Independenţa juridică a centrelor de adulţi, tranşată la masa disputei politice a partenerilor coaliţiei PD-L - PSD
· Expunerea de motive la ridicarea personalităţii juridice acestora este o dezinformare, a susţinut Carmen Agutin, menţionând că nu vrea să fie părtaşă la proasta organizare a sistemului
Proiectul de hotărâre privind ridicarea personalităţii juridice a 5 centre de asistenţă şi îngrijire a adulţilor din judeţ a iscat zâzanie în coaliţia PD-L - PSD din deliberativul judeţean sucevean. Este vorba despre Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costîna; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică; Centrul de îngrijire şi Asistenţă Pojorîta; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Mitocu Dragomirnei şi Centrul pentru persoane vârstnice şi reabilitare socială Zvoriştea, care au funcţionat independent doar 13 luni. Alesul PSD, Carmen Agutin, şefa Centrului pentru persoane vârstnice şi reabilitare socială Zvoriştea, a reliefat - recunoscându-şi subiectivitatea pe marginea subiectului abordat - că nu vrea să fie „părtaşă la această proastă organizare a sistemului”. Dna Agutin a pus în vedere că expunerea de motive la proiectul de hotărâre este o dezinformare, cheltuielile din centrele de adulţi cu personalitate juridică de la 1 ianuarie 2008, diminuându-se în intervalul în care unităţile respective au activat de sine stătător. Astfel, urmare a gospodăririi proprii, suma medie alocată lunar pe asistat a ajuns la maxim 2600 de lei, în timp ce în centrele cu personalitate juridică pentru copii, s-a atins, lunar, şi până la 5500 de lei de minor. „Oare, în condiţiile în care noi ne-am gospodărit foarte bine bănuţii, merităm sp primim această , pedeapsă?. Oare suntem vinovaţi că am scos o cheltuiala aşa de mică pe asistat?. Unde, este atunci, principiul descentralizării de care se face atâta caz?”, s-a întrebat retoric Carmen Agutin.
· Sistemul a mai trecut prin trei-patru forme de organizare, iar funcţionarea unităţilor de ocrotire fără personalitate juridică nu a însemnat economii
Şeful de la Zvoriştea a invocat scandalurile din urmă cu 2 ani pe tema achiziţiile făcute la preţuri „aberante” de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului în subordinea cărora se aflau, la acea dată, şi cele 5 centre pe cale să se reîntoarcă la matcă. De asemenea, domnia sa a precizat că, în ultimii 8 ani, sistemul a trecut prin trei-patru forme de organizare, iar funcţionarea unităţilor de ocrotire fără personalitate juridică nu a însemnat economii, „ci sute de drumuri la Direcţia de Asistenţă Socială, pentru a fi aprobat fiecare cui şi fiecare legătură de pătrunjel ce trebuia cumpărată”. Consilierul social-democrat a solicitat amânarea luării unei decizii şi formarea unei comisii de specialişti şi consilieri care să studieze implicaţiile negative ale măsurii. „Este un sistem prost organizat, cel de adulţi într-un fel, cu alte priorităţi, iar cel de protecţia copilului cu alte obiective, şi de aceea acesta nu funcţionează. Consider că luarea personalităţii juridice nu este o oportunitate şi o soluţie de creştere a eficienţei, ci, din contră, o să ajungem ca cum 2 ani, la scandaluri pentru preţuri imense de achiziţie”, a evidenţiat Carmen Agutin, accentuând pe faptul că Direcţia de Asistenţă Socială deţinea, în conducere, 20 de oameni pentru 18.000 de persoane cu handicap, în timp ce Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului are în birouri 200 de persoane la aproximativ acelaşi număr de copii cu probleme.
· Unităţile în cauză au fost scăpate de sub tutela Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială, costurile crescând în mod nejustificat
Vicepreşedintele executivului judeţean, responsabilul cu asistenţa socială, Vasile Ilie, a venit cu cifre şi aspecte practice, propunând lăsarea subiectivităţii deoparte. Dl. Ilie a exemplificat chiar cu Centrul pentru persoane vârstnice şi reabilitare socială Zvoriştea, condus de Carmen Agutin, la care s-a depăşit cu 378 de lei media pe judeţ, de 4400 lei de asistat. „Ca să luăm exact cazul dumneavoastră, lucrurile nu se confirmă. Deci, concluzi este că, în cazul funcţionării cu personalitatea juridică gestionarea a fost mai proastă. Trebuie să spunem clar, aceste 5 centre făceau achiziţii proprii, care cum voia şi cum dorea, precum şi investiţii în mod dezorganizat”, a evidenţiat adjunctul şefului administraţie judeţene. Domnia sa a menţionat că unităţile în cauză au fost scăpate de sub tutela Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială, costurile crescând în mod nejustificat. De aceea, în opinia dlui Ilie, readucerea în cadrul Direcţiei, implicit renunţarea la personalitatea juridică, va însemna o diminuare certă a cheltuielilor şi o tratare unitară a beneficiarilor serviciilor de asistenţă socială din judeţ. În ajutorul dnei Agutin a sărit colegul de partid, Gheorghe Iacob, care a precizat că se vorbeşte din ce în ce mai mult despre descentralizare, iterând că „cu cât mamutul este mai mare, cu atât este mai greu de gestionat”. „Va trebuie să analizăm cu mai mult discernământ această decizie, pentru că este interesul nostru comun, al tuturor”, a explicat dl. Iacob.
· Gheorghe Flutur urmăreşte ca efectul social al constrângerilor bugetare să fie unul minim, respectiv fără de disponibilizări la Direcţie
La rându-i, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a opinat că descentralizarea înseamnă cheltuirea eficientă a fondurilor publice, precum şi a aloca mai puţini bani pentru acelaşi lucru. „Protecţia socială este una dintre priorităţi şi trebuie să ne gândim cu să o facem mai eficient. Aceasta a funcţionat fără personalitate o bună perioadă de timp şi nu cred că trebuie să pornim de la ideea că o să se ia cartofii mai scump dacă licitaţia o să se facă la Direcţie, pentru că avem ac şi de cojocul celor care fac şi chestiuni de genul acesta, dacă ar fi să se întâmple”, a susţinut preşedintele administrativului judeţean. Dl. Flutur a reiterat că, în 2008, cheltuielile la cele 5 centre cu personalitate juridică au crescut cu 165% şi că urmăreşte ca efectul social al constrângerilor bugetare să fie unul minim, respectiv fără de disponibilizări la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Drepturilor Copilului. „În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, vă cer să fim solidari în această perioadă şi să înţelegem acest lucru”, a conchis Gheorghe Flutur, adăugând că vor fi luate în considerare şi semnalele lansate de Carmen Agutin. La votul final, liberal-democraţii s-au impus cu 18 mâini ridicate „pentru”, în timp ce propunerea de alesului social-democrat Carmen Agutin a adunat 13 sufragii favorabile şi 4 abţineri.

Acordul de colaborare Suceava-Cernăuţi, amânat din cauza greşelilor de traducere

Aleşii judeţeni, întruniţi în şedinţă ordinară, au amânat aprobarea încheierii unui acord de colaborare între Consiliul Judeţean Suceava şi Administraţia Regională de Stat Cernăuţi din Ucraina. Acesta după ce alesul social-democrat Carmen Agutin a semnalat greşeli de traducere de „fond” din limba ucraineană, colegul său de partid, Mihai Grozavu, remarcând că foarte multe dintre prevederile parteneriatului din cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus” neregăsindu-se în acordul propus înspre analiza plenului. Un protocol de cooperare între cele două părţi a fost semnat în anul 1998, acesta ducând la dezvoltarea relaţiilor de colaborare în toate domeniile de activitate. Întrucât aplicabilitatea documentului a expirat, s-a avut în vedere parafarea unui nou acord prin care să se statueze relaţii de cooperare cu respectarea angajamentelor existente între România şi Ucraina, precum şi cu consolidarea legăturile existente, în aşa fel încât colaborarea să se materializeze şi să contribuie la dezvoltarea schimburilor din toate sectoarele. „Amânăm aprobarea proiectului de hotărâre, cu rugămintea ca toţi consilierii să vină cu amendamente”, a precizat şeful administraţiei judeţene sucevene, Gheorghe Flutur. Colaborarea are în vedere activităţile din industrie, agricultură, transporturi şi comerţ; ştiinţă, tehnică, educaţie şi ocrotirea sănătăţii; cultură şi artă; turism şi sport; administraţie publică locală; ecologie şi folosirea raţională a resurselor naturale.

Controversatul Titi Petrea este consilier judeţean
Consilieri judeţeni au luat ieri, în cadrul unei întâlniri ordinare, act de demisia din calitatea de ales a lui Corneliu Popovici, înscris pe lista electorală a Partidului Social Democrat la alegerile din 1 iunie 2008. Social-democratul Popovici şi-a înaintat demisia din funcţia de consilier judeţean după ce obţinut un post de secretar de stat la Ministerul Turismului. Corneliu Popovici a fost eliberat şi din calitatea de împuternicit al Consiliului Judeţean cu în Adunarea Generală a Acţionarilor de la societatea comercială „Drumuri şi Poduri” Suceava. Locul lăsat liber de Corneliu Popovici este luat de pesedistul Titi Petrea, care a depus jurământul în faţa plenului deliberativului. Titi Petrea ajuns un personaj controversat din cauza unor mediatizate afaceri cu terenuri, noul consilier judeţean deţinând, în mandatul 2000-2004, funcţia de director al actualului Oficiu Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Titi Petrea este şi administratorul unei firme de cadastru imobiliar.

Consiliul Judeţean bagă 2 milioane de lei în documentaţii de reabilitare a infrastructurii sucevene de apă şi canalizare
Consiliului Judeţean participă cu 2 milioane de lei la constituirea fondurilor necesare Asociaţiei Judeţene pentru Alimentare cu Apă, Canalizare şi Salubritate(AJAACS) în vederea întocmirii studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, documentaţiei de autorizare şi documentaţiei de atribuire pentru modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare. Documentaţia constituie etapă preliminară în procedurile de atragere de finanţare pentru obiectivul amintit, în cadrul Programul Operaţional Sectorial(POS)-Mediu. Aplicaţia POS a demarat la nivelul municipiul Suceava, prin programul ISPA de reabilitarea şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată. Beneficiar final al acesteia este operatorul regional, respectiv societatea comercială ACET Suceava. Una dintre sarcinile Programului ISPA se referă la întocmirea, prin intermediul consultantului EPTISA Spania & MVV Energie AG Germania a aplicaţiei de accesare a fondurilor de coeziune pentru 7 localităţi urbane din judeţ în care ACET asigură servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv pentru Suceava, Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca. Aplicaţia constă în întocmirea master planului, studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, documentaţiei pentru autorizare şi a documentaţiei de atribuire. Însă, pentru ca aplicaţia să fie eligibilă prin POS-Mediu, este obligatoriu ca aceasta să includă toate cele 114 unităţi administrativ-teritoriale. Aplicaţia la nivelul întregului judeţ Suceava se ridică la aproximativ 120 milioane euro, sumă ce poate fi accesată din fonduri structurale. În scopul concretizării demersului, sursa de finanţarea în valoare de 2 milioane de lei, necesară întocmirii studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, documentaţiei de autorizare şi documentaţiei de atribuire, va fi asigurată, în urma votului de ieri al aleşilor judeţeni, de la bugetul judeţean.

Florin Tărnăuceanu, şef la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului încă 3 luni
Aleşii judeţeni şi-au dat girul asupra prelungirii numirii lui Florin Tărnăuceanu în funcţia publică de conducere de director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Suceava, pe o perioadă de 3 luni, prin promovare temporară. Pe durata promovării, Dl. Tărnăuceanu va avea atribuţii de organizare, coordonare şi control a întregii activităţi a Direcţiei. Prevederile hotărârii sunt valabile începând cu data de 11 februarie 2009 şi până la ocuparea funcţiei publice de conducere prin concurs, în condiţiile legii, dar nu mai mult de 3 luni. Florin Tărnăuceanu a ajuns la conducerea DGASPDC în vară, după venirea, în iunie, la şefia Consiliului Judeţean, a pedelistului Gheorghe Flutur. Dl Tărnăuceanu succede în funcţie pe Gheorghe Straton de la PSD. Prelungită cu un trimestru a fost şi numirea Margaretei Isăilă în funcţia de director executiv al Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat a judeţului Suceava. Tot după alegerile locale, dna Isăilă a fost luată dintr-un fotoliu de şef de serviciu de la Primăria Suceava, condusă de Ion Lungu(PD-L), şi adusă la judeţ.

Bătrânele venite cu lactate la piaţă, puse să urmeze cursuri de igienă alimentară
· Centrele de prelucrare a laptelui integrate în gospodărie se înregistrează doar în baza certificatului de producător şi pot vinde brânză, smântână şi caş numai în pieţele autorizate sanitar-veterinar
Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava informează producătorii de produse de origine animală că, la propunerea instituţiei, procedura de înregistrare acestora din urmă s-a simplificat. „Aceasta în sensul că nu mai este necesară condiţionarea înregistrării de certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, înregistrarea la DSVSA făcându-se în baza certificatului de producător”, precizează directorul executiv al DSVSA, dr. Petrea Dulgheru. Dr. Dulgheru arată că, în vederea obţinerii documentului de înregistrare sanitar-veterinară, micii producători trebuie să depună la DSVSA o cerere tip şi să achite o taxă în valoare de 10 lei pentru produsele primare(lapte crud, ouă, miere, peşte etc) şi, respectiv, de 100 până la 300 de lei, pentru produsele procesate din lapte sau din carne. Petrea Dulgheru face aceste precizări după ce s-au primit semnale potrivit cărora unii funcţionari mai zeloşi de la ORC îndreptau bătrânele către întreprinzători care organizau cursuri de igienă alimentară de câteva zile contra a 300 de lei. Domnia sa precizează că tot la propunerea DSVSA, centrele de prelucrare a laptelui integrate în gospodărie se înregistrează doar în baza certificatului de producător şi pot vinde brânză, smântână şi caş numai în pieţele autorizate sanitar-veterinar. De cealaltă parte se află centrele independente, adică societăţile comerciale, asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate, care se înregistrează conform certificatului eliberat de Oficiul Registrului Comerţului şi care comercializează produsele către alte unităţi de desfacere cu amănuntul.

Subvenţii europene de 71 de euro pentru fermierii suceveni
Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava anunţă că, în data de 2 martie, va demara campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă. Directorul executiv Gheorghe Curelciuc precizează că, pentru a beneficia de acest sprijin, fermierii trebuie să depună la sediile locale ale APIA o singură cerere de plată în perioada 2 martie – 15 mai 2009, precum şi în intervalul 15 mai-9 iunie, dar cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Eligibile la plată sunt exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. De asemenea, solicitantul trebuie să declare toate parcelele agricole şi să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu. Măsurile de spijin pe suprafaţă cuprind, în principal, plata unică pe suprafaţă, plăţile naţionale directe complementare, plăţile compensatorii pentru zonele defavorizate şi plăţile de agromediu. Beneficiarii măsurilor de spijin pe suprafaţă sunt persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori, în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul. Pentru campania 2009, România beneficiază de o alocaţie financiară de 618,1 milioane de euro pentru plata unică pe suprafaţă, ceea ce reprezintă circa 71 de euro pentru un hectar.

Interes neaşteptat pentru managementul superior al ariilor protejate sucevene
Organismul intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial(POS) de Mediu Bacău, în parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, au organizat, la sediul reşedinţei de judeţ, un seminar de instruire a potenţialilor beneficiari ai finanţărilor disponibile pe Axa prioritară 4-„Protecţia naturii”. Manifestarea a fost deschisă de către Iluţă Cocris, şeful Serviciului „Implementare politici de mediu”, din cadrul APM, care a prezentat tema întrunirii şi contextul organizării acţiunii. „Scopul seminarului este prezentarea documentelor necesare pregătirii proiectelor, dar şi lămurirea unor aspecte relevante, având în vedere lecţiile învăţate din prima sesiune de solicitare de proiecte, lansată în octombrie 2007”, a arătat dl. Cocriş. Reprezentanţii Organismului intermediar Bacău au prezentat documentele necesare pregătirii proiectelor, au răspuns întrebărilor şi au lămurit unele aspecte care ridică probleme la întocmirea documentaţiilor pentru care se solicită finanţare prin POS. Din judeţ, interesaţi s-au arătat reprezentanţi ai primăriilor din Vatra Dornei, Vatra Moldovitei, Frumosu, Crucea, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Mitocu Dragomirnei, Cîmpulung Moldovenesc, Şaru Dornei, Ulma, Fălticeni, Moara, Dorna Arini, Iacobeni, ai Consiliului Judeţean Suceava, Parcului Naţional Călimani, Muzeului de Ştiinţele Naturii din Vatra Dornei, Complexului Muzeal „Bucovina” Suceava, precum şi ai Asociaţiei ABA-DEL-TIN Suceava. Proiectele finanţate din POS Mediu, în perioada 2007–2013, au alocat un buget total de 215 milioane de euro şi vizează, în principal, asigurarea unui management corespunzător al ariilor naturale protejate. Data limita de transmitere a documentaţiilor la organismul intermediar regional, cu sediul la Bacău, este 30 aprilie 2009. În judeţul Suceava există două parcuri naţionale(Rodna şi Călimani) şi 22 rezervaţii naturale, cu o suprafaţă totală de 4512,7 hectare, reprezentând cca. 0,53% din suprafaţa totală a judeţului. Dintre acestea din urmă, 8 sunt rezervaţii forestiere, 5-botanice, 5-geologice, 3 sunt rezervaţii mixte, iar una paleontologică. VIA

Contrar tendinţei generale de descentralizare
Consiliul Judeţean ridică libertatea de decizie a 5 centre de protecţie socială
· Acordarea de personalitate juridică acestora, la 1 ianuarie 2008, ar fi dus la creşterea cu cheltuielilor cu 165%
De la 1 martie, Consiliul Judeţean Suceava ridică personalitatea juridică a mai multor centre de protecţie socială a persoanelor adulte din structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Este vorba despre Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costîna; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică; Centrul de îngrijire şi Asistenţă Pojorîta; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Mitocu Dragomirnei şi Centrul pentru persoane vârstnice şi reabilitare socială Zvoriştea. „Situaţia economico-financiară actuală, ce se constată atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, generează modificări majore în structurile administraţiei publice centrale şi locale şi ale instituţiilor publice ce le deservesc”, susţine preşedintele executivului judeţean Gheorghe Flutur, în susţinerea măsurii prevăzute într-un proiect de hotărâre ce va ajunge pe masa deliberativului. Demersul este justificat printr-o analiză comparativă în urma căreia s-a constatat că, după atribuirea personalităţii juridice, la 1 ianuarie 2008, cheltuielilor centrelor respective au crescut, faţă de anii 2007 şi 2008, cu 165%.

Recesiunea economică readuce pe piaţă carnea din sacrificări ilegale
· „Agenţii economici din judeţ apelează la fel de fel de artificii pentru a rezista pe piaţă”, spune şeful DSVSA, dr. Petrea Dulgheru

Sanitar-veterinarii suceveni atrage atenţia carmangeriilor, respectiv unităţilor cu vânzare directă şi cu amănuntul, care nu sunt obligate să aibă ştampilă rotundă, precum şi unităţilor nesupuse verificărilor europene, că orice produs trebuie preparat doar din carne provenită din abatoare autorizate. „Carnea de ovină, porcină, ovină, cabalină sau bubalină, care se introduce în procesul de fabricaţie, nu poate avea ca provenienţă decât unităţile cu autorizare sanitar-veterinară, respectiv abatoarele. Cei care procedează altfel, să fie pregătiţi pentru închiderea porţilor ”, a pus în vedere ieri, într-o conferinţă de presă, directorul executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, dr. Petrea Dulgheru, menţionând că operatorii în neregulă vor nevoiţi să renunţe la vechile metehne. Dr. Dulgheru face această intervenţie pe fondul recesiunii economice, perioadă în care, din cauza lipsei resurselor financiare, agenţii economici din judeţ apelează la „fel de fel de artificii, pentru a rezista pe piaţă”. Inspectorii DSVSA au surprins, zilele acestea, doi operatori economici care desfăceau, în hala din piaţa agro-alimentară din centrul Sucevei, carne de tineret bovin fără acte de provenienţă şi fără ca animalele să fie sacrificate în abatoare autorizate. Este vorba despre societăţile comerciale „Nicşan” Călineşti şi „Corocăescu” Corocăieşti, carnea provenind din sacrificări ilegale în gospodăriile administratorilor firmelor. Cei doi s-au ales, fiecare, cu câte de amendă de 5000 de lei, iar marfa le-a fost confiscată în vederea distrugerii. Activitatea unităţilor este suspendată pe durata a două luni, dr. Dulgheru precizând că, dacă deficienţele constate nu vor fi remediate, acestea vor fi trase pe dreapta. Pedepsit cu mutarea a fost şi medicul sanitar-veterinar din piaţa agro-alimentară, acesta urmând a ajunge în faţa comisiei de disciplină şi sancţionat administrativ. „Avertizez pe toţi colegii medici veterinare care au ca responsabilitate verificarea unităţilor de producţie, procesare, comercializare şi transport, să fie foarte vigilenţi, deoarece este o perioadă foarte grea”, a conchis dr. Petrea Dulgheru.

Peremiştii suceveni se împotrivesc vânzării cabanei de la Călineşti a Consiliului Judeţean
· Liderul Gheorghe Acatrnei spune că la fel s-a întâmplat şi cu Casa de Oaspeţi a lui Ceuaşescu, iar acum, premierul Emil Boc, venit în vizită, astăzi, la Suceava, va fi obligat să ia masa „pe la nu ştiu care restaurant din judeţ”
Organizaţia judeţeană Suceava a PRM nu este de acord cu înstrăinarea cabanei de la Călineşti a Consiliului Judeţean. „Nu sunt de acord cu intenţia preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care şi-a pus în gând să vândă cabana de la Călineşti, care este proprietate a Consiliului Judeţean Suceava”, a precizat ieri, într-o conferinţă de presă, liderul judeţean Gheorghe Acatrinei, care crede că obiectivul în cauză „ar putea ajunge pe mâna unei numite clientele”. Ex-senatorul sucevean arată că respectiva cabană a fost construită „din „economii” în perioada ceuaşistă, când domnia sa avea atribuţii pe linie de agricultură, industrie alimentară şi silvicultură, şi că aceasta ar trebui să rămână în patrimoniul judeţului. Dl. Acatrinei relevă că „în lumea modernă” toate comunităţile locale au unităţi de protocol, în care „să-şi găzduiască şi să-şi omenească oaspeţii”. Şeful judeţean al organizaţiei sucevene a formaţiunii conduse la centru de Corneliu Vadim Tudor precizează că la fel s-a întâmplat şi cu Casa de Oaspeţi a lui Ceuaşescu, iar acum, premierul Emil Boc, venit în vizită, astăzi, la Suceava, va fi obligat să ia masa „pe la nu ştiu care restaurant din judeţ”. Gheorghe Acatrnei a mai pus în vedere că tentative de înstrăinare a unor elemente de patrimoniului Consiliului Judeţean s-au înregistrat şi anii trecuţi, însă deliberativul judeţean s-a împotrivit şi „bine a făcut”.

Reţele de samsari de carne de cai bolnavi şi bătrâni
· Din cauza sărăciei, mulţi dintre suceveni preferă să consume carne ieftină de cabalină, o parte dintre aceştia cumpărând cai pe doar câteva milioane de lei vechi, după care îi sacrifică la domiciliu
Comerţul ilegal cu carne de cabalină tinde să ia amploare în judeţul Suceava. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă ieri, într-o conferinţă de presă, şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petrea Dulgheru, care precizează că există semnale în acest sens. „Am o listă cu maşinile care fac distribuţie, dar până nu prindem comercianţii asupra faptului, nu putem face nimic”, spune dr. Dulgheru. Directorul executiv al DSVSA arată că samsarii sunt constituiţi în reţele, se aprovizionează cu animale din Suceava, din judeţele vecine, dar chiar şi din Galaţi, carnea tranşată fiind desfăcută direct la poarta omului, prin intermediari sau chiar către unităţile de procesare. La acestea din urmă, carnea de cabalină poate fi folosită, în amestec cu cea de bovină, la prepararea diverselor produse, precum pastă de mici, carne tocată, salam sau parizer. Pe de altă parte, din cauza sărăciei, mulţi dintre suceveni preferă să consume carne ieftină de cabalină, o parte dintre aceştia cumpărând cai pe doar câteva milioane de lei vechi, după care îi sacrifică la domiciliu. „Carnea de taurină tineret în viu a ajuns la 7 lei pe kg, în vitrină este expusă cu 20 de lei pe kg, pe când carnea de cal este mult mai ieftină. Grav este că sacrificaţi sunt cai bătrâni şi bolnavi, care pot fi periculoşi pentru sănătatea umană şi siguranţa alimentară”, a încheiat directorul DSVSA Suceava dr. Petrea Dulgheru.

„Un mărţişor, un suflet de copil”

Ieri, la Complexul terapeutic pentru copilul cu handicap sever şi moderat, „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava a fost deschisă expoziţia cu vânzare „Un mărţişor, un suflet de copil”. Ionel Ivan, şef serviciu declară că exponatele au fost realizate, în cadrul terapiei ocupaţionale, de către copii şi tinerii din cadrul unităţii. „Nu suntem la prima manifestare de acest gen, în fiecare an, de marile sărbători, inclusiv de Crăciun şi de Paşti, organizăm câte o astfel de mini-expoziţie. Avem mărţişoare pentru 1 şi 8 martie, felicitări şi produse din lut, realizate în cadrul atelierelor din cadrul Complexului”, subliniază dl. Ivan, precizând că expoziţia este cu vânzare, însă, în primul rând, aceasta urmăreşte promovarea imaginii Complexului, precum şi a realizărilor tinerilor şi copiilor educaţi şi asistaţi în unitate. Complexul terapeutic pentru copilul cu handicap sever şi moderat „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava are trei sub-componente, respectiv Centrul de zi pentru copii cu o capacitate de 30 de locuri, Centrul de zi pentru copii şi tineri, deschis în iunie 2008, precum şi Centrul rezidenţial cu 17 locuri. Expoziţia este deschisă publicului în perioada 25-27 februarie.

Cel de al treilea caz de trichineloză la mistreţ
· Boala continuă să rămână o realitate alarmantă, mai ales pe fondul ignoranţei amatorilor de carne de vânat
Sanitar-veterinarii suceveni au confirmat un nou caz de trichineloză la un porc mistreţ vânat pe raza Fondului de vânătoare „Negrişoara” al Asociaţie iJudeţene de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Suceava. Şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petre Dulgheru, informează că, în urma analizelor efectuate în laboratorul sanitar-veterinar, rezultatul a fost pozitiv la trichinella spiralis, carcasa fiind confiscată, denaturată şi dirijată ,în condiţii de securitate, la o unitate autorizată în neutralizarea prin incinerare. „Avertizăm pe toţi vânătorii şi consumatorii de carne de vânat să nu pună în consum acest produs decât după ce au certitudinea că s-a efectuat examenul trichineloscopic, care, la mistreţ şi urs, se face la laboratorul DSVSA”, spune şeful DSVSA. În perioada trecută din 2009, acesta este cel de al treilea caz de infestare cu trichinella la porc sălbatic, Petrea Dulgheru reliefând că boala continuă să rămână o realitate alarmantă, mai ales pe fondul ignoranţei amatorilor de carne de vânat.

Agenţii comunitari suceveni apără Primăria cu pistoale Glock de calibrul 9 mm
Poliţia comunitară suceveană se plânge de lipsa mijloacele de transport, cerând municipalităţii dotarea cu cel puţin un autoturism de patrulare în zona Burdujeni-Iţcani. Potrivit unei informări a instituţiei, agenţii comunitari au la dispoziţie doar 3 autoturisme, dintre care „două destul de uzate, moştenite de la defunctul Corp al Gardienilor Publici”. Poliţiştii comunitari se „laudă”, însă, cu staţii de radio emisie fixe, mobile şi portabile şi cu telefoane mobile pentru personalul operativ aflat în misiune curentă de ordine publică şi pază, dar şi cu o cameră video şi 4 camere foto pentru asigurarea probatoriilor. La capitolul armament, potrivit informării amintite, poliţiştii comunitari din subordinea administrativului reşedinţă de judeţ sunt dotaţi cu pistoale Glock 19, de calibrul 9 mm, letale sau neletale. Poliţia Comunitară are 134 de agenţi, respectiv 13 femei şi 121 de bărbaţi, media de vârstă a personalului fiind de 37,8 de ani. În principal aceştia se ocupă cu asigurarea liniştii şi ordinii publice, prevenirea şi combaterea încălcării normelor privind comerţul stradal şi a celor referitoare la curăţenie, precum şi cu asigurarea pazei şi ordinii la obiective publice de interes local(sediul Primăriei, obiectivele Direcţiei Administraţiei Pieţelor, Direcţiei Domeniului Public şi la Biroul de Evidenţă a Populaţiei).

Primăria cere legislaţie pentru eliminarea taximetriei pirat intra-localităţi
· Un dosar penal întocmit unui conducător auto neautorizat a fost tratat cu uşurinţă în instanţă pe motiv că suma în discuţie era mult prea mică
Administraţia locală suceveană intenţionează să elimine taximetriştii pirat intra-localităţi. Viceprimarul Lucian Harşovschi spune că aceştia ocupă staţiile municipale şi că Primăria nu-i poate sancţiona decât doar pentru acest lucru. În acest sens, a fost aprobată o hotărâre de Consiliul Local, însă practicarea transportului de persoane fără autorizările de rigoare este de competenţa Autorităţii Rutiere Române şi Gărzii Financiare. Adjunctul şefului executivului sucevean crede că, în vederea atenuării fenomenului, este necesară amendarea legislaţiei cu specific. „Încercăm să scoatem piraţii taxi din staţii, mai ales pe cei din centru oraşului, dar şi de la ieşirea din Suceava. Potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 299, cei care parchează în staţia de taxi sunt amendaţi. Însă pentru cei care merg în exterior, fără autorizaţie, este necesară intervenţia ARR şi Gărzii Financiare. Avem probleme în acest sens, de aceea am vorbit cu parlamentarii suceveni să facă un amendament, o propunere legislativă pe această linie”, reliefează Lucian Harşovschi. Viceprimarul arată că un dosar penal întocmit unui conducător auto neautorizat a fost tratat cu uşurinţă în instanţă, pe motiv că suma în discuţie era mult prea mică. „Ni s-a spus că nu putem să venim cu dosar de 1 leu, 10.000 de lei vechi în instanţă, iar respectivii şoferi par să ştie acest lucru, de care profită în continuare”, evidenţiază Lucian Harşovschi, adăugând că în interiorul urbei reşedinţă nu există taximetrie pirat, amenzile ajung până la 25.000 de lei, adică 250 milioane lei vechi.

La APIA Suceava,
Volum de muncă ce depăşeşte de peste 3 ori capacitatea de lucru a personalului
Lucrătorii Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava sunt „prinşi” cu verificările prin teledetecţie a suprafeţelor agricole deţinute de 12.000 de fermieri suceveni. Directorul executiv al instituţiei, Gheorghe Curelciuc, spune că majoritatea agricultorilor sunt din zona Sucevei, acţiunea desfăşurându-se în mai multe localităţi. „În vara anului trecut, într-un anumit stadiu al vegetaţiei, s-au luat imagini din avion, de către o firmă specializată, cu echipamente şi softuri speciale. Acum, au fost preluate documentaţiile de la firma respectivă, comparându-se cu declaraţiile fermierilor. Practic se verifică dacă fermierii au declarat corect suprafaţa şi tipurile de culturi”, relevă Curelciuc. Tot în această perioadă, este în desfăşurare controlul privind aplicarea condiţiilor de agro-mediu, selectat fiind un eşantion de 1200 de fermieri. De asemenea, verificări se fac şi pe linia aplicării bunelor practici agricole. „Ne aşteaptă un volum extraordinar de muncă. Avem, practic, un volum de muncă imens, adică de trei ori peste capacitatea personalului nostru”, subliniază Gheorghe Curelciuc, şeful APIA.

Autorităţile municipale vor ordonanţă de urgenţă de intrare în proprietatea Parcului Şipote
· Situată în vecinătatea Cetăţii de Scaun, aceasta este una dintre cele mai importante zone verzi a municipiului Suceava, aflându-se într-o stare avansată de deteriorare
Primăria municipiului Suceava va înainta către Guvernul României o propunere de emitere a unei ordonanţe de urgenţă privind trecerea parcului Şipote din administrarea Direcţiei Silvice în proprietatea municipalităţii locale. În momentul de faţă, Parcul Şipote, una dintre cele mai importante zone verzi a Suceavei. Acesta se află într-o stare avansată de deteriorare, aleile şi căile de acces pietonale fiind aproape impracticabile şi necesitând lucrări urgente de reabilitare. Zona prezintă potenţial ridicat din punct de vedere al recreării şi petrecerii timpului liber, aflându-se în preajma Cetăţii de Scaun. Primăria este pe cale de a promova, împreună cu Consiliul Judeţean, un proiect de reabilitare a monumentului istoric, materializarea acestuia având premisele dezvoltării economico-sociale a întregului oraş. Investiţiile pe care Primăria intenţionează să le facă au în vedere înfiinţarea unei locaţii destinate agrementului, fapt care va duce la creşterea afluxului turistic în municipiul reşedinţă, dar şi în judeţ. Printre altele, sunt prevăzute lucrări de drenare şi combatere a eroziunii solului, precum şi de protejare şi conservare a biodiversităţii, în parcul Şipote existând mai multe elemente de floră protejate de lege.

Împăduriri pe 1500 de terenuri de gradate din judeţ
· Prefectura a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale alocarea urgentă de fonduri în valoare de 3,81 milioane lei

Unul dintre obiectivele principale ale Programului de guvernare 2009-2012 este creşterea suprafeţei fondului forestier, prin împădurirea terenurilor degradate. În acest context, prin două scrisori, Ministerul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a solicitat Instituţiei prefectului, identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate din judeţ. Astfel, în Suceava sunt propuse împăduriri de terenuri în suprafaţă totală de 1.513 hectare. Prefectul de Suceava, Sorin Popescu, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că pentru 113 hectare suprafaţă avizată la minister, studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice în vederea împăduririi sunt deja întocmite. De asemenea, pentru alte aproximativ 700 de hectare este necesară pregătirea documentaţiilor privind proiectarea. În vederea împăduririi terenurilor degradate constituite în perimetre de ameliorare, precum şi pentru constituirea de noi perimetre de ameliorare, Prefectura a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale alocarea urgentă de fonduri în valoare de 3,81 milioane lei( dintre care 3.66 milioane lei pentru împăduriri propriu-zise). Reprezentantul Guvernului în teritoriu a spus că, totodată, este necesară o evaluare a costurilor privind proiectarea şi împădurirea propriu-zisă pentru alte 662 hectare de teren degradat. În acest scop, prefectul Sorin Popescu a emis Ordinul nr. 65 din 19 februarie 2009 privind reorganizarea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale pentru identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate din judeţul Suceava. Ordinului reglementează competenţele şi modul de lucru al comisiilor, acestea urmând a raporta, la fiecare 5 ale lunii, către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, situaţia identificării suprafeţelor de teren degradat.

Un număr de 7 refugiaţi suceveni vor primi despăgubiri de peste 5 miliarde de lei vechi
La finele săptămânii trecute, s-a întrunit Comisia judeţeană Suceava pentru aplicarea Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Nordul Bucovina şi Ţinutul Herţa ca urmare a stării de război şi aplicării Tratatului de pace între România şi puterile aliate. Potrivit prefectului Sorin Popescu, până acum au fost înregistrate 2043 de cereri, dintre care 491 au fost transmise Instituţiei prefectului municipiului Bucureşti, 16 fiind retrase la solicitarea petenţilor. Dintre cele 1536 de solicitări rămase, în cazul a 1011 s-au dat soluţii, 106 fiind admise, iar 905 respinse. Din totalul de 106 dosare admise, 55 au primit hotărâri cu valoare de despăgubiri, 41 sunt în curs de evaluare de către experţi, în timp ce 10 cereri au fost înaintate Instituţiei prefectului municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii 290/ 2003. Prefectul mai menţionat că în curs de soluţionare mai sunt 525 dosare. În şedinţa de la finele săptămânii, prin referate întocmite de comisiile de jurişti, s-a propus respingerea a 36 de dosare. În 7 cazuri, în care valoarea despăgubirilor a fost stabilită prin rapoarte de expertiză întocmite de experţii evaluatori, Comisia a aprobat despăgubiri în sumă de peste 522.000 lei(5,22 miliarde de lei vechi).

Suceava va deţine şefia reînfiinţatului comisariat regional al gărzii de mediu
Potrivit unei hotărâri pe cale de a fi publicată în Monitorul Oficial, la nivel naţional se reînfiinţează, pe structurile regiunilor de dezvoltare, comisariatele regionale de mediu. Şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Constantin Harasim, spune că sediul Comisariatului Regional pe Regiunea de Dezvoltare Nord Est va fi la Suceava şi va avea în subordine structurile judeţene de mediu din Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău, Vaslui şi Neamţ. De altfel, Suceava a mai deţinut şefia Comisariatului Regional de Mediu până în noiembrie 2007, dată la care, prin decizie a executivului central, instituţia a fost desfiinţată. „Probabil, în viitor, ne vom desfăşura activitatea într-o structură dublă: un comisariat regional care va coordona activitatea pe cele 6 judeţe ale Moldovei şi un comisariat judeţean ce va răspunde de activitatea de control pe judeţul Suceava”, precizează comisarul şef. Dl. Harasim menţionează că demersul este de natură a conferi o mai bună dinamică şi o eficienţă sporită în acţiunile de control. Atribuţiile de sinteză şi financiar-contabile vor fi preluate de structurile regionale nou intrate în pâine.

Prefectul Popescu vrea finalizarea locală a aplicării legilor funciare
În ultima şedinţă a Comisiei judeţene de fond funciar au fost validate, în vederea împroprietăririi, a unei suprafeţe de 372,57 de hectare. Anunţul este făcut de către prefectul Sorin Popescu, care precizează că, dintre acestea, 291,98 hectare sunt terenuri forestiere, iar 80,59 hectare sunt suprafeţe cu destinaţie agricolă. Totodată, în cadrul aceleiaşi întruniri au fost emise 3 hotărâri pentru despăgubiri, precum şi 7 hotărâri pentru terenuri aferente locuinţelor. Pe de altă parte, 42 solicitări au fost invalidate. Prefectul Popescu a declarat că doreşte ca validarea cererilor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate la nivelul comisiilor locale de fond funciar să se încheie până la jumătatea acestui an.

Optsprezece poliţişti comunitari, sancţionaţi pentru consum de alcool sau absenţe nemotivate
Mai mulţi lucrători ai Poliţiei comunitare din subordinea Primărie Suceava au fost sancţionaţi pentru nereguli în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Cel puţin aşa rezultă din raportul privind activitatea de Poliţia Comunitară în anul 2008, 18 agenţi comunitari primind sancţiuni. „Perioada analizată scoate în evidenţă, din păcate, şi aspecte disciplinare nedorite, dintre care unele au făcut obiectul analizei şi sancţionării prin comisia de disciplină a Primăriei”, relevă informarea semnată de şeful Poliţiei Comunitare, Viorel Horodenciuc. Astfel, un număr de 15 poliţişti comunitari au fost sancţionaţi cu mustrare scrisă, 3 dintre cu diminuarea cu 15% a retribuţiei pe 1-3 luni, iar unul dintre ei cu reducerea salariului cu 10% pe durata a 3 luni. Măsura a fost luată după ce au fost înregistrate abateri disciplinare privind neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu, consumul de băuturi alcoolice înainte de intrarea în post sau pe timpul serviciului, absenţa de la serviciu, precum referitor şi la alte fapte incompatibile cu funcţia publică. „În antiteză, apare situaţia agenţilor care, prin activitatea deosebită pe care au desfăşurat-o, pentru profesionalismul şi curajul de care au dat dovadă cu ocazia diferitor acţiuni, au fost premiaţi în bani”, subliniază Viorel Horodenciuc.

Patru sute de suceveni vor fi concediaţi de Mărţişor
Din decembrie 2008, începutul perioadei concedierilor importante cantitativ din judeţul Suceava, şi până zilele trecute, numărul persoanelor înregistrate în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ca şomeri proveniţi de pe piaţa muncii, a ajuns la 3615 persoane. Potrivit directorului executiv al instituţiei, Contantin Şuvăr, 1575 şomeri provin de la societăţi care au trecut în şomaj mai mult de 10 persoane, 1125 venind de la agenţii economici care au transmis la AJOFM notificări de disponibilizare a personalului angajat. Firmele cu mai puţin de 10 persoane au pus pe liber 1563 de şomeri, 477 de persoane fiind lăsate la vatră de la societăţi cu sediul în alte judeţe, fiind, inclusiv, posesori de contracte de asigurare, respectiv persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente. „În perioada noiembrie 2008 – februarie 2009, un număr de 32 de societăţi au transmis notificări prin care au estimat că vor concedia un număr de 3376 de persoane, conform aprecierilor angajatorilor 398 dintre aceştia urmând să fie concediaţi începând cu luna martie”, subliniază Constantin Şuvăr.

Poliţia comunitară funcţionează la parametri de avarie
Conducerea municipalităţii locale se exprimă pentru înfiinţarea cât mai urgentă a Poliţiei Locale, implicit în vederea promovării actelor normative necesare în acest sens. Demersul survine înmulţirii cazurilor de infracţiuni grave la nivel naţional şi imperativului intensificării măsurilor de linişte şi ordine publică. Primarul Ion Lungu a declarat că înfiinţarea Poliţiei Locale ar urma să se facă prin preluarea în subordinea administrativului a Poliţiei Municipale, precum şi a atribuţiilor Poliţie Circulaţiei. „Am văzut cu toţii câte cazuri de infracţiuni sunt în România, de aceea trebuie să avem structuri cât mai eficiente, pentru că asta este realitatea”, precizează edilul şef. Ocupantul fotoliului din Areni este părere că poliţiştii comunitari au doar calitatea de simpli angajaţi ai Primăriei, în timp ce lucrătorii Poliţiei municipale sunt profesionişti, iar prin unirea celor două structuri va apărea o Poliţie Locală puternică. „Eu spun cu toată sinceritatea, astăzi, aşa cum am funcţionează Poliţia comunitară, aceasta nu este atât de eficientă pe cât mi-aş dori”, reliefează Ion Lungu.

Acatrinei nu vrea ca Finanţele să împartă banii repartizaţi judeţului de la centru
Preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, nu este de acord ca o bună parte a fondurilor distribuite de la centru în teritoriu să fie repartizată prin intermediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Liderul judeţean al formaţiunii conduse de Corneliu Vadim Tudor crede că banii ar trebui să ajungă direct la Consiliul Judeţean, instituţie care ştie mai bine ce nevoi au unităţile administrativ-teritoriale sucevene. „În Legea bugetului există prevederea ca 80% din fondurile pe care le primeşte judeţul să fie repartizate de Direcţia Generală a Finanţelor, sigur, în baza unor criterii ştiinţific stabilite. Însă eu cred că aceşti bani ar trebui să se dea direct Consiliului Judeţean, care are competenţă şi specialişti pentru a împărţi aceşti bani”, relevă ex-senatorul de Suceava, adăugând că deliberativul judeţean este în măsură să decidă soarta fondurilor şi nu „funcţionarii de la Finanţe”. Gheorghe Acatrinei crede că deplasarea acestor atribuţii exclusiv către autorităţile judeţene „ar fi un act de dreptate” şi că acest demers se înscrie cerinţelor de descentralizare a unor activităţi către comunităţile locale.

Seminar pe marginea accesării de fonduri pentru managementul ariilor protejate sucevene
Miercuri, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava organizează seminarul cu tema “Conştientizare, instruire, comunicare: documente relevante în pregătirea aplicaţiilor de finanţare pentru sectorul biodiversitate”. Acţiunea vine pe fondul celei de a doua sesiuni de solicitare de proiecte în domeniul protecţiei naturii, în noiembrie 2008, în vederea acordării de asistenţă financiară nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Axa prioritara 4, “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”. La întâlnire participă potenţiali beneficiari, scopul acesteia fiind prezentarea documentelor necesare pregătirii proiectelor, dar şi lămurirea unor aspecte relevante, având în vedere experienţa dobândită la prima solicitare de proiecte, lansată în octombrie 2007. Proiectele finanţate în perioada 2007–2013 au alocat un buget total de 215 milioane de euro şi vizează, în principal, asigurarea unui management corespunzător al ariilor naturale protejate. Directorul executiv al APM, Vasile Oşean evidenţiază că potenţialii beneficiari sunt administraţiile parcurilor naţionale şi naturale, universităţile, muzeele, direcţiile silvice şi agenţiile pentru protecţia mediului. Instituţiile sucevene interesate pot depune asmenea proiecte de finanţare, data limita de transmitere a documentaţiilor la organismul intermediar regional, cu sediul la Bacău, fiind 30 aprilie 2009. În judeţul Suceava există două parcuri naţionale(Rodna şi Călimani) şi 22 rezervaţii naturale, cu o suprafaţă totală de 4512,7 hectare, reprezentând cca. 0,53% din suprafaţa totală a judeţului. Dintre acestea din urmă, 8 sunt rezervaţii forestiere, 5-botanice, 5-geologice, 3 sunt rezervaţii mixte, iar una paleontologică.

Peste 400 de şomeri suceveni şi-au găsit o slujbă în plină criză
În ciuda faptului că se fac disponibilizări pe fond de criză, pe piaţa suceveană a muncii se mai fac şi angajări. În luna ianuarie, rata şomajului sucevean a crescut cu 0,27 de procente, ajungând la 4,6%. Aşa relevă o informare a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suiceava, în care se arată că, faţă de luna ianuarie a anului 2008, creşterea este de 0,62%. La începutul lui februarie, în evidenţa AJOFM erau 11.627 şomeri, dintre care 6079 primeau indemnizaţii. Din scriptele instituţiei au fost scoase 1517 persoane, 413 dintre şomeri fiind absorbiţi pe piaţa muncii. Potrivit directorului executiv Constantin Şuvăr, 80% dintre şomerii aflaţi în evidenţă sunt persoane cu nivel de instruire primar, gimnazial sau profesional; 17% au urmat liceul sau o formă de învăţământ post-liceal, iar 3% sunt absolvenţi de studii superioare.

Operaţie estetică a zonei centrale a Sucevei
Zona centrală a municipiului Suceava va avea o nouă faţă urbanistică. Aceasta după ce până la 30 de blocuri de pe străzile „Nicolae Bălcescu”, „Ştefan cel Mare” şi „Ana Ipătescu” vor intra într-un program cu finanţare europeană şi locală de reabilitare a faţadelor şi de construire de mansarde. Anunţul este făcut de primul gospodar al capitalei de judeţ, Ion Lungu, care precizează că 8-10 milioane de euro vor proveni din cele 22,4 milioane euro alocate Sucevei în calitate de pol de dezvoltare urbană. De asemenea, în conformitate cu noile prevederi legale privind reabilitarea termică a imobilelor de locuit, bugetul local ar putea participa cu 50% din valoarea investiţiei. „Vrem să reabilităm din punct de vedere urbanistic zona centrală a municipiului şi Primăria se va implica în acest sens”, declară şeful administraţiei municipale, Ion Lungu, menţionând că va fi comandat un studiu de specialitate şi că reabilitarea se va face după un proiect unitar. Tot în centrul urbei, în faţa Casei Culturii, urmează a fi amenajată o parcare subterană, intenţia de înfiinţare a uneia supraetajate în zona magazinului „Bucovina” fiind respinsă pe motiv de afectare a peisajului urbanistic respectiv.

Întemeierea unei familii, natalitatea şi studiile, răsplătite cu apartamente ANL
Sucevenii cu studii superioare, căsătoriţi sau care fac copii au şanse în plus la obţinerea unei locuinţe noi cu chirie de la Primărie. Anul acesta, municipalitatea suceveană va repartiza solicitanţilor un număr de minim 80 de apartamente construite prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe în zona Metro. Lista de priorităţi, actualizată la 31 decembrie 2008, cuprinde nu mai puţin de 343 de dosare, primul solicitant întrunind 69 de puncte, iar ultimul 25 de puncte. Edilul şef Ion Lungu spune că punctajul respectiv este unul de „principiu”, până la înmânarea efectivă a cheilor putând să mai apară modificări în statutul titularilor cererilor. „Aceste punctaje pot creşte în mod favorabil, fie prin terminarea studiilor superioare, căsătorie sau naşterea unui copil”, subliniază ocupantul fotoliului din Areni, menţionând, însă, că o condiţie obligatorie este prezenţa în tabelul cu priorităţi la finele anului trecut. Ridicarea a altor 80 de apartamente este deja aprobată în comisia interministerială de la Guvern, în perioada următoare primarul Lungu urmând a susţine, la Bucureşti, prinderea acestora în lista de finanţări pe anul 2009.

Bazariştii cu chioşcurile arse rămân în zona afectată de incendiu
· Pentru lărgirea căilor de acces pentru pompieri, s-a decis ciuntirea cu câte 55 de centimetri a lăţimii fiecărui chioşc

Specialiştii Primăriei, angajaţii Administraţiei Pieţelor şi lucrătorii Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au definitivat planul de amplasarea a chioşcurilor şi de „aerisire” a aleilor din Bazar. Acesta a fost întocmit după incendiul din 14 februarie care a mistuit peste 80 de chioşcuri din spaţiul comercial din Lunca Sucevei, cauza cea mai probabilă fiind, în opinia IJSU, auto-aprinderea de la un aparat de încălzit uitat în priză peste noapte. Primarul Sucevei, Ion Lungu, spune că, în urma analizării situaţiei de la faţa locului, s-a concluzionat că în vederea facilitării accesului auto-specialelor de intervenţii, în zona modernizată nu mai este necesară strămutarea a mai multor amenajări comerciale, deoarece, între timp, a fost identificată o soluţie pentru lărgirea culoarelor dintre acestea. „În urma discuţiilor avute cu cei de la ISU şi a simulării mai multor modalităţi de amplasare, s-a concluzionat că, totuşi, cel mai bine este să nu mai mutăm chioşcurile din zona modernizată, însă dor cu condiţia diminuării lăţimii acestora cu câte 55 de centimetri fiecare, de-a o parte şi de alta a aleii”, subliniază edilul şef, adăugând că va fi respectat planul ISU, astfel încât în situaţii extreme să nu mai fie probleme. Ion Lungu şi-a exprimat speranţa că persoanele afectate îşi vor reconstrui cât mai repede chioşcurile, reiterând că îşi menţine propunerea de sprijinire a fiecărui comerciant cu câte 5000 de lei, iniţiativa ce urmează a fi dezbătută în şedinţa Consiliului Local din luna martie.

Suceava nu vrea în topul judeţelor cu performanţe infracţionale
Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică(ATOP) a fost convocată în şedinţă în vederea analizării stării infracţionale din judeţul Suceava. „În ultima perioadă au fost înregistrate o serie de evenimente nefericite în domeniul ordinii, siguranţei şi a pazei bunurilor şi vrem să vedem ce măsuri pot fi luate pe această linie”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Flutur. Şeful administraţiei judeţene este părere că escaladarea violenţei reprezintă un semnal de alarmă pentru toată lumea, menţionând că nu se doreşte ca Suceava să ajungă în topul judeţelor cu „performanţe” în domeniu. În şedinţa deliberativului judeţean de săptămâna viitoare va fi supusă plenului o informare referitoare la fenomenul infracţional judeţean. ATOP este un organism cu organism consultativ, a cărei activitate se desfăşoară în interesul comunităţii. Structura este constituită la nivel judeţean potrivit Legii privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. După plecarea lui Marius Vătavu la conducerea Companiei „Poşta Română”, şefia ATOP a fost preluată de către inspectorul general la Inspectoratului Şcolar Judeţean, Petru Carcalete.

Semnături şi ştampile folosite fraudulos la cumpărarea cabinetelor medicale sucevene
· Două doctoriţe au vrut să-i manipuleze pe ceilalţi colegi şi au anexat, cu de la sine putere, o listă cu vreo 30 de medici la contestaţia privind preţul mare cu care Primăria înstrăinează spaţiile cu destinaţie medicală
Ieri, în şedinţa Consiliului Local, a fost aprobată vânzarea primelor 10 cabinete medicale. Acestea sunt cumpărate de către medicii şi asistenţii stomatologi din Policlinica „Areni”, precum şi de către cei de la Cabinetele asociate „George Enescu”. Preţurile de înstrăinare sunt cuprinse între 17.800 şi 28.000 de euro, primarul Ion Lungu apreciind că acestea sunt unele convenabile pentru o zona ultra-centrală a urbei şi având în vedere că includ spaţiile utile, cele auxiliare şi comune, precum şi terenul aferent, în cotă indiviză. „Spun cu toată fermitatea că Primăria intenţionează să vândă aceste cabinete medicale, întrucât nu are ca strategie prioritară reabilitarea spaţiilor în cauză”, iterează ocupantul fotoliului din Areni. Edilul şef precizează că, în urma unei discuţii cu medicii de la Policlinică, unii dintre aceştia au reclamat că li s-a folosit în mod fraudulos semnătura şi ştampila, într-o anexă la contestaţia prin care o parte dintre slujitorii lui Hypocratt se plângeau de suma mare percepută de executiv pentru un cabinet. În cauză ar fi două doctoriţe de la cabinetele de analize medicale, „care au vrut să-i manipuleze pe ceilalţi doctori şi au anexat o listă cu vreo 30 de medici”. „Era vorba despre un tabel prin care se dădea adeziunea de participare la negocieri, iar acea listă a fost anexată la contestaţia depusă de către o parte din medici”, explică Ion Lungu, adăugând că, acum, majoritatea cadrelor medicale sunt de acord cu preţurile rezultate din rapoartele evaluatorilor. Totuşi, primarul a ţinut să pună în vedere că, în situaţia în care se vor ivi şi medici care refuză preţul, Primăria va scoate cabinetele la licitaţie, în conformitate cu legea şi doar în scop medical.

· Dacă se trezeau mai devreme medicii o se putea alege cu cabinetele în care prestează pe un preţ de nimic
Dl. Lungu spune că în condiţiile în care medicii se mişcau mai repede, pe fondul vechilor reglementări legislative aceştia îşi putea cumpăra spaţiile în care lucrează la preţuri mult mai avantajoase. „Nu s-a întâmplat acest lucru pentru că au fost mai multe situaţii conflictuale între medici, referitoare la spaţiile comune, ulterior fiind anulată acea ordonanţă de urgenţă de Guvern care prevedea cu totul alte condiţii de vânzare a cabinetelor. De această dată nu vrem să mai repetăm greşelile din trecut, de aceea ori de câte ori medicii îşi dau acordul vom intra în Consiliul Local, să aprobăm vinderea cabinetelor”, declară şeful administraţiei locale. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, municipalitatea scoate la bătaie 217 de locaţii, preţul de vânzare al spaţiilor medicale şi al terenurilor aferente stabilindu-se prin negociere directă între cumpărător şi comisia special constituită, acesta neputând fi, însă, mai mic decât cel stabilit în raportul de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat. Suma rezultată poate fi achitată integral la semnarea contractului de vânzare-cumpărare sau în rate eşalonate pe maxim 15 ani, cu un avans de 15%. Dobânda anuală percepută va fi cel puţin egală cu rata de referinţă stabilită periodic de Comisia Europeană pentru România şi publicată în Jurnalul oficial al UE. Banii încasaţi de pe urma înstrăinării cabinetelor vor fi orientaţi înspre mansardarea blocurilor ANL din Ansamblul „Privighetorii” din cartierul Burdujeni Primul act normativ ce reglementa vânzarea cabinetelor medicale a apărut în 2005, însă acesta a fost suspendat din cauza neînţelegerilor dintre potenţialii cumpărători şi administraţiile locale. Ordonaţa obliga Primăria să vândă metrul pătrat cu 40 de euro, pe piaţa liberă a locaţiilor medicale acesta ajungând, atunci, până la 1200 de euro, fiind, deci, de 30 de ori mai mare. Potrivit prevederilor legale, pot cumpăra spaţii cu destinaţie medicală medicii, stomatologii, biologii, biochimiştii, fizicienii, tehnicienii dentari, celelalte persoane cu drept de liberă practică care desfăşoară activităţi conexe actului medical, precum şi persoanele juridice care, deţinând legal locaţia, au ca unic obiect de activitate furnizarea de servicii medicale.

Şase milioane de euro mai puţin pentru modernizarea Cetăţii de Scaun a Sucevei
· „Din păcate proiectul trebuia să fie mai amplu, însă a fost redus de la circa 20 milioane de euro la 13,9 milioane de euro”, explică şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu
Aleşii locali au hotărât, în şedinţa ordinară de ieri, închirierea unei suprafeţe de teren de la Regia Naţională a Pădurilor, prin intermediul Direcţiei Silvice Suceava, în vederea reabilitării Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia. Reabilitarea importantului obiectiv istoric şi turistic este una dintre preocupările prioritare a municipalităţii, Primăria făcând şi demersuri de preluare a unui teren împădurit de 30 de hectare, aflat în parcul Şipote, suprafaţă pe care urma fi amenajată o zonă de agrement. Întrucât, din motive obiective, această oportunitate nu a putut fi concretizată, şi pentru a nu pierde finanţarea nerambursabilă pe cale să fie obţinută în vederea reabilitării Cetăţii, administraţia locală a ales soluţia închirierii terenului. Pe acesta din urmă se vor face lucrări premergătoare demarării investiţiei, precum cel de realizare a canalizării şi racordare la reţeaua electrică. „Existenţa utilităţilor la Cetatea de Scaun asigură gradul necesar de funcţionalitate al monumentului istoric, din perspectiva introducerii acestuia în circuitul turistic local, regional şi naţional”, precizează primarul Ion Lungu, adăugând că amenajarea acestora reprezintă o condiţie obligatorie la selectarea proiectelor de către organismele finanţatoare. În vederea promovării proiectului, municipalitatea suceveană este deja asociată cu Consiliul Judeţean, titularul acestuia, documentaţia urmând a fi depusă la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est, pe Axa prioritară V, „Dezvoltarea turismului”. Studiul de fezabilitate aferent proiectului a costat bugetul local 350 de mii de lei, Guvernul suportând încă 3,28 milioane lei, sumă necesară întocmirea proiectelor tehnic şi de detaliu. În proiect sunt cuprinse lucrări de reabilitare şi consolidare a Cetăţii de Scaun, dotări în situl monumentului, consolidarea versantului, amenajarea parcului dendrologic „Şipote” din zona de protecţie, amenajări şi modernizări a căilor de acces dintre centrul municipiului şi până la monumentul istoric, precum şi construirea de parcări, grupuri sanitare, panouri publicitare şi indicatoare. Dl. Lungu spune că proiectul prevede cheltuieli şi cu asigurarea utilităţilor, proiectarea şi asistenţa tehnică, precum şi cu investiţiile de bază, suma disponibilă ridicându-se la 13,9 milioane euro. „Din păcate proiectul trebuia să fie mai amplu, însă a fost redus de la circa 20 milioane de euro la 13,9 milioane de euro”, explică şeful municipalităţii sucevene. Ion Lungu arată că proiectul este eligibil, contribuţia financiară a Consiliului Judeţean fiind de 70%, iar Primăriei municipiului Suceava de 30%, fionduri incluzând atât costurile eligibile, cât şi neeligibile. „Trebuie să modernizăm Cetatea de Scaun care este un obiectiv important în strategia de turism a municipiului Suceava şi nu numai”, a conchis Primarul Lungu.

Arhitecţii şi urbaniştii au respins proiectul parcării supraterane a primarului Lungu
Municipiul Suceava nu va avea o parcare supra-etajată în prejma magazinului „Bucovina”. Primarul Ion Lungu a spus ieri, într-o conferinţă de presă, că arhitecţii şi urbaniştii nu au agreat iniţiativa, motivul fiind ne-încadrarea în urbanismul zonei. „Nu se poate încadra urbanistic o parcare supraterană în zona magazinului Bucovina din mai multe considerente. În primul rând, aceasta ar trebui să fie aliniată la limita magazinului Bucovina, fiind o diferenţă de aliniere dintre acesta şi Banca Naţională a României, în plus parcarea apropiindu-se prea mult de clădirile din preajmă. Arhitecţii şi urbaniştii nu au fost de acord, nefiind găsită o soluţie arhitectonică foarte bună pentru amplasarea unei asemenea parcări”, declară edilul şef. Şeful municipalităţii spune că este vorba despre cel mai aglomerat perimetru al urbei reşedinţă de judeţ şi că trebuie găsite soluţii pentru degajarea acestuia, în zonă aflându-se Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Palatului Administrativ, sediilor parchetelor şi băncilor. În aceste circumstanţe, urmează să fie amenajată o parcare subterană vizavi de Casa Culturii, banii provenind din fondurile de peste 22,4 milioane de euro rezervate municipiului Suceava în calitate de pol de dezvoltare urbană.

Municipalitatea vinde 200 de apartamente ANL la 70% din preţul pieţei
Municipalitatea suceveană vinde chiriaşilor apartamentele construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Edilul şef Ion Lungu anunţat ieri, într-o întâlnire cu presa, că singura condiţie este ca solicitanţii să fie titularii unui contract de închiriere cu vechime neîntreruptă de cel puţin 3 ani, plata urmând a se face cu banii jos şi nu în rate. „Se pot vinde aceste apartamente celor care au contracte de închiriere de peste 3 ani, cei interesaţi trebuind să se prezinte la cu o cerere Primărie”, declară Ion Lungu. Locuinţele ANL nu se vor înstrăina la preţul pieţei, ci la unul rezultat în urma evaluării făcute un evaluator autorizat şi care nu poate depăşi 70% din nivelul celui dintâi. La mezat urmează a fi scoase circa 200 de apartamente din Ansamblul „Privighetorii” din cartierul Burdujeni şi Ansamblul „1 Decembrie 1918” din cartierul Obcini. Bugetul local se va alege cu doar 1% din valoarea tranzacţiilor, diferenţa urmând a merge în vistieria ministerului de resort, în vederea reluării investiţiilor în domeniu. Totodată, Ion Lungu informează că achiziţionate pot fi şi terenurile de 300 de metri pătraţi repartizate tinerilor în vârstă de până la 35 de ani pe Dealul Mănăstirii, pentru construirea de locuinţe prin eforturi financiare proprii. „Având în vedere că aceşti bani se încasează la bugetul local, modalitatea de plată va fi stabilită în Consiliul Local”, explică primarul Ion Lungu.

Primăria dă 100.000 de lei pentru confruntarea suceveană din Cupele Europene a C.S. Universitatea
Primăria Suceava a dat C.S. Universitatea Suceava 100.000 de lei pentru a acoperi cheltuielile pe care gruparea handbalistică universitară le va avea cu cele două partide europene din week-end. „Sperăm din toată inima ca echipa să se califice mai departe”, declară şeful municipalităţii sucevene Ion Lungu. Edilul şef asigură că administraţia locală va rămâne principalul finanţator al handbalului sucevean, în acest an urmând a i se asigura un buget de minim 500.000 de lei. Ion Lungu nu exclude ca susţinere să fie mai consistentă, condiţiile fiind calificarea şi performanţa ulterioară. „Consiliul Local al municipiului Suceava vrea să susţină performanţa şi sunt sigur că vom găsi modalităţi de suplimentare a bugetului”, explică primarul. La sfârşitul acestei săptămâni, echipa de handbal Universitatea „Bucovina” Suceava va susţine două meciuri foarte importante în Cupele Europene în Compania „Liberty” Sao Bernardo din Portugalia.

Invazie de câini vagabonzi
· Zeci de canine fără stăpân bat străzile municipiului Suceava, multe provenind din localităţile învecinate şi terorizând locuitorii urbei reşedinţă de judeţ
Cu toate că Primăria adună câinii vagabonzi şi îi adăposteşte în spaţiul special amenajat în Lunca Sucevei, numărul acestora continuă să crească. Potrivit viceprimarului Lucian Harşovschi, animalele migrează din localităţile învecinate municipiului în cartierele mărginaşe sau, pur şi simplu, sunt aduse cu dubele din întreg judeţul. De la începutul anului s-a remarcat o adevărată invazie de canine vagabonde, multe dintre acestea de calibru mare, şi care nu ezită să atace trecătorii. Adjunctul şefului executivului municipiului reşedinţă de judeţ spune că, deocamdată, singura soluţie este sterilizarea, întrucât eutanasierea este interzisă prin lege. În martie, la Suceava va sosi o echipă a Fundaţiei ”Vier Photen”, componenţii acestora, în urma unui contract de colaborare cu Primăria, intervenind chirurgical atât asupra maidanezilor fără stăpân, cât şi a celor de la curte şi din localităţi riverane. „Degeaba sterilizăm câinii din municipiul Suceava, dacă nu procedăm la fel şi cu cei din localităţile învecinate. Aceasta este singura soluţie, iar diferenţa ar urma să se vadă pe termen mediu, în 2-3 ani”, relevă viceprimarul Harşovschi, adăugând că doar în ianuarie au fost strânşi şi duşi în adăpost circa 200 de câini, iar din iunie trecut şi până acum aproape 1500 de animale. Caninele fără stăpân se hrănesc din containerele de gunoi, iar altele se concentrează pe lângă anumite blocuri, unde sunt hrăniţi de către respectivii locatari. Unele dintre acestea devin agresive, haite de câini terorizând, zilele trecute, o femeie ce-şi plimba copilul cu căruţul, precum şi elevi care mergeau, în zori de zi, la şcoală.

Ministrul Blaga vine la Suceava pentru a semna contracte finanţate din POR
La mijlocul săptămânii viitoare, la Suceava va sosi ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Vasile Blaga. Anunţul este făcut de către preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care precizează că demnitarul democrat-liberal vine un judeţ pentru a semna o serie de proiecte de finanţare promovate de administraţia judeţeană în cadrul Programului Operaţional Regional. „Avem mai multe proiecte de modernizare drumuri prin Programul Operaţional Regional, care au primit avizele şi pentru care trebuie semnate contractele”, subliniază Gheorghe Flutur, adăugând că, imediat după aceasta, vor demara investiţiile efective. Judeţul Suceava are aprobate, în cadrul POR, proiecte de modernizare a 5 drumuri judeţene, valoarea finanţării fiind de 28 milioane euro. În lucru vor intra drumurile judeţene Dărmănesti-Siret, Pojorîta-Rarău, Probota-Dolhasca, Vereşti-Roşcani şi Vatra Dornei –Panaci.

Consiliul Judeţean ar putea vinde cabana Călineşti
Consiliul Judeţean Suceava ar putea scoate la mezat cabana de la Călineşti. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă preşedintele administrativului judeţean, Gheorghe Flutur, care a precizat, într-o întâlnire cu mass media locale, că decizia vine pe fondul demersurilor de valorificare eficientă a patrimoniului propriu al instituţiei pe care o conduce. „Lucrăm la elaborarea unui concept de eficientizare a folosirii patrimoniului pe care Consiliul Judeţean îl are şi, împreună cu primăriile, vom elabora o strategie în acest sens. Avem un patrimoniu nefolosit pentru care cheltuim mulţi bani cu întreţinerea şi vom discuta despre posibilitatea închirierii sau chiar a scoaterii la vânzare a unor spaţii de care noi nu aven nevoie, eventual a transferării acestora către comunităţile locale”, evidenţiază dl. Flutur. Şeful administraţiei judeţene precizează că este vorba despre mai multe clădiri, printre care se numără şi cabana de la Călineşti. „Vrem să valorificăm patrimoniul, pentru că avem nevoie de fonduri, în judeţ fiind multe lucruri de făcut”, conchide Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Cabana de la Călineşti a fost achiziţionată cu 3 miliarde de lei vechi de Consiliul Judeţean în mandatul PSD 2000-2004, modernizărea obiectivului înghiţind alte 2 miliarde de lei vechi. În campania electorală pentru şefia executivului judeţean, actualul preşedinte Gheorghe Flutur spunea că respectiva cabană era un „cuibuşor de nebunii” social-democrat, şi că acolo pesediştii „beau whisky cu borcanul”.

Primăria dublează gratuităţile la transport pentru elevii şi studenţii cazuri sociale
Municipalitatea suceveană intenţionează să sprijine elevii şi studenţii cu probleme financiare. În acest sens, administraţia locală ar urma să suplimenteze numărul de legitimaţii gratuite de transport pe autobuzele societăţii de transport în comun ale TPL. Viceprimarul Lucian Harşovschi anunţă că iniţiativa va ajunge pe masa consilierilor municipali după aprobarea bugetului local, în luna martie. Astfel, dacă până acum beneficiau de abonamente gratuite 350 de elevi şi 150 de studenţi, pe viitor din vistieria municipală ar putea fi suportată contravaloarea a 1000 de legitimaţii. Viceprimarul spune că unităţile de învăţământ trebuie să depună listele cu solicitări la Primărie, abonamentele urmând a fi distribuite prin intermediul secretariatului şcolilor sau asociaţiilor studenţeşti. „Noi vom ajuta în continuare şi vom da mai multe abonamente gratuite pentru cazuri sociale”, arată Lucian Harşovschi, menţionând că legitimaţiile sunt acordate acolo unde venitul pe membru de familie nu depăşeşte salariul minim pe economie. Reamintim că, de la 1 ianuarie, bugetul municipal sucevean nu mai susţine financiar abonamentele acordate gratuit pensionarilor cu pensii de sub 1000 lei. Măsura a fost luată pe fondul crizei economice, Primăria fiind obligată să manifeste prudenţă în legătură cu angajarea cheltuielilor din acest an.

Judeţul Suceava, la mâna a doi silvicultori
Culoarea politică unică a Consiliului Judeţean şi Prefecturii nu este una tocmai de bun augur pentru judeţ. Cel puţin aceasta este părerea liderului judeţean al Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, care a remarcat, ieri, într-o conferinţă de presă, că Suceava este condus de către doi silvicultori. „Ce control mai are statul în judeţ?. La ora actuală avem un preşedinte de Consiliul Judeţean silvicultor, un şef de Prefectură tot silvicultor, iar doamnele de la cabinetul preşedintelui şi cancelaria prefectului cred că au fost puse să depună declaraţie de loialitate faţă de cei doi. Astfel, pe bună dreptate vorbesc oamenii în teritoriu că silvicultura s-a dat cu PD-L”, declară ex-senatorul de Suceava. Gheorghe Acatrinei susţine că populaţia semnalează faptul că lemnul din pădurile sucevene pleacă masiv peste munţi în ţară şi străinătate şi că autorităţile nu iau nicio poziţie faţă de unele „afaceri” suspecte. „Se toacă aurul verde al judeţului şi aceasta pentru a crea bani pentru PD-L”, explică preşedintele organizaţiei Suceava a PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei.