Pensii de urmaş de peste 300.000 de mii de lei încasate în mod necuvenit
· În vederea recuperării debitelor în cauză, titularii le pot achita la casieria CJP, în caz contrar urmând a se face popriri pe salarii
Casa Judeţeană de Pensii Suceava are de recuperat, de la începutul anului şi până în prezent, pensii de urmaş încasate necuvenit în valoare de 336.700 de lei, adică treime din totalul debitelor către instituţia suceveană. Este vorba despre copiii cărora li s-a deschis o pensie de urmaş până la vârsta de 18 ani, al căreia titular, cu numele înscris pe cuponul de pensie, este părintele supravieţuitor. Pentru depistarea cazurilor de pensii necuvenite de urmaş, începând cu 15 septembrie, pentru elevi şi 1 octombrie, pentru studenţi, adeverinţele de şcolarizare, pe care aceştia sunt obligaţi să le prezinte la Casa Judeţeană de Pensii, trebuie să fie însoţite şi de o copie a actului de identitate. În acest mod, pe cuponul de pensie va figura numele părintelui care încasează pensia, codul numeric al acestuia, precum şi codul numeric personal al copilului. Astfel, prin punctajele lunare realizate şi compararea cu baza de date naţională, vor fi depistate toate situaţiile în care tinerii cumulează, pe nedrept, venituri salariale obţinute ca urmare a unei activităţi prestate şi pensia de urmaş respectivă. „Există 259 de asemenea situaţii în care, voit sau nu, aceşti beneficiari îşi cumulează pensia de urmaş cu un venit salarial. Facem un apel la toţi cei care sunt în această situaţie să intre în legalitate, pentru că, prin decizii de debit, se acumulează nişte sume care sunt destul de greu de achitat”, subliniază Mirela Adomnicăi, adăugând că la audienţe vin părinţi care se plâng că nu au de unde returna cei 5000-6000 de lei primiţi fără drept. Dna Adomnicăi spune că, în vederea recuperării debitelor în cauză, titularii le pot achita la casieria CJP, în caz contrar urmând a se face popriri pe salarii. Pe de altă parte, beneficiarilor care renunţă la contractul individual de muncă li se va reţine o treime din pensia de urmaş lunară aflată în plată, 133 dintre cei depistaţi într-o asemenea situaţie optând, deja, pentru această ultimă variantă.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă urmează cursurile unei instituţii de învăţământ, inclusiv la masterat, şi lucrează cu contract de muncă, realizând un salariu de sub o pătrime din venitul mediu brut pe economie, adică circa 400 de lei pe lună, tinerii pot să opteze pentru unul dintre cele două venituri. O soluţie ar fi ca, în contractul individual de muncă, suma care constituie salariul aferent muncii prestate să fie sub un sfert din salariul mediu brut la nivel de ţară, condiţii în care se poate primi şi de pensia de urmaş. În cazul în care la dosar nu sunt aduse adeverinţa de şcolarizare, cuponul de pensie, declaraţia pe proprie răspundere că nu lucrează, sau că realizează venit sub cel mediu brut pe economie, după caz, precum şi copie după actul de identitate, se va trece la încetarea plăţii pensiei de urmaş, iar după 3 luni, şi la suspendarea acestui dreptul.
· În vederea recuperării debitelor în cauză, titularii le pot achita la casieria CJP, în caz contrar urmând a se face popriri pe salarii
Casa Judeţeană de Pensii Suceava are de recuperat, de la începutul anului şi până în prezent, pensii de urmaş încasate necuvenit în valoare de 336.700 de lei, adică treime din totalul debitelor către instituţia suceveană. Este vorba despre copiii cărora li s-a deschis o pensie de urmaş până la vârsta de 18 ani, al căreia titular, cu numele înscris pe cuponul de pensie, este părintele supravieţuitor. Pentru depistarea cazurilor de pensii necuvenite de urmaş, începând cu 15 septembrie, pentru elevi şi 1 octombrie, pentru studenţi, adeverinţele de şcolarizare, pe care aceştia sunt obligaţi să le prezinte la Casa Judeţeană de Pensii, trebuie să fie însoţite şi de o copie a actului de identitate. În acest mod, pe cuponul de pensie va figura numele părintelui care încasează pensia, codul numeric al acestuia, precum şi codul numeric personal al copilului. Astfel, prin punctajele lunare realizate şi compararea cu baza de date naţională, vor fi depistate toate situaţiile în care tinerii cumulează, pe nedrept, venituri salariale obţinute ca urmare a unei activităţi prestate şi pensia de urmaş respectivă. „Există 259 de asemenea situaţii în care, voit sau nu, aceşti beneficiari îşi cumulează pensia de urmaş cu un venit salarial. Facem un apel la toţi cei care sunt în această situaţie să intre în legalitate, pentru că, prin decizii de debit, se acumulează nişte sume care sunt destul de greu de achitat”, subliniază Mirela Adomnicăi, adăugând că la audienţe vin părinţi care se plâng că nu au de unde returna cei 5000-6000 de lei primiţi fără drept. Dna Adomnicăi spune că, în vederea recuperării debitelor în cauză, titularii le pot achita la casieria CJP, în caz contrar urmând a se face popriri pe salarii. Pe de altă parte, beneficiarilor care renunţă la contractul individual de muncă li se va reţine o treime din pensia de urmaş lunară aflată în plată, 133 dintre cei depistaţi într-o asemenea situaţie optând, deja, pentru această ultimă variantă.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă urmează cursurile unei instituţii de învăţământ, inclusiv la masterat, şi lucrează cu contract de muncă, realizând un salariu de sub o pătrime din venitul mediu brut pe economie, adică circa 400 de lei pe lună, tinerii pot să opteze pentru unul dintre cele două venituri. O soluţie ar fi ca, în contractul individual de muncă, suma care constituie salariul aferent muncii prestate să fie sub un sfert din salariul mediu brut la nivel de ţară, condiţii în care se poate primi şi de pensia de urmaş. În cazul în care la dosar nu sunt aduse adeverinţa de şcolarizare, cuponul de pensie, declaraţia pe proprie răspundere că nu lucrează, sau că realizează venit sub cel mediu brut pe economie, după caz, precum şi copie după actul de identitate, se va trece la încetarea plăţii pensiei de urmaş, iar după 3 luni, şi la suspendarea acestui dreptul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu