04 august 2009


Pompieri voluntari în salopetă şi pe auto-speciale de stingere de pe vremea comuniştilor

· Multe dintre autovehicule de intervenţie ale serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă sunt mai vechi de 20 ani, la Rădăuţi, Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, precum şi în 7 comune, neexistând nici măcar un utilaj de stingere a flăcărilor
· Voluntarii nu au asigurate costume anti-calorice şi aparate de respiraţie cu aer comprimat, excepţie făcând structurile de la Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, Breaza, Fundu Moldovei şi Grăniceşti, care au fost dotate în urma unor donaţii


Serviciile de voluntariat pentru situaţii de urgenţă din judeţul Suceava au un deficit de cel puţin 50 de auto-speciale de stingere a incendiilor, rezultă dintr-o sinteză a Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, în care se arată că, în plus, multe dintre autovehicule sunt mai vechi de 20 ani. În informarea semnată de şeful instituţiei, colonel Costică Ungureanu, se evidenţiază că, în vederea localizării şi stingerii incendiilor, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă din judeţ sunt dotate cu 60 de auto-speciale funcţionale şi 139 motopompe. Îngrijorător este faptul că, din totalul serviciilor de specialitate organizate în judeţ, 9,82% nu dispun de nici o auto-specială sau utilaj de stingere, în această situaţie aflându-se municipiile Rădăuţi, Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, precum şi comunele Berchişeşti, Brodina, Fîntîna Mare, Poieni-Solca, Slatina, Şcheia şi Udeşti. La fel, nici unul dintre serviciile voluntare nu are în dotare auto-speciale de intervenţie la înălţime şi nici autovehicule speciale pentru decontaminare. În materialul citat se reliefează că mare parte dintre maşinile de stingere nu are inspecţiile tehnice periodice executate. Din acest motiv, precum şi ca urmare a lipsei documentelor de provenienţă, valorii ridicate a taxelor de re-înmatriculare şi lipsei de preocupare a administraţiilor locale, doar 14,5% dintre autovehiculele de stingere funcţionale sunt înscrise în circulaţie, restul având număr de înmatriculare local, cu drept de circulaţie doar pe raza localităţii. Pe de altă parte, serviciile de voluntariat nu au asigurate nici costume anti-calorice şi aparate de respiraţie cu aer comprimat. Excepţie fac structurile de la Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, Breaza, Fundu Moldovei şi Grăniceşti care dispun, în urma unor donaţii, de aparate izolante şi compresoare pentru încărcarea cu aer a buteliilor, însă acestea nu permit intervenţia în spaţii închise, cu mari degajări de căldură, fum şi gaze toxice. În ceea ce priveşte celelalte tipuri de riscuri identificate la nivel teritorial, grupele de intervenţie şi echipele specializate au la îndemână 4 ambulanţe, la Dumbrăveni, Mălini, Moldoviţa şi Grăniceşti, precum şi 54 de tractoare, 40 de camioane, 58 de buldo-excavatoare, 9 de grupuri electrogene, 71 de moto-fierăstraie şi 2 utilaje de descarcerare.
· Multe localităţi nu au nici măcar un voluntar cu contract, cauza reprezentând-o lipsa resurselor financiare necesare plăţii drepturilor ce decurg din această calitate Serviciile sucevene voluntare pentru situaţii de urgenţă funcţionează doar cu jumătate din personalul pe care ar trebui să îl aibă angajat cu carte de muncă. Potrivit unei informări a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, la sfârşitul primului semestrului ale acestui an, cele 114 servicii voluntare judeţene aveau încadrate 3162 de persoane, dintre care 172 angajaţi şi 2990 voluntari. În ceea ce îi priveşte pe aceştia din urmă, 28 sunt şefi de servicii, 906-specialişti de prevenire, 52-şoferi, 126-mecanici de motopompe, 256-servanţi, iar 1622 însoţesc echipele specializate. „Având în vedere prevederile legale, rezultă, la nivelul întregului judeţ, un deficit de personal angajat de 50%, respectiv de 27 şefi de serviciu şi 168 de şoferi”, subliniază şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, colonel Costică Ungureanu, care precizează că, din cei 2990 de membri voluntari, doar 1192 au semnat contracte de voluntariat. Astfel există localităţi care nu au niciun voluntar cu contract, cauza reprezentând-o lipsa resurselor financiare necesare plăţii drepturilor ce decurg din această calitate, cum ar fi asigurări şi compensaţii băneşti pentru activităţile desfăşurate. Pe de altă parte, voluntarii refuză să-şi pună semnătura pe documente, temându-se că nu-şi vor îndeplini obligaţiile, că vor fi impozitaţi pentru sumele primite sau că vor fi constrânşi la activităţi fără legătură cu cea de voluntariat. „Acest lucru a avut drept consecinţă directă neimplicarea voluntarilor, în proporţia dorită, adică participarea lor la intervenţii, pregătire, executarea controalelor la gospodăriile populaţiei sau prezentarea la concursurile profesionale”, subliniază colonelul Costică Ungureanu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu