Popa Stan vrea acces la centură
· Preotul Stan de la Moara condiţionează montarea unui stâlp de înaltă tensiune pe proprietatea sa de asigurarea ieşirii la viitorul inel ocolitor al municipiului Suceava
· Preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, spune că strategia centurii ocolitoare este de a degreva Suceava de surplusul de maşini, apariţia de noi intrări în municipiu nefiind raţională
Constructorii de la centura ocolitoare a municipiului Suceava se plâng că nu pot deschide şantierul de la Pătrăuţi. Aşa au susţinut aceştia la întâlnirea de la Palatul Administrativ de la finele săptămânii, cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, proiectantul, consultantul, beneficiarul, cabinetul de avocatură responsabil de exproprieri şi edilii comunelor traversate de inelul ocolitor. Piedica pare să fie un număr de 6 săteni, care nu deţin încă titluri de proprietate pe terenurile revendicate şi care trebuie expropriate. Şeful Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Romică Andreica, spune că totul depinde de comisia locală de fond funciar de la Pătrăuţi, care trebuie să întocmească procese verbale de punere în posesie. „Constructorul vrea să înceapă lucrările şi trebuie să dăm front de lucru. Lipsa celor 6 poate deranja întreaga construcţie”, a arătat Gheorghe Flutur. În regulă cu cedările cu 74 de pătrăuţeni, în cadrul discuţiilor avansându-se şi ideea obţinerii acordului de intrare pe suprafeţele respective înaintea exproprierii, întrucât aceasta din urmă se va face, oricum, prin hotărâre de guvern. Pentru alţi trei viitori proprietari, documentaţia pentru obţinerea titlului de proprietate se află la Comisia judeţeană de aplicarea a legilor fondului funciar, prefectul Sorin Arcadie Popescu fiind chemat să-şi aducă aportul în urgentarea demersurilor legale.
· Nu este clar cum se va face despăgubirea titularilor de terenuri, întrucât, neştiindu-se de mutarea stâlpilor, nu au fost prinse nici fonduri cu această destinaţie
O altă problemă este cea privind mutarea stâlpilor de la reţelele electrice înaltă tensiune de pe traseul şoselei de centură, E-on identificând terenurile pe care ar urma aceştia să fie translataţi, însă nu şi pe toţi proprietarii suprafeţelor. De asemenea, încă nu este clar cum se va face despăgubirea titularilor de terenuri, întrucât, iniţial, neprevăzându-se mutarea stâlpilor, nu au fost prinse nici fonduri cu această destinaţie. Deja Staţiunea pentru Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava şi-a dat acordul pentru cedarea de teren, la Ipoteşti Consiliul Local urmând a da E-on, în folosinţă gratuită, din domeniul privat al administraţiei, 3 suprafeţe a câte 12 metri pătraţi fiecare. Potrivit reprezentatului E-on, la Moara, părintele Stan a condiţionat cedarea terenului pe care va fi mutat stâlpul de susţinere a reţelei electrice de „accesul la centură”. „La Moara, acolo unde acum au intrat buldozerele, am vorbit cu preotul Stan. Este de acord să ne dea terenul, însă ar vrea acces la centură”, a subliniat oficialul companiei de electricitate. Preşedintele Gheorghe Flutur spune că acest lucru este puţin probabil, întrucât însăşi strategia centurii ocolitoare este de a degreva Suceava de surplusul de maşini, apariţia noi intrări în municipiu nefiind raţională. „Interesul nostru este să încurajăm ieşirile din municipiul Suceava şi nu intrările cât mai multe. Centura nu este cu un fel de mall în care să poţi să faci o cofetărie sau altceva. Toate cordoanele au scopul de a facilita ocolirea Sucevei, descongestionarea traficului, or un asemenea acces la centură nu există, nu este posibil ca strategie”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. O nouă întâlnire a implicaţilor în construirea primului inel ocolitor al municipiului reşedinţă de judeţ şi analizarea stadiului demersurilor se vor consuma la sfârşitul săptămânii. Pentru expropriaţi, prin hotărâre de guvern s-a alocat de 12,1 milioane lei, suma fiind acordată ca acoperire pentru preluarea a 79 de clădiri şi 14,36 hectare de teren de pe traseul rutei. Varianta de ocolire a Sucevei are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina. Valoarea proiectului este de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Carosabilul cu 2 benzi va avea o lăţime de 7 metri şi va permite o viteză de circulaţie de 80 km pe oră. Pe traseul ocolitor vor fi construite 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri. Amenajate vor fi şi un număr de 6 poduri, dintre care unul pe râul Suceava, în zona Mihoveni, în lungime de 17,7 metri.
· Preotul Stan de la Moara condiţionează montarea unui stâlp de înaltă tensiune pe proprietatea sa de asigurarea ieşirii la viitorul inel ocolitor al municipiului Suceava
· Preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, spune că strategia centurii ocolitoare este de a degreva Suceava de surplusul de maşini, apariţia de noi intrări în municipiu nefiind raţională
Constructorii de la centura ocolitoare a municipiului Suceava se plâng că nu pot deschide şantierul de la Pătrăuţi. Aşa au susţinut aceştia la întâlnirea de la Palatul Administrativ de la finele săptămânii, cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, proiectantul, consultantul, beneficiarul, cabinetul de avocatură responsabil de exproprieri şi edilii comunelor traversate de inelul ocolitor. Piedica pare să fie un număr de 6 săteni, care nu deţin încă titluri de proprietate pe terenurile revendicate şi care trebuie expropriate. Şeful Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Romică Andreica, spune că totul depinde de comisia locală de fond funciar de la Pătrăuţi, care trebuie să întocmească procese verbale de punere în posesie. „Constructorul vrea să înceapă lucrările şi trebuie să dăm front de lucru. Lipsa celor 6 poate deranja întreaga construcţie”, a arătat Gheorghe Flutur. În regulă cu cedările cu 74 de pătrăuţeni, în cadrul discuţiilor avansându-se şi ideea obţinerii acordului de intrare pe suprafeţele respective înaintea exproprierii, întrucât aceasta din urmă se va face, oricum, prin hotărâre de guvern. Pentru alţi trei viitori proprietari, documentaţia pentru obţinerea titlului de proprietate se află la Comisia judeţeană de aplicarea a legilor fondului funciar, prefectul Sorin Arcadie Popescu fiind chemat să-şi aducă aportul în urgentarea demersurilor legale.
· Nu este clar cum se va face despăgubirea titularilor de terenuri, întrucât, neştiindu-se de mutarea stâlpilor, nu au fost prinse nici fonduri cu această destinaţie
O altă problemă este cea privind mutarea stâlpilor de la reţelele electrice înaltă tensiune de pe traseul şoselei de centură, E-on identificând terenurile pe care ar urma aceştia să fie translataţi, însă nu şi pe toţi proprietarii suprafeţelor. De asemenea, încă nu este clar cum se va face despăgubirea titularilor de terenuri, întrucât, iniţial, neprevăzându-se mutarea stâlpilor, nu au fost prinse nici fonduri cu această destinaţie. Deja Staţiunea pentru Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava şi-a dat acordul pentru cedarea de teren, la Ipoteşti Consiliul Local urmând a da E-on, în folosinţă gratuită, din domeniul privat al administraţiei, 3 suprafeţe a câte 12 metri pătraţi fiecare. Potrivit reprezentatului E-on, la Moara, părintele Stan a condiţionat cedarea terenului pe care va fi mutat stâlpul de susţinere a reţelei electrice de „accesul la centură”. „La Moara, acolo unde acum au intrat buldozerele, am vorbit cu preotul Stan. Este de acord să ne dea terenul, însă ar vrea acces la centură”, a subliniat oficialul companiei de electricitate. Preşedintele Gheorghe Flutur spune că acest lucru este puţin probabil, întrucât însăşi strategia centurii ocolitoare este de a degreva Suceava de surplusul de maşini, apariţia noi intrări în municipiu nefiind raţională. „Interesul nostru este să încurajăm ieşirile din municipiul Suceava şi nu intrările cât mai multe. Centura nu este cu un fel de mall în care să poţi să faci o cofetărie sau altceva. Toate cordoanele au scopul de a facilita ocolirea Sucevei, descongestionarea traficului, or un asemenea acces la centură nu există, nu este posibil ca strategie”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. O nouă întâlnire a implicaţilor în construirea primului inel ocolitor al municipiului reşedinţă de judeţ şi analizarea stadiului demersurilor se vor consuma la sfârşitul săptămânii. Pentru expropriaţi, prin hotărâre de guvern s-a alocat de 12,1 milioane lei, suma fiind acordată ca acoperire pentru preluarea a 79 de clădiri şi 14,36 hectare de teren de pe traseul rutei. Varianta de ocolire a Sucevei are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina. Valoarea proiectului este de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Carosabilul cu 2 benzi va avea o lăţime de 7 metri şi va permite o viteză de circulaţie de 80 km pe oră. Pe traseul ocolitor vor fi construite 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri. Amenajate vor fi şi un număr de 6 poduri, dintre care unul pe râul Suceava, în zona Mihoveni, în lungime de 17,7 metri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu