind renunţarea la serviciile acestora din urmă - dat de însuşi şeful executivului municipal - acţiunea a început să meargă mai bine. „Am fost foarte ferm şi am spus că în măsura în care societăţile respective nu percutează şi nu fac acea inventariere a surselor de încălzire, personal voi fi cel care va da un exemplu şi voi abandona repartitoarele, cerând acelaşi lucru şi sucevenilor. Se pare că această a avut efect, la circa 80% din scările de bloc fiind deja stabilit echivalentul termic”, a declarat şeful municipalităţii, Ion Lungu. O suprafaţă echivalentă termic va fi calculată inclusiv în cazul conductelor de distribuţie, coloanelor şi tuturor corpurilor de încălzire – aflate sau nu în proprietate comună – data limită pentru efectuarea acestor operaţiuni fiind 31 octombrie. Repartizarea după cota indiviză este valabilă doar acolo unde Termica, asociaţiile de proprietari şi firmele de repartitoare nu au determinat suprafaţa echivalentă termic a corpurilor de încălzire din spaţiile cu destinaţie de locuinţă, cele cu altă destinaţie sau din cele modificate. Astfel, acolo unde demersurile amintite nu s-au făcut, potrivit Ordinului 343/2010 al Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunale, pentru spaţiile comune şi coloanele de transport care tranzitează apartamentele se va calcula în procent de 30% din cantitatea de energie termică înregistrată de gigacalorimetrul de la subsol. Procentajul este valabil pentru lunile decembrie, ianuarie şi februarie din apropiatul sezon rece, pentru că, în noiembrie, martie şi aprilie, cota de repartizare este de 50% din consumul indicat de aparatul de măsură. Nedeterminarea suprafeţei echivalente termic de către firmele repartitoare poate fi sancţionată cu 1000 până la 5000 de lei.

În următorii 3 ani

Groapa ecologică de deşeuri de la Moara va costa municipalitatea 4,5 milioane de lei

• La finele anului va fi dată în funcţiune o primă celulă, cheltuielile de 1 milion de euro pe an cu transportul gunoiului pe rampa de la Botoşani „uscând” bugetul local

În şedinţa ordinară din această săptămână, Consiliul Local Suceava va analiza şi va trebui să aprobe participarea financiară a municipalităţii la proiectul judeţean de gestionare integrată a deşeurilor. Reşedinţa de judeţ este prinsă în proiect cu amenajarea depozitului ecologic de deşeuri menajere de la Moara, la acesta în lucru fiind deja o primă celulă. Edilul şef Ion Lungu şi-a exprimat speranţa că cea dintâi capacitate va fi gata până la finele anului, astfel încât gunoiul să nu mai fie dus la Botoşani, cu cheltuieli anuale de trasnposrt de 1 milion de euro. „Până la sfârşitul anului, ar putea fi finalizată prima celulă a viitoarei gropi ecologice, în aşa fel încât să nu mai fim nevoiţi să ducem deşeurile la Botoşani, pentru că ne usucă cheltuielile de transport, care ajung la 1 milion de euro pe an”, subliniază dl Lungu. Potrivit primarului, reşedinţa de judeţ va trebui să contribuie cu circa 4,5 milioane, fonduri eşalonate în anii 2011, 2012 în 2013. Sumele au fost calculate în funcţie de populaţia municipiului reşedinţă de judeţ, aceasta din urmă fiind, la data efectuării studiului, de 106.797 de locuitori, unei singure persoane revenindu-i o contribuţie de 42,54 lei. Conform proiectului de hotărâre, ar putea fi aprobată şi o nouă taxă de salubritate. Astfel, la o locuinţă de până la 25 de metri pătraţi şi două persoane se va achita 6 lei pe lună (72 de lei pe an); la un apartament de la 26 la 50 de metri pătraţi şi 3 persoane, taxa va fi de 9 lei pe lună (108 lei pe an); de la 51 la 75 de metri pătraţi şi 4 persoane, se vor percepe 12 lei pe lună (144 de lei pe an), iar la o locuinţă cu suprafaţa mai mare de 76 de metri pătraţi şi minim 15 persoane se vor achita 15 1ei pe lună (180 de lei pe an). „Vom analiza proiectul de hotărâre şi vom căuta o soluţie de asigurare a unei salubrităţi eficiente şi ieftine”, evidenţiază Ion Lungu. Proiectul amintit prevede înfiinţarea a două gropi ecologice de deşeuri la Moara şi Pojorâta, a 5 staţii de transfer, precum şi a mai multor puncte de preluare.

Primii 65 de suceveni construiesc la... „Casa Verde”

• Depuse au fost 406 de cereri, consumată fiind 2,45 milioane de lei, din totalul de 3,49 milioane de lei rezervate judeţului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava informează că 65 dintre cei 74 de suceveni care au depus proiecte în perioada 1-15 iulie au primit aprobare la finanţare în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire. Directorul Iluţă Cocriş spune că titularii de proiecte sunt aşteptaţi la APM în vederea semnării contractului de finanţare, după care aceştia pot proceda la alegerea constructorului şi începerea execuţiei. „Aceştia sunt invitaţi să vină la APM să semneze contractele de finanţare nerambursabilă, după care pot lua legătura cu firmele constructoare”, subliniază dl. Cocriş, adăugând că, până pe 15 decembrie, facturile aferente trebuie înaintate la Administraţia fondului de mediu în vederea rambursării cheltuielilor. Restul de 9 solicitanţi au fost respinşi doar pe motiv de completare greşită a documentaţie din dosar, Iluţă Cocriş menţionând că respectivii mai au timp să revină cu actele conforme. Până la această dată, la nivelul Sucevei au fost depuse 406 de cereri fiind consumată suma de 2,45 milioane de lei, din totalul de 3,49 milioane de lei rezervate judeţului. Astfel, 274 suceveni vor să-şi monteze panouri solare; 115 se vor dota cu pompe de căldură geotermală; 17 vor procura centrale termice pe peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, deşeuri forestiere şi silvice, iar alţii 5 apelează la o mixtură între soluţiile amintite. Denumit popular şi „Casa Verde”, scopul programului este îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. Programul prevede acordarea unei sume de până la 6.000 lei pentru instalarea la locuinţe a panourilor solare; până la 8.000 de lei în vederea dotării cu pompe de căldură şi cel mult 6.000 de lei pentru instalaţii de producere a energiei termice pe baza de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi pe resturi şi deşeuri vegetale, agricole sau forestiere.

Constructorii intră în frontul de lucru al viitoarei parcări subterane

• Este vorba despre unul dintre cele mai importante şi utile proiecte derulate în urbea reşedinţă după 1989, iar Suceava va avea printre primele amenajări de acest gen din ţară

Miercuri demarează oficial lucrările la consolidarea terenului din faţa Casei Culturii, în centrul municipiului Suceava, pe care va fi amenajată viitoare parcare subterană. Încă de ieri, lucrătorii Direcţiei Domeniului Public au procedat la eliberarea zonei de mobilierul urban, firma constructoare urmând a proceda la organizarea şantierului şi aducerea utilajelor necesare. Şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu opinează că este vorba despre unul dintre cele mai importante şi utile proiecte derulate în urbea reşedinţă după 1989 şi că Suceava va avea printre primele parcări subterane din ţară. „Este un proiect complex, probabil unul dintre cele mai de anvergură şi în acelaşi timp utile de după Revoluţie”, a declarat ocupantul fotoliului din Areni. Prima etapă ar trebui să se încheie în acest an, din primăvară trecându-se la construirea parcării propriu zise. Licitaţia pentru atribuirea acestor lucrări a fost adjudecată de General Construct Suceava, în asociere cu firmele bucureştene Top Dril şi Octogon, pentru suma de 5,52 milioane de lei. Graţie unor intervenţii similare, respectiv la amenajarea de parcări subterane în Germania, asociaţia în cauză s-a impus în faţa unui alt consorţiu din care făceau parte firmele Cominco Frasin şi Con Bucovina Suceava. Cele două sectoare pentru parcări subterane vor avea 108 locuri şi, respectiv, 55 de locuri, execuţia, inclusiv cea de la străzi şi traseele pietonale, urmând a dura 33 luni. Reamintim că municipiul Suceava implementează un proiect de modernizare a zonei centrale, prin crearea de parcări subterane, reabilitarea accesului pietonal şi a străzilor aferente. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, valoarea totală a acestuia fiind de 37,8 milioane lei, din care 29,8 milioane lei – asistenţă financiară nerambursabilă. Obiectivul general al proiectului este reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, scopul fiind diminuarea disparităţilor dintre diversele zonele ale reşedinţei de judeţ. Cele două amenajări pentru parcări subterane vor avea 108 locuri şi, respectiv, 55 de locuri, execuţia, inclusiv cea de la străzi şi traseele pietonale, urmând a dura 33 luni.

Suceava are nevoie de încă de 10 milioane de euro pentru reabilitarea reţelelor şi punctelor termice

• Investiţiile de până acum însumează 15 milioane euro, obiectivul lucrărilor fiind reducerea pierderilor de la 50-60%, la circa 15%, cât prevăd standardele din domeniu

La începutul lunii noiembrie, Primăria Suceava ţine licitaţiile pentru modernizarea a încă 2 puncte termice şi reţelelor aferente, aprovizionarea cu ţevi, precum şi pentru realizarea unui dispecerat de monitorizare a punctelor termice deja reabilitate. Astfel, la anul, Suceava va avea 22 de puncte termice automatizate din totalul de 49, necesarul pentru finalizarea modernizării fiind de încă 10 milioane de euro. În 2010, în cadrul Programului „Termoficare 2006-2015”, municipalitatea suceveană a primit cea mai mare sumă din ţară cu această destinaţie, respectiv cea de 8 milioane de lei. Edilul şef Ion Lungu spune că banii nu au fost daţi pe criterii politice, ci în virtutea faptului că Suceava a fost printre primele oraşe care au depus solicitări în acest sens. „Este cea mai mare sumă primită în ţară, nu pe criterii politice, ci datorită faptului că am fost primii care au înaintat proiecte. Vom beneficia de alocări şi anul viitor, însă cu condiţia ca primăria să aibă cofinanţarea necesară. Am făcut şi facem eforturi în acest sens, inclusiv pentru a continua lucrările şi în 2011. Din punctul nostru de vedere, ne mai trebuie 10 milioane de euro pentru a finaliza în totalitate modernizarea punctelor termice şi a reţelelor rămase de înlocuit în municipiul Suceava”, a declarat primarul Ion Lungu. Până în prezent, investiţiile în reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a agentului termic, precum şi de modernizare a punctelor termice, însumează 15 milioane euro, obiectivul lucrărilor fiind reducerea pierderilor de la 50-60%, la circa 15%, cât prevăd standardele din domeniu.

Economiile din Programul ISPA vor fi orientate înspre proiectele forte ale municipalităţii

• Din creditul Dexia, o tragere de 11,1 milioane lei a luat calea asigurării costurilor neeligibile pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a staţiei de epurare

Economiile din suma alocată din creditul aferent emisiunii de obligaţiuni municipale pentru cofinanţarea lucrărilor aferente Programului ISPA vor fi orientate înspre co-participarea financiară a administraţiei locale la cele 5 proiecte POR. Declaraţia aparţine şefului executivului sucevean, Ion Lungu, aceasta fiind făcută după convertirea emisiunii cu pricina în credit pe termen lung. „Avem sume prinse pentru Programul ISPA, vrem să vedem cum ne vom închide cu situaţia financiară la 31 decembrie 2010, ce fonduri mai sunt necesare la acesta, iar banii vor fi distribuiţi pe proiectele forte. Este vorba, în primul rând, despre cele din cadrul Programului Operaţional Regional, la care primăria trebuie să vină cu partea sa de cofinanţare, fie că este vorba despre parcările subterane, iluminatul public sau reabilitările de străzi”, subliniază edilul şef Ion Lungu. În calitate de pol de dezvoltare urbană, municipalitatea suceveană a întocmit Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), care cuprinde cinci proiecte finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR. Proiectele au ca scop, printre altele, reabilitarea mai multor străzi din municipiu, modernizarea pasajului CFR Burdujeni, realizarea de parcări subterane, modernizarea de parcuri, construirea Centrului pentru conservarea tradiţiilor populare, modernizarea iluminatului public de pe magistrala rutieră a Sucevei, precum şi înfiinţarea unui sistem de supraveghere cu camere video a zonelor cu potenţial infracţional. Din totalul de 50 de milioane de lei obţinut prin creditul Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena, o tragere de 11,1 milioane lei a luat calea asigurării costurilor neeligibile din cadrul Programului ISPA de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a staţiei de tratare epurare, iar 18,5 milioane lei au fost orientate spre lucrările de reabilitare a sistemului de termoficare, reprezentând cofinanţare la Programul „Termoficare 2006-2015”. O sumă de 7,4 milioane lei a fost îndreptată înspre reabilitarea străzii „Cernăuţi”, iar alta, de acelaşi nivel, a avut va scop susţinerea introducerii utilităţilor şi amenajării infrastructurii în viitorul cartier „Tinereţii”. Pentru finalizarea execuţiei la blocurile 20, 21 şi 22 de la intrarea în municipiul Suceava s-a alocat suma de 3,7 milioane lei, în timp ce pentru extinderea alimentării cu gaze în cartierul Burdujeni-sat s-au prevăzut 1,9 milioane lei.

Prima ediţie a „Târgului oierilor”, un succes

Crescătorii de oi şi capre prind cheag şi în plină criză economică

• Efectivele de ovine din judeţ au crescut până la circa 160.000 de capete, fenomenul fiind explicat prin căutarea de care se bucură caşul de oaie, precum şi prin preţul avantajos al acestuia

• De mai puţină trecere se bucură pielicelele pentru gulere şi căciuli, iar pentru că nu se mai ţes covoare, lâna este pur şi simplu aruncată

Ieri la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava, în organizarea Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine „Mioriţa” şi în colaborare cu Centrul Tehnic Zonal pentru Ameliorare şi Reproducţie Zootehnică, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Camera Agricolă Judeţeană a fost ţinută prima ediţie „Târgului oierilor”. Amenajate au fost ţarcuri pentru oi din rasele ţurcană şi karakul, dar şi pentru capre, la târg fiind adus un măgăruş, precum şi câţiva câini ciobăneşti. Crescătorii au avut ocazia să facă schimb de păreri în ceea ce priveşte creşterea animalelor, rentabilitatea şi ameliorarea raselor, producţia de lapte, exemplarele pentru reproducţie şi, nu în ultimul rând, despre controlul oficial al producţiei. Asociaţia crescătorilor de ovine şi caprine „Mioriţa” este singura din judeţ la care a demarat acţiunea de ameliorare a raselor, scopul acesteia fiind evitarea consangvinităţii şi certificarea calităţii produselor.

• Oierii răzbat şi graţie primei pe cap de animal acordată de stat

Ion Chihaia, şeful Asociaţiei „Mioriţa”, declară că această primă ediţie manifestării a fost pusă la cale din dorinţa de a demonstra că crescătorii ovine şi caprine pot face faţă crizei economice, inclusiv cu sprijinul acordat de stat. Dl Chihaia spune că, condiţiile în care meseria de oier este practicată cu pasiune, aceasta aduce şi satisfacţii. „Nu avem alte preocupări, cu asta ne îndeletnicim şi vrem să ducem mai departe tradiţia ”, subliniază Ion Chihaia. Acesta face apel şi la ceilalţi crescătorii de oi şi capre să se înscrie în Asociaţia „Mioriţa” care este unica din judeţ acreditată de Autoritatea Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie Zootehnică şi aflată sub controlul oficial al producţiei. Dl Chihaia susţine că, anul acesta produsele din lapte au avut căutare mai mult decât oricând. Din cauza modei mereu în schimbare, de mai puţină trecere se bucură pielicelele pentru gulere şi căciuli. De asemenea, deoarece nu se mai ţes covoare, lâna este pur şi simplu aruncată.

• Cu toate că laptele de capră are calităţi nutritive deosebite, ca urmare a lipsei tradiţiei, numărul caprinelor este mult mai mic

Dorel Lucaciu, şeful Centrul Tehnic Zonal pentru Ameliorare şi Reproducţie Zootehnică face cunoscut că această primă ediţie a târgului a fost organizată oarecum în pripă, la cererea crescătorilor de ovine şi caprine, care s-au declarat nemulţumiţi că nu au fost invitaţi să participe la manifestarea expoziţională „Produs în Bucovina”. Curios, şeful CTZ Suceava susţine că, în ultimii ani, efectivele de ovine din judeţ au crescut „fantastic”, ajungând la circa 160.000 de capete. Fenomenul este explicat prin căutarea de care se bucură caşul de oaie şi preţul în avantajos la care acesta este vândut de către producători. „Oamenii s-au reoerientat şi şi-au sporit efectivele”, relevă dl Lucaciu. Pe de altă, cu toate că laptele de capră are calităţi nutritive mult mai ridicate, ca urmare a lipsei unei tradiţii îndelungate, numărul caprinelor din judeţ este mult mai mic. Dorel Lucaciu crede că atât la ovine cât, şi la caprine, efectivele vor fi în creştere, mulţumită şi subvenţiei pe cap de animal acordate din fonduri guvernamentale, anul trecut sprijinul financiar fiind de 40 de lei pe fiecare exemplar.

• Din raţiuni ce ţin de orgoliu, cele 4 asociaţii de profil nu colaborează între ele

Viorel Marinache, directorul Camerei Agricole a judeţului Suceava apreciază că, în ciuda faptului că este la prima ediţie „Târgul oierilor” s-a bucurat de succes, având un număr mare de participanţi, dar şi de vizitatori. Dl Marinache crede că, dacă vor participa şi celelalte 3 asociaţii de profil, la anul manifestarea va avea o amploare mai mare. „În judeţ sunt 4 asociaţii între care, din raţiuni ce ţin de orgoliu, nu se prea poate vorbi despre colaborare. Un altfel de impact ar fi atunci când 4 asociaţii îşi vor expune cele mai reprezentative exemplare şi alta poate fi viziunea asupra organizării unui asemenea târg”, adăugând că, totuşi, manifestarea de ieri a oierilor este cea mai reprezentativă dintre cele consumate până acum în judeţ.

• „Mai lăsăm din preţ, în aşa fel încât să poată cumpăra fiecare”, spune Aurica Dolceanu, crescător din preajma Sucevei

În rândurile expozanţilor, Aurica Dolceanu oferea vizitatorilor caş proaspăt, telemea şi urdă dulce şi spune că, în familie, creşterea oilor este o tradiţie. „Am venit cu caş proaspăt, telemea şi urdă dulce. Soţul meu face şi serviciu, însă de mic copil este crescător de oi, iar acum avem 300 de capete, aici în preajma Sucevei, iar la apropierea toamnei le-am dus la Mitoc. Dacă muncim, aveam şi rezultate. Lumea vine, mai lăsăm din preţ, în aşa fel încât să poată cumpăra fiecare”, a spus dna Dolceanu. În cadrul târgului au expus producători sau comercianţi de produse de panificaţie, mere, ţuică, vin, must, medicamente şi materiale de uz veterinar, precum şi de echipamente de muls. Vizitatorii expoziţiei cu vânzare s-au putut delecta cu acordurile fanfarei de la Calafindeşti. În 2010 organizatorii spun că vor căuta o locaţie mai spaţioasă în care vor fi preparate pe loc, la ceaun, produse bucovinene din carne şi lapte de ovine.