Localităţile care refuză să achite contribuţiile, interdicţie la depozitarea gunoiului pe noile platforme ecologice   

·        „Vom intra cu procedură prealabilă în instanţă, pentru a putea recupera sumele, însă nu cred că va fi suficient ca primarii să înţeleagă că acest proiect este al lor”, a declarat Ioan Cătălin Nechifor, şeful CJ Suceava.

·        La finele lui 2015, se vor încheia lucrările de înfiinţare a două depozite ecologice, precum şi a 5 staţii de transfer, iar din cauza neasigurării contribuţiei locale, Consiliul Judeţean a fost nevoit să recurgă la contractarea unui credit de 20 de milioane de lei.  

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor este dezamăgit că, după 3 ani de când îi tot atenţionează pe primarii localităţilor asociate în vederea realizării Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), aceştia nu plătesc sumele la care sau angajat pentru implementarea proiectului. Lucrările cu finanţare europeană trebuie încheiate până la sfârşitul anului, în caz contrar existând riscul ca fondurile nerambursabile  de la Uniunea Europeană să  nu mai vină.  „După 3 ani de discuţii cu primarii din judeţ, care s-au asociat cu Consiliul Judeţean, să facă sistemul pentru deşeuri, aceştia încă nu au plătit destul de mulţi bani, în contul contribuţiei pe care şi-au asumat-o. Din nefericire, mai este foarte puţin timp până pe 31 decembrie 2015”, evidenţiază Nechifor.  Astfel, municipiul Suceava are de achitat 2 milioane de lei, Fălticeni-270 de mii de lei, Rădăuţi-700.000 de mii de lei, Vatra Dornei-400 de mii de lei, iar oraşele Gura Humorului-670 de mii de lei şi Siret 400 de mii de lei. 
Dacă dintre localităţile urbane nominalizate unele şi-au onorat în parte obligaţiile, Gura Humorului şi Siret nu au contribuit, până acum, cu niciun leu la noul sistem de gestionare a deşeurilor menajere adunate de pe raza judeţului.
 Preşedintele CJ susţine că dacă ar fi existat bunăvoinţă, sumele datorate ar fi putut fi eşalonate cu uşurinţă pe durata celor 5 ani de implementare a proiectului.   Nechifor a precizat că  serviciul specializat al executivului judeţean va deschide acţiune în instanţă, fiind de părere că acest lucru nu este însă de ajuns. „Lista continuă cu multe alte localităţi, şi chiar nu ştim ce să mai facem, pentru că am zis că vom intra cu procedură prealabilă în instanţă, pentru a putea recupera sumele, însă nu cred că va fi suficient ca primarii să înţeleagă că acest proiect este al lor. 

La Gura Humorului tocmai am închis, cu bani europeni, o groapă de gunoi ecologică şi am făcut o staţie de tratare a apelor, în condiţiile în care nu s-a plătit. De ceea, sunt hotărât foarte ferm ca localităţile în care primarii nu vor plăti, nu vor duce gunoiul la depozitul ecologic. Deci vor rămâne cu deşeurile în comună, oraş sau municipiu. De asemenea, voi face o campanie publică pentru cetăţeni, ca să ştie cine blochează proiectul şi ca să nu existe discuţii ulterioare despre corecţii financiare şi repercusiuni”, a explicat Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. În judeţul Suceava, la finele lui 2015, urmează a se încheia lucrările de înfiinţare a două depozite ecologice la Moara şi Pojorîta, precum şi a 5 staţii de transfer, iar din cauza neasigurării contribuţiei locale, Consiliul Judeţean a fost nevoit să recurgă la contractarea unui credit de 20 de milioane de lei. Valoarea proiectului este de 218.045.617 de lei fără TVA, adică 51.761.570 euro. Durata de implementare  fost stabilită la 52 luni, contractul de finanţare fiind semnat pe 11 aprilie 2011. Finanţarea nerambursabilă este de 184.626.330 de lei, fără TVA, adică de 43.828.209 de euro. 

Sucevenii în vârstă de peste 55 ani de ani, categorie vulnerabilă pe piaţa muncii

·        „Prognozele ne arată semne îngrijorătoare în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei, procentajul acestei categorii crescând, motiv pentru care trebuie luate din timp măsurile social-economice necesare”, spune Mirela Adomnicăi, director executiv la AJOFM.

·        Agenţii economici care angajează persoane mai vârstnice de 55  de ani au parte de subvenţia de 500 de lei pe lună şi încadrat, pntru o perioadă de 12 luni.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava derulează o campanie de informare şi promovarea a conceptului de îmbătrânire activă şi prelungire a vieţii pe piaţa muncii. Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM, a declarat că proiectul „Fii activ la orice vârstă”  îşi propune conştientizarea importanţei conceptului de îmbătrânire activă atât în rândul şomerilor în vârstă de peste 55 de ani, cât şi în cel al angajatorilor, iar pe de altă parte obiectivul constă în dotarea serviciului public de ocupare cu instrumente specifice de informare, în vederea oferirii de servicii specializate acestei categorii vulnerabile pe piaţa muncii. „Este vulnerabilă, pentru că, în primul rând, angajatorii au o reticenţă în ceea ce priveşte capacitatea acestor persoane în vârstă de peste 55 de ani de a se adapta la cerinţele unui loc de muncă. Pe de altă parte, aceste persoane nu au suficientă încredere şi nu participă în mod activ şi perseverent la căutarea unui loc de muncă. De asemenea, statisticile şi prognozele ne arată semne îngrijorătoare în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei, procentajul acestei categorii crescând, motiv pentru care s-a considerat că este necesară luarea din timp a măsurilor social-economice pentru integrarea persoanelor respective”, reliefează şeful AJOFM. Mirela Adomnicăi spune că, în plus, s-a constatat că nu există o mentalitate proactivă la persoanele de peste 55 de ani, în ceea ce priveşte neperceperea beneficiilOR unei vieţi active pe piaţa muncii, dincolo de o vârstă asimilată îmbătrânirii, beneficii care constau  într-o mai mare stimă de sine, graţie autonomiei financiare şi condiţiei de persoană integrată în societate. Campania „Fii activ la orice vârstă”, derulată la nivel naţional de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin intermediul agenţiilor judeţene, face demersuri pentru integrarea persoanelor în vârstă de peste 55 de ani, „recuperarea” fiind susţinută inclusiv prin facilităţi acordate agenţilor economici care le angajează, aceştia din urmă având parte de 500 de lei  pe lună şi încadrat, pe o perioadă de 12 luni. „Prin consiliere şi informare, putem ajuta aceste persoane să-şi găsească un loc de muncă, astfel încât prezenţa pe piaţa muncii să coincidă pentru ele cu momentul în care întrunesc condiţiile pentru pensionare la limită de vârstă”, a evidenţiat Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor 2007-2013, Axa prioritară 4 „Modernizarea serviciului public de ocupare”, Domeniu major de intervenţie 4.1 „Întărirea capacităţii SPO pentru furnizarea de servicii de ocupare”. În cadrul proiectului au fost realizate 10 broşuri, materiale informative pe care persoanele aflate în căutare unui loc de muncă le găsesc la punctul „self serice” al AJOFM Suceava. 

Salvatorii montani suceveni, dotări la cele mai înalte standarde 

·        „De la o Dacie papuc răblăgită, acum au un autoturism de teren Volkswagen Amarok, iar în scurt timp vor beneficia un nou ATV specializat pentru acces în zone dificile, care poate fi folosit şi pe timp de iarnă”, arată şeful administraţiei judeţene, Ioan Cătălin Nechifor.

·        La aproximativ 50 de acţiuni de salvare pe vreme vitregă, cu zăpadă viscolită şi gheaţă, au partocipat, anul trecut, salvatorii montani atestaţi, cele mai multe intervenţii având loc pe ruta Rarău-Chiril.

Ca urmare a demersurilor întreprinse pentru integrarea serviciilor publice salvamont în Dispeceratul Naţional de Urgenţă, activitatea Biroului „Salvamont” Suceava s-a extins, fiind necesare noi dotări. Astfel, în urma votului aleşilor judeţeni, prin suplimentare cu peste 153.000 de lei a fondurilor acordate de la buget, achiziţionate vor fi un ATV cu şenile pentru iarnă, remorcă şi platformă; un autovehicul de teren Volkswagen Amarok; un ciocan rotopercutor cu acumulatori şi 6 staţii de emisie-recepţie Tetra. „Este din ce în ce mai mult folosit Rarăul pentru turism şi,  dacă faţă de 2012, atunci când am venit în Consiliu, la Salvamont aveau o Dacie papuc răblăgită, acum au un autoturism de teren Volkswagen Amarok, iar în scurt timp vor beneficia un nou ATV, un autovehicul specializat pentru acces în zone dificile, care poate fi folosit şi pe timp de iarnă, fiind dotat şi cu şenile”, a reliefat şeful administraţiei judeţene, Ioan Cătălin Nechifor.  Consiliul Judeţean Suceava are încheiate 10 contracte de voluntariat cu persoane special atestate de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România, acestea desfăşurându-şi activitatea în cadrul Serviciului public „Salvamont” al Direcţiei de managementul proiectelor. Demersul este de natură să asigure „buna funcţionare a activităţii de prevenire a accidentelor montane şi a celei de salvare montană, în masivele muntoase de pe raza judeţului Suceava”. La aproximativ 50 de cazuri de salvare pe vreme vitregă, cu zăpadă viscolită şi gheaţă, au intervenit, anul trecut, salvatorii montani atestaţi din structura Consiliului Judeţean Suceava. Cel mai multe intervenţii au avut loc pe ruta Rarău-Chiril, majoritatea autoturismele deszăpezite având ca pasageri inclusiv copii. 

Cinci sute de angajaţi suceveni, pe lista concedierilor colective din sezonul rece

·        Majoritatea firmelor din construcţii au contracte şi continuă lucrările, iar vremea bună le permite.

·        „Dacă în ceilalţi ani toate utilajele erau deja parcate, aşteptând sezonul următor, anul acesta se lucrează încă la foc continuu”, a declarat Mirela Adomnicăi, şefa AJOFM Suceava.

În octombrie, în judeţul Suceava rata şomajului a fost de 6,17%, apropiindu-se de media înregistrată la nivel naţional. Mirela Adomnicăi, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă informează că, în luna precedentă, s-au făcut 1.657 de angajări, existând cerere de forţă de muncă, inclusiv în construcţii. De altfel, în acest domeniu, datorită condiţiilor meteorologice favorabile, notificările pentru concedierile colective de sezon sunt mai puţine în comparaţie cu anii anteriori. „Am primit, potrivit tradiţiei, notificări de concedieri colective pentru mai mult de 500 de persoane de la firme din domeniul construcţiilor. Le-am contactat, deoarece am dorit să ne organizăm pentru serviciul de preconcediere, să nu vină viitorii disponibilizaţi la sediul AJOFM, să mergem noi la sediile firmelor, să le explicăm ce trebuie să facă, care sunt demersurile, atât din partea angajatorilor, cât şi a celor care urmează să fie concediaţi. Surpriza plăcută a fost că majoritatea firmelor au spus că au contracte şi continuă lucrările, pentru că vremea le permite. Dacă în ceilalţi ani toate utilajele erau deja parcate, aşteptând sezonul următor, anul acesta se lucrează încă la foc continuu, ceea ce este bine, deoarece nu se îngroaşă numărul şomerilor din evidenţele noastre”, a declarat şefa AJOFM Suceava.

·        Circa 50% din absolvenţi s-au încadrat, înregistrându-se o evoluţie faţă de anul trecut.

Mirela Adomnicăi relevă că, în 2015, au beneficiat de măsurile active de combatere a şomajului aproximativ 31.000 de persoane, iar până la această dată 63% din total - graţie informării, consilierii, medierii şi cursurilor de formare profesională - şi-au găsit şi câte un loc de muncă. La aceasta a contribuit şi cele aproximativ 400 de convenţii încheiate cu agenţii economici care au primit subvenţii pentru angajarea persoanelor defavorizate pe piaţa muncii, respectiv a celor de peste 45 de ani şi absolvenţilor. „Sper, că vom avea la timp legea bugetului, astfel încât, în 2016, să ne exprimăm posibilitatea de a încheia noi convenţii cu angajatorii, să ajutăm categoriile defavorizate să-şi găsească un loc de muncă şi să organizăm cât mai multe cursuri de formare profesională. Aceasta mai ales că circa 50% din absolvenţi s-au încadrat, ceea ce constituie o evoluţie faţă de anul trecut”, a explicat Mirela Adomnicăi, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Prefectul Harasim cere primarului Lungu să urgenteze demersurile pentru redeschiderea Bazarului 

Constantin Harasim, prefectul de Suceava, a solicitat conducerii Primăriei municipiului Suceava să ia măsuri pentru intrarea în legalitate şi de redeschidere, pentru comercianţi şi cumpărători, a Complexului comercial „Bazar”, închis la începutul săptămânii, de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava.  Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a exprimat, totodată, în favoarea menţinerii găsirii unei soluţii de păstrare a locurilor de muncă pentru cei care lucrează în complexul de pe malul râului Suceava. „Siguranţa cetăţeanului este un obiectiv prioritar şi ţinând cont de impactul social deosebit creat prin închiderea Complexului comercial Bazar, am solicitat Primăriei Suceava să urgenteze toate demersurile necesare implementării măsurilor impuse de rigorile legislative. Instituţia Prefectului militează pentru menţinerea celor peste 1800 de  locuri de muncă din bazarul sucevean”, a declarat prefectul judeţului Suceava. Intervenţia lui Constantin Harasim survine „unei consultări şi unui dialog deschis” cu 5 reprezentanţi ai comercianţilor care deţin chioşcuri în Bazar,  aceştia protestând ieri, la sediul Instituţiei Prefectului. Tot ieri, Instituţia Prefectului a solicitat Primăriei Suceava ca, în regim de urgenţă, să prezinte inclusiv Planul de realizare a măsurilor, astfel încât Complexul comercial „Bazar” să-şi reia activitatea. Acesta în baza OUG nr.52/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,  cât şi a prevederilor HG nr. 915/2015 privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu în ceea ce priveşte periclitarea vieţii ocupanţilor şi forţelor de intervenţie, neasigurarea stabilităţii elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului şi fumului în interiorul edificiului şi la vecinătăţi, cât şi măsurile impuse de instituţiile abilitate. 

Sărbători de iarnă cu instalaţii luminoase învechite, din cauza consilierilor liberali 

·        Aleşii PNL s-au împotrivit alocării de bani de la buget pentru primenirea iluminatului ornamental, vechi de 5 ani, de la bradul din centrul Sucevei.    

·        „Este păcat că se politizează lucrurile, asta este realitatea”, a declarat primarul Ion Lungu, care precizat că ornate urmau a fi şi cartierele Obcini, Zamca şi Iţcani. 

În municipiul Suceava, Iluminatul pentru Sărbătorile de iarnă va fi funcţional începând cu 1 Decembrie, a anunţat primarul Ion Lungu, precizând că, deja de câteva zile, a început montarea instalaţiilor şi amplasarea ornamentele în întreaga reşedinţă de judeţ. Potrivit edilului şef, folosite vor fi aceleaşi instalaţii, vechi de 5 ani, deoarece propunerea privind achiziţionarea unora noi nu a trecut de votul consilierilor locali. În aceste condiţii, din unele economii la bugetul local, la capitolul obiecte de inventar, de iluminat specific se vor putea bucura locuitorii cartierului „George Enescu”. „Este păcat că se politizează lucrurile, asta este realitatea. Ne-am dorit ca, în acest an, să schimbăm ornamentele de la bradul de pe esplanada Casei Culturii, pentru că acestea au o vechime de peste 5 ani. Aşa după cum se ştie, domnii consilieri locali nu au aprobat propunerea mea. Astfel, din sumele pe care le-am avut pe obiecte de inventar, rămase din execuţie, de la începutul anului, am reuşit să mai cumpărăm câteva ornamente, să le pune pe Bulevardul , cartier care nu a avut parte de acestea până acum”, a reliefat Ion Lungu, care a adăugat că municipalitatea organizează şi tradiţionalul Târg de Crăciun, căsuţele pentru producători şi comerciali fiind aduse pe esplanada Casei Culturii. În şedinţă a deliberativului local, primarul Sucevei a propus alocarea sumei de 250.000 de lei din bugetul municipal pentru achiziţionarea de ornamente şi instalaţii luminoase destinate Sărbătorilor de iarnă. Ion Lungu şi-a susţinut iniţiativa prin aceea că instalaţiile existente sunt întreţinute şi reparate în fiecare an, punctând că, totuşi, există un deficit de iluminat ornamental în  cartierele „George Enescu”, Obcini şi Zamca.

 Lucian Harşovschi, viceprimar din partea PNL, a făcut un amendament prin care a propus ca banii respectivi să meargă la Fondul de rezervă al bugetului.  „Este nevoie în fiecare an (de instalaţii n.r.) - suntem conştienţi -, în fiecare cartier, inclusiv în Iţcani. Însă, cred că această sumă de 250.000 de lei ar trebui să o lăsăm la Fondul de rezervă, iar ulterior să vedem cum pot fi folosiţi aceşti bani”, a spus, la acea dată, Lucian Harşvoschi.  

Primarul Lungu salută nominalizarea lui Cioloş

·        „Mă bucur că a ajuns în fruntea ţării un prim ministru care are expertiză europeană şi sper ca lucrurile care ţin de acest segment să se îndrepte cât mai repede”, a spus şeful executivului sucevean.

Pe 17 noiembrie, la sediul Primăriei Suceava vor avea loc consultări cu specialiştii Agenţiei pentru Dezvoltare Nord Est, tema întâlnirii fiind „Oportunităţi de finanţarea europeană în perioada 2014-2020”. „Noi avem deja un portofoliu de proiecte şi mă bucur că vin expres cei de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est, prilej cu care vom face o trecere în revistă a acestora”,  a subliniat  edilul-şef sucevean.

Şeful administraţiei locale crede că nominalizarea fostului comisar european Dacian Cioloş pentru a prezenta în Parlament noua formulă guvernamentală este de salutat. Lungu este de părere că deja s-au pierdut 2 ani din programarea 2014-2020 şi îşi exprimă speranţa că, prin experienţa pe care o are, viitorul premier va impulsiona demersurile de accesare a programelor europene. „Mă bucur că a ajuns în fruntea ţării un prim ministru care are expertiză europeană şi sper ca lucrurile care ţin de acest segment să se îndrepte cât mai repede, pentru că, iată, am pierdut 2 ani de zile. A trecut 2014 şi 2015 şi, din păcate, nu se întâmplă nimic”, a specificat Ion primarul municipiului Suceava. Ion Lungu declara că, autorităţile locale din municipiul Suceava au, pentru programare europeană 2014-2020, un portofoliu de propuneri de proiecte în valoare de circa 158 de milioane de euro. La întâlnirea cu reprezentanţii ADRNE accent se va pune, în principal, pe Axa VI „Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de drumuri de importanţă regională şi locală, centuri”, în cadrul căreia, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord Est este prevăzută suma de 113,4 milioane de euro. Beneficiarii finanţării sunt autorităţile publice locale, dar şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, cum este Zona Metropolitană Suceava. 

Încălzire pe datorie, pentru sucevenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare

·        Imperativul contractării împrumutului de 5 milioane de lei survine faptului că Thermonet nu a încasat nicio factură de la populaţie, primii bani urmând a intra în conturile societăţii abia în decembrie.

·        Vasile Mocanu (ALDE) l-a apostrofat pe Lucian Harşovschi (PNL), spunându-i că, în calitate de membru al comisiei de negociere, „a adus ca transportator firma Thermonet, care nu are capital de lucru”.

Consiliul Local a aprobat, în şedinţă de îndată, contractarea creditului de Trezorerie, în valoarea de 5 milioane de lei, pentru asigurarea stocurilor de biomasă necesare producerii energiei termice în centrala în cogenerare de înaltă eficienţă, în perioada rămasă din acest an. Suma contractată urmează a ajunge la Bioenergy, societate care s-a trezit decapitalizată, în condiţiile în care, de mai mult de 2 luni, nu a mai primit nimic din contravaloarea agentului termic livrat către transportatorul în faliment Termica. Proiectul de hotărâre a  fost aprobat  cu 13 voturi „pentru” şi 3 abţineri, doar 15 din totalul de 23 membri ai deliberativului sucevean, onorând convocarea în şedinţă. Din start, consilierii nu au înţeles că cele 5 milioane de lei trebuie oricum plătite către transportatorul Thermonet, cu titlul de subvenţie la diferenţa dintre tarifele la gigacalorie, iar ulterior să ia calea Bioenergy. Însă, imperativul contractării creditului survine faptului că Thermonet abia şi-a intrat în rol, neîncasând nicio factură de la populaţie, primii bani urmând a intra în conturile societăţii abia în decembrie. Pe deasupra, nici Primăria nu poate onora respectivul avans, imposibilitate în care este pusă de contribuabilii suceveni, care anul acesta au venit cu plăţi mult diminuate către bugetul local. Nu în cele din urmă, soluţia creditului este una salvatoare, ţinând cont că dobânda de Trezorerie foarte avantajoasă.  Primarul Ion Lungu a arătat că, în cazul unui serviciu de interes public, legea prevede că autorităţile locale sunt obligate să asigure încălzirea locuinţelor, indiferent dacă o fac prin intermediul firmelor private sau a celor de stat. „Cum consideraţi dumneavoastră aşa vom face, dar vă rog să luăm o decizie, într-un sens sau altul”, s-a adresat Lungu consilierilor.                              

·        „Trăind într-un colectiv, vinovat nu este cetăţeanul, care nu poate să plătească, problema fiind una de sistem”, consideră independentul Arămescu.

La rându-i, independentul Adrian Arămescu a pus în vedere că, atât timp câte este vorba despre un serviciu „colectiv”, aceleaşi autorităţi sunt nevoite să-şi asume răspunderea, mai ales că în cauză  se află şi beneficiari care nu au capacitatea de a plăti, în fapt aceasta fiind şi raţiunea acordării subvenţiilor. „Pentru a intra în normalitate, creditul este mai mult decât necesar. Trebuie să fim raţionali şi să vedem realitatea, pentru că, trăind într-un colectiv, vinovat nu este cetăţeanul, care nu poate să plătească, problema fiind una de sistem. De vină nu este nici a Consiliului Local, ci majoritatea guvernelor, care au patronat această ţară”, a iterat Arămescu. La o întrebare a consilierului PSD, Eugen Girgan, primarul Lungu a precizat că banii sunt daţi cu titlu de avans, conform legii, în vederea achiziţionării de combustibili, fiind întâmplător faptul că aceştia ajung la Bioenergy, şi nu la Termica, la fel ca altădată..

 „Ei trec prin Thermonet, dar au, prin ordin de plată, direct destinaţia achiziţionare de masă lemnoasă de către Bioenergy. În anul anterior, banii au trecut prin Termica şi au ajuns 100% la Bioenergy”, a precizat Ion Lungu. Alesul local Vasile Mocanu (ALDE) l-a apostrofat pe viceprimarul Lucian Harşovschi (PNL), că în calitate de membru al comisiei de negociere „a adus ca transportator firma Thermonet, care trebuia să aibă capital de lucru, şi nu să fie asigurat de către Primărie”. „Este o firmă de apartament care nu a făcut niciodată acest serviciu şi care nu are capital propriu, iar acum suntem într-un deja vu, cum era cu Termica, doar că acum dăm bani la o societate privată, ba, mai mult, la un monopol cu acelaşi acţionar”, a iterat Vasile Mocanu, opinând că împrumutul acoperă doar 2 luni, după care „de gerul Bobotezei, firma va veni iarăşi să ceară bani”. Din rândul liberalilor, Viorel Seredenciuc, care în şedinţa anterioară au votat pentru amânarea luării unei hotărâri, şi-a revizuit poziţia, considerând că respectivul credit este  dezirabil. „Este vorba despre căldura oamenilor. Părinţii mei se încălzesc la centralizat, şi au 80 de ani. Eu ce să le spun, că au fost oameni care fac opoziţie, şi de asta stau în frig?”, a relevat Viorel Seredenciuc.              

Poliţiştii locali au descoperit 13 unităţi de alimentaţie publică care nu sunt protejate la incendii   

·        „Acolo unde vor fi întâlnite nereguli, se vor lua măsurile corespunzătoare, pentru a nu se întâmpla o dramă precum cea din Bucureşti”, spune primarul Ion Lungu.      

Poliţiştii locali suceveni au controlat 79 de unităţi de alimentaţie publică din reşedinţa de judeţ. În urma controalelor s-a constat că 61 dintre acestea au autorizaţie pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor, 5 puncte de lucru sunt în curs de autorizare, dar şi că altele 13 nu au făcut demersuri pentru autorizare. Cu acest prilej, la 9 dintre unităţile verificate, lucrătorii Poliţiei Locale au descoperit că numărul de locuri existent este mai mare decât cel autorizat. „Am dat amenzi şi am adus aceste aspecte la cunoştinţa celor de la ISU, astfel încât să putem gestiona acest fenomen. Sunt mulţi agenţi economici care, în urma acestor controale, sunt în curs de autorizare. Le dăm tot sprijinul şi suntem în strânsă colaborare cu Pompierii”, a  declarat primarul Ion Lungu. Şeful municipalităţii a evidenţiat că activitatea de monitorizare va continua, iar acolo unde vor fi întâlnite nereguli, se vor lua măsurile corespunzătoare, „pentru a nu se întâmpla o dramă precum cea din Bucureşti”. „Noi am vrut să facem nişte echipe mixte, însă ni s-a spus că Pompierii au o arie de competenţă mai mare, în tot judeţul, noi rămânând să facem controalele noastre pe linie de administraţie publică, în unităţile de administraţie publică din municipiu, şi să colaborăm cu ei, să le aducem la cunoştinţă cele constate”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.    

Doar 3 din 43 de şcoli din Suceava au autorizaţie de securitate la incendii   

·        Pentru sediul Primăriei, autorizaţia ISU a fost obţinută încă din anul 2005.

Numai 3 dintre unităţile şcolare din municipiul Suceava sunt autorizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Edilul-şef a dat ca exemplu cazul Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir” care, în data de 28 martie 2012, a solicitat  aviz sau autorizaţie de securitate la incendii, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” răspunzând că nu este necesară eliberarea documente cu pricina, cum dealtfel s-a întâmplat şi în ceea ce priveşte şcolile cu clasele I-VIII care au făcut acelaşi demers.  „Sunt încă multe lucruri neclare. Din cele 43 de unităţi şcolare din municipiul Suceava, doar 3 au autorizaţie de la ISU, respectiv cele care au fost modernizate de când sunt primarul municipiului Suceava. Este vorba despre şcolile nr. 1, 2 şi 3, precum şi de grădiniţele <Gulliver> şi . Restul de şcoli merg în baza avizului PSI dat înainte de 1992”, a arătat primarul.

Ion Lungu a ţinut să precizeze că cinematograful „Modern”, din Centrul Cultural „Bucovina” are autorizaţie eliberată de ISU, la fel ca şi sediul Primăriei, care a obţinut documentul în cauză încă din anul 2005.          

Gard despărţitor în Bazar

·        Amenajarea separă Bazarul va separa partea publică de cea privată a Complexului comercial, aceasta din urmă funcţionând fără autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi comerciale.

·          „Noi am avea competenţă de control doar dacă ar fi autorizat, însă nimeni nu a venit să solicite autorizaţie  de la Primărie”, a opinat primarul Ion Lungu.  

Consiliul Local Suceava a votat disponibilizarea unei sume de 115.000 de lei, în scopul amenajării unui gard despărţitor în Complexul comercial „Bazar”. Potrivit lui Ion Lungu, noua amenajare ar avea menirea de „limitare a activităţii bazarului public de cea a bazarului privat”, ca una dintre condiţiile impuse de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, în vederea redeschiderii Complexului comercial din Lunca Sucevei. „S-a înţeles greşit că acel bazar este în subordinea noastră, însă noi nu avem nicio legătură cu acesta. Nu este autorizat de către Primărie, iar realizarea acestui grad trebuie făcută, pentru a putea redeschide Bazarul”, a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Aleşii locali s-au arătat miraţi că aşa-zisul Bazar privat - care este amplasat pe un teren proprietate particulară -, funcţionează fără autorizaţie eliberată de Primărie, interesându-se şi căror instituţii le revin atribuţii privind executarea controlului în situaţii de acest fel. „Noi am avea competenţă de control doar dacă ar fi autorizat, însă nimeni nu a venit să solicite autorizaţie de la Primărie”, a subliniat şeful executivului local, opinând că verificări ar putea face ANAF sau Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor. Lungu a precizat că în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 a fost prinsă suma de 235.000 de lei care, printre altele, este folosită pentru dotarea cu un sistem de limitare şi stingere a incendiilor, cât şi pentru întocmirea raportului de expertiză care va servi la autorizarea pe linie de PSI.  De asemenea, pe lângă mutarea a 150 de chioşcuri, care împiedică accesul autospecialelor de stingere a incendiilor, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a mai solicitat  înlăturarea improvizaţiilor făcute la instalaţiile electrice de alimentare a spaţiilor comerciale şi efectuarea de exerciţii de alarmare cu funcţionarea în integralitate a hidranţilor. „Sunt multe probleme pe linie de ISU,  aşa cum se întâmplă şi la nivel naţional, iar dacă se aplică toate reglementările, jumătate din ţară trebuie închisă”, a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  

Primarul Lungu cere consilierilor să nu facă circ şi să aprobe creditul pentru încălzirea sucevenilor 

·        „Bioenergy, de vreo două luni de zile, dă gratuit apă şi căldură sucevenilor”, a arătat edilul-şef, menţionând că această situaţie survine falimentului Termica şi desemnării cu întârziere a noului operator de transport.

·         „Nevotându-se ca Primăria să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de populaţia municipiului Suceava şi faţă de furnizori, nu cred că putem trece această iarnă”, atenţiona Vasile Ilie, directorul general al Bioenergy.     

O şedinţă de îndată Consiliului Local Suceava fost convocată pentru convocată pentru miercuri, aleşii municipali urmând să  decidă dacă va fi luat creditul de Trezorerie, în valoare de 5 milioane de lei, cu scopul constituirii stocului de bioamasă pentru ultimele 2 luni ale acestui an. Banii ar urma ajungă, cu titlul de avans, la producătorul de energie termică Bioenergy, care a anunţat deja că pe durata a 2 săptămâni agentul termic va fi furnizat la parametri reduşi, după care locuitorii municipiului reşedinţă vor fi lăsaţi apă caldă şi căldură. „Din păcate, la sfârşitul săptămânii trecute nu s-a ajuns la un consens, în aşa fel încât să putem asigura bani pentru achiziţionarea de masă lemnoasă, în vederea furnizării căldurii. Creditul guvernamental se acordă în toată ţara, pentru oraşele care au probleme cu încălzirea, iar cu acesta puteam constitui un stoc pentru 2 luni de zile. Sigur, voi avea discuţii cu consilierii, iar în măsura în care este dorinţa sinceră  să luăm acest credit, şi nu să se facă circ, voi intra din nou cu proiectul de hotărâre în Consiliul Local”,  a arătat Lungu.            

Edilul-şef a specificat că Primăria este la zi cu plata subvenţiilor reprezentând diferenţa dintre tarifele practicate pentru gigacalorie, către Termica trebuind a fi achitată doar contravaloarea pierderilor din lunile în care, deşi în faliment, societatea a fost nevoită să mai presteze serviciul de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice. „A fost o perioadă critică în vară, în care s-a ţinut licitaţia, o licitaţie care a durat destul de mult, şi prin care s-a făcut tot ce este mai bun pentru suceveni. Acest lucru s-a suprapus cu intrarea Termica în faliment, iar Bioenergy, de vreo două luni de zile, dă gratuit apă şi căldură sucevenilor. Sigur, într-o situaţie normală, aceasta va putea încasa banii de la populaţie, iar Primăria va da acorda subvenţiile de rigoare. Astăzi nu avem restanţe la  acestea din urmă, dar trebuie să dăm către Termica circa 1,5 milioane de lei, pentru pierderile înregistrate în lunile în care au mai prestat acest serviciu”,  a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Reamntim că, joia trecută, deliberativul, cu votul majoritar al consilierilor PNL, a amânat să ia o hotărâre privind contractarea unui credit de Trezorerie în valoare de 5 milioane de lei, bani care ar fi urmat să ia calea producătorului de agent termic Bioenergy, în vederea achiziţionări de biomasă. Aceasta în condiţiile în care societatea producătoare de energie termică din Lunca Sucevei mai avea combustibil doar pentru două săptămâni de funcţionare, iar de 2 luni nu a mai încasat niciun leu pentru agentul termic livrat falimentarei Termica, la a cărei masă credală este înscrisă cu 20 de milioane de lei.  „Nevotându-se ca Primăria să-şi îndeplinească obligaţiile legale pe care le are faţă de populaţia municipiului Suceava şi faţă de furnizori, nu cred că putem trece această iarnă”, a atenţionat, atunci, Vasile Ilie, directorul general al Bioenergy.    

După ce a închis Bazarul,

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a amendat Primăria Suceava cu 30.000 de lei

·        Cu toate că 60 de comercianţi acceptaseră să-şi mute chioşcurile, ieri bazariştii au protestat în faţa Complexului comercial, cei care s-au conformat fiind catalogaţi drept „spărgători de protest”

·         „Este dreptul lor să se manifeste cum vor, însă dacă merg eu în Bazar şi mă huiduiesc, problema nu se rezolvă”,  a spus primarul Ion Lungu, menţionând că, probabil, 90% dintre cei din Bazar îşi duc viaţa de pe o zi pe alta”.    

După ce a închis Bazarul din Lunca Sucevei, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” a amendat Primăria Suceava cu 30.000 de lei, a anunţat, ieri, primarul Ion Lungu, precizând că, Complexul comercial va fi redeschis doar odată cu rezolvarea neregulilor inventariate de pompieri. Este vorba despre mutarea a 150 de chioşcuri, care împiedică accesul autospecialelor de stingere a incendiilor; înlăturarea improvizaţiilor făcute la instalaţiile electrice de alimentare a spaţiilor comerciale; efectuarea de exerciţii de alarmare cu funcţionarea în integralitate a hidranţilor, delimitarea părţii publice de cea privată a Bazarului (fără autorizaţie de funcţionare), cât şi despre respectarea obligaţiei fumatului doar în locurile special amenajate. Pe de altă parte, Lungu spune că un imperativ este şi autorizarea finală, pe linie de PSI, a halelor, însă, pentru aceasta este necesară montarea instalaţiilor de stingere a automată a incendiilor. Ulterior, în baza unei expertize, ISU va proceda la eliberarea autorizaţiei, însă acesta va mai dura, deoarece contractul încheiat la începutul anului a încetat fără a-şi face efectele. „Am avut şi ghinion cu expertiza care a demarat la începutul anului, pentru că, din păcate, angajatul firmei de la Iaşi, care lucra la aceasta, a decedat. Ca atare, a trebuit să facem un nou contract, care este în curs de execuţie, şi mi-aş dori ca, în cel mai scurt timp, să-l aprobăm, iar în baza acestor măsuri activitatea să fie reluată”, a precizat şeful municipalităţii. I

eri, bazariştii au protestat la intrarea principală a Centrului comercial, blocând şi o parte a sensului de circulaţie în cauză.   Primarul a precizat că aceştia  ar trebui să îi convingă să se conformeze pe cei ai căror chioşcuri trebuie mutate, la dispoziţie fiind 80 de locuri în tronsonul nr. 4 al Halei modernizate, aflat într-un plan mai îndepărtat, pe care cei cu pricina nu îl agreează. „Este dreptul lor, să se manifeste cum vor, însă dacă merg eu în Bazar şi mă huiduiesc, problema nu se rezolvă. Eu am fost tot timpul alături de oamenii din Bazar, în ultimii 11 ani, îi înţeleg sufleteşte, dar trebuie să o spunem foarte clar, mingea este în terenul lor.  În funcţie de cât de repede se vor mişca în mutarea a acestor chioşcuri, în repoziţionarea lor, se va redeschide mai repede Bazarul. Am spus-o şi altă dată, probabil că 90% dintre cei din Bazar îşi duc viaţa de pe o zi pe alta”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că, în ciuda faptului, inţial, 60 de comercianţi acceptaseră să-şi mute chioşcurile, ieri aceştia s-au răzgândit, fiind catalogaţi de către ceilalţi drept „spărgători de protest”.    

Nereguli majore în cele 41 de unităţi de alimentaţie publică şi de petreceri, controlate după tragedia din „Colectiv”

·        Instituţia Prefectului a inventariat 476 de locaţii care pot face obiectul verificărilor, acestea din urmă demarând pe 3 noiembrie şi continuând.

·        Una dintre societăţi nu deţinea autorizaţie de funcţionare din partea Primăriei Suceava, o unitate din reşedinţa de judeţ fiind închisă din iniţiativa administratorilor, iar o alta pentru renovare.

În urma controalelor efectuate la societăţi comerciale din municipiul Suceava, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava au constatat multiple nereguli, se arată într-un comunicat de presă al Instituţiei Prefectului. Acţiunile de control au drept scop prevenirea incendiilor de tipul celui produs pe 30 octombrie 2015, în Clubul „Colectiv” din Bucureşti, pentru aceasta fiind constituite comisii mixte de verificare a legalităţii funcţionării spaţiilor de alimentaţie publică şi de petrecere a timpului liber, în care se adună peste 50 de persoane. Instituţia Prefectului a realizat o inventariere a spaţiilor cu destinaţia amintită, în urma căreia au fost identificate 476 de locaţii care pot face obiectul verificărilor, acestea demarând pe 3 noiembrie şi vor continua, respectând inclusiv noile reglementări, aprobate în şedinţa de guvern de săptămâna trecută. Astfel, în primele 3 zile, au fost verificate 41 de astfel de locaţii, o unitate din municipiul Suceava fiind închisă din iniţiativa administratorilor, iar o alta pentru renovare. Astfel, în 3 zile, verificate au fost 41 de asemenea amenajări, iar controlorii au concluzionat că nu a fost întocmit planul de intervenţie la incendiu; mijloacele de apărare împotriva incendiilor nu sunt verificate; lipsa de documente şi evidenţe specifice PSI, precum şi că nu au fost desemnaţi lucrătorii care să aplice măsurile necesare pentru primul ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea persoanelor. La cele menţionate se adaugă nereguli privind nerespectarea timpului de muncă; lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu; în timp ce formularul de organizare a intervenţiei la locul de muncă şi planul de evacuare nu au fost redactate şi afişate la loc vizibil. Nu în cele din urmă, hidrantul de incendiu interior şi sala nu au instalaţie electrică pentru iluminatul de securitate împotriva panicii, iar unele unităţi nu sunt asigurate, cu pază, conform legii. Lucrătorii ISU au mai depistat 3 centrale termice murale amplasate în spaţii necompartimentate, care să le despartă de magazia de mărfuri a barului, dar şi faptul că una dintre societăţile comerciale verificate nu deţine autorizaţie de funcţionare din partea Primăriei municipiului Suceava.

Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava a verificat 4 societăţi comerciale din Suceava şi Şcheia, singurele măsuri dispuse fiind „respectarea capacităţii de locuri prevăzută în autorizaţia de mediu”. Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor a controlat 4 unităţi din Suceava, Şcheia şi Ipoteşti, lucrătorii specializaţi descoperind carne congelată şi porţionată fără etichete; nemarcarea spaţiului destinat nefumătorilor; lipsă evidenţei elementelor alergene în lista de meniu, cât şi neafişarea copiei după codul unic de înregistrare. Tot 4 firme, însă toate din Suceava, au verificat şi inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă, neregulile descoperite ţinând de faptul că nu este nominalizat lucrătorul care să îndeplinească cerinţele SSM; o fişă de instruire SSM nesemnată, precum şi nestabilirea de persoane pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. Direcţia de  Sănătate Publică Suceava a verificat 17 societăţi comerciale din Cîmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Izvoarele Sucevei, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei şi Broşteni, constatând lipsa certificatului de cursuri de igienă pentru personalul angajat; blocul alimentar neigienizat şi analize medicale periodice expirate. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a verificat 7 societăţi comerciale aflate în Suceava şi Şcheia, unde a descoperit condiţii de igienă precare; etichetare necorespunzătoare şi lipsă registrului pentru subproduse. În urma acestor controale, au fost aplicate avertismente contravenţionale, cât şi amenzi cuprinse între 250-50.000 lei.

Popriri de circa 160 de milioane de lei pe conturile bancare ale agenţilor economici suceveni

·        Prin aplicarea măsurilor de executare silită, în primele 9 luni ale anului 2015, la bugetul consolidat al statului au intrat 126,49 de milioane de lei.

În vederea recuperării creanţelor fiscale, în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2015, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au luat mai multe măsuri de executare silită, conform unei informări  a instituţiei sucevene, în perioada la care facem referire au fost comunicate 48.950 de somaţii pentru debite în valoare de  296,77 milioane de lei, efectiv încasându-se 232,4 milioane de lei. De asemenea, înfiinţate au fost 23.218 de popriri pe disponibilităţile din conturile bancare, pentru debite în sumă de 158,7 de milioane de lei. Măsura dispusă de inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice au avut ca efect recuperarea a 47 de milioane de lei. În acelaşi context, la terţi s-au înfiinţat 1.799 de popriri, din totalul creanţelor de 9,16 milioane de lei, intrările la bugetul de stat fiind de 1,76 de milioane de lei.  „Măsuri urmăresc dinamizarea acţiunilor de obligare la plată a contribuabililor rău-platnici, concomitent cu reducerea fraudei în faza de colectare forţata, prin prevenirea diminuării sau înstrăinării patrimoniului acestora. Astfel, contribuabilii cu datorii restante, notificaţi pentru a fi executaţi silit, vor fi împiedicaţi să sustragă bunuri care urmează să fie valorificate”, se arată în raportul de activitate pe primele 3 trimestre ale anului. Inspectorii AJFP Suceava au pus 140 de sechestre pe bunuri mobile a căror valoare se ridica la 17,7 milioane de lei, precum şi 64 pe bunuri imobile, în valoare de 17,79 de milioane de lei. Ca urmare a stingerii creanţelor fiscale prin plată, dispusă a fost ridicarea a 86 de sechestre, valoarea creanţelor fiscale stinse însumând 13,51 milioane de lei. Conform Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, prin aplicarea măsurilor de executare silită, în primele 9 luni ale anului 2015, la bugetul consolidat al statului au intrat 126,49 de milioane de lei.

Peste 3.700 de suceveni înscrişi, anul acesta, la ajutorul de şomaj

·        Conform AJOFM, măsurile active de ocupare au condus la angajarea, în primele 3 trimestre ale anului, a 17.815 persoane.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava are în evantaiul de preocupări prioritare inclusiv stabilirea dreptului la plata indemnizaţiei de şomaj pentru persoanele care şi-au pierdut locul de muncă, dar şi pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ. Astfel, conform unei informări a AJOFM, în cele dintâi 9 luni ale anului 2015, înscrişi la ajutor de şomaj au fost peste 3.700 de suceveni neocupaţi. „În cursul acestui an au beneficiat de stabilirea dreptului la indemnizaţia de şomaj şi de asistare în vederea reinserţiei pe piaţa muncii, un număr de 3.701 de persoane”, se precizează în informarea citată, adăugându-se că toţi cei în cauză au fost informaţi cu privire la serviciile de ocupare accesibile pe linia facilitării accesului la o slujbă disponibilă.

Ocuparea prin măsuri active a persoanelor care s-au adresat pentru a beneficia de sprijin în căutarea unui loc de muncă a fost un important obiectiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava în primele 3 trei trimestre ale anului 2015. „Asistarea persoanelor care s-au adresat Agenţiei în vederea găsirii unui loc de muncă a condus la ocuparea, în acest stadiu, a unui număr de 17.815 persoane”, se reliefează în materialul AJOFM, semnat de directorul executiv Mirela Adomnicăi. Sucevenii interesaţi au fost asistaţi, de asemenea, în scopul găsirii unui loc de muncă în interiorul comunităţii europene, implicit al facilitării liberei circulaţii pe piaţa europeană a muncii. Conform datelor transmise de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava în primele trei trimestre ale anului 2015, de consiliere în acest sens au avut parte 520 persoane care au apelat la mobilitate în Spaţiul Economic European. Totodată, eliberate au fost şi 80 de formulare europene în domeniul securităţii sociale, solicitate de către lucrătorii emigranţi. 

În 9 luni,

Inspectorii de muncă au prins 115 de lucrători fără forme legale de angajare

·        Pentru deficienţe pe linia relaţiilor de muncă, cât şi pe cea a sănătăţii şi securităţii în muncă, personalul specializat al ITM Suceava a dat amenzi de circa 1,3 milioane de lei.

·         Descoperite au fost şi cazuri în care nu s-au comunicat şi cercetat evenimente care ar fi putut fi încadrate în categoria accidentelor de muncă.  

În primele 9 luni ale anului 2015, inspectorii de muncă suceveni au făcut 1.776 controale, în urma descinderilor aplicându-se 720 sancţiuni de contravenţionale, iar valoarea amenzilor a ajuns la 1,17 milioane de lei.  Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava a declarat că verificările au avut ca rezultat depistarea a 115 persoane fără forme legale de angajare, dintre care 49 femei. Acestea îşi desfăşurau activitatea la 82 de angajatori, amenzilor date însumând 660.000 lei. Pe durata controalelor, în domeniul relaţiilor de muncă au fost depistate deficienţe legate de neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă; netransmiterea, în termenul legal, a contractelor în registrul general de evidenţă a salariaţilor, precum şi neanunţarea modificărilor intervenite în REVISAL. Inspectorii de muncă suceveni au constatat că unii dintre angajatori nu respectă prevederile legale privind munca suplimentară şi obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, cât şi normele referitoare la acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal. Pe de altă parte, în domeniul sănătăţi şi securităţii în muncă, în primele trei trimestre ale anului 2015,  inspectorii de muncă au avut 786 de controale. Cu prilejul verificărilor, aceştia au dat 931 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor ridicându-se la 218.500 lei. Pe această linie, lucrătorii ITM Suceava au descoperit deficienţe cu ar fi  planurile de prevenire şi protecţie lipsă sau incomplete; neutilizarea echipamentului de protecţie; instruire insuficientă a muncitorilor;  neorganizarea activităţii de prevenire, protecţie şi acordare a primului ajutor. În acelaşi timp, s-a constatat că, prin fişa postului atribuţiile şi răspunderile nu sunt întocmite pentru toţi lucrătorii, descoperite fiind şi cazuri în care nu au fost comunicate şi cercetate evenimente care ar fi putut fi încadrate în categoria accidentelor de muncă. Nu în cele din urmă, s-a evidenţiat că parte a angajatorilor nu elaborează instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi că angajaţii nu au efectuat controlul periodic la medicul de medicina muncii. 

Carduri europene de asigurări de sănătate, pentru 5.300 de suceveni

Aproape 5.300 de carduri europene de asigurări de sănătate a eliberat, în primele trei trimestre ale anului 2015, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava. Conform raportului de activitate a instituţiei sucevene, procedura specifică are la bază Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2007 persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România au dreptul - în situaţia deplasării pentru şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene - la cardul european de asigurări sociale de sănătate. Eliberarea cardului european de asigurări sociale de sănătate se face către cetăţenii români asiguraţi care solicită acest document, în vederea acordării asistenţei medicale în statele membre ale UE, conform legislaţiei în vigoare. Potrivit informării citate, în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2015, prin aplicarea regulamentelor Consiliului European, referitoare la coordonarea sistemelor de securitate, Casa de Asigurări Sociale Suceava a înmânat - la cererea asiguraţilor sau a instituţiilor competente din statele membre ale Uniunii Europene -, 1.498 de formulare europene de asigurări sociale de sănătate. De menţionat este faptul că, pe toată durata anului trecut, CAS a înmânat 6.425 de carduri europene de asigurări de sănătate, cu 7%  mai multe faţă anul 2013, când au fost distribuite 6.003 de documente de acest fel. Pe de altă parte, raportul de activitate amintit relevă că, în 9 luni ale anului 2015, în judeţul Suceava au fost înmânate 8.459 de carduri naţionale de sănătate, din totalul de 21.675 existente la sediul Casei de Asigurări de Sănătate.     

Creşte numărul agenţilor economici suceveni

·        În primele  trei trimestre ale anului, numărul înmatriculărilor este în creştere cu 13,93% faţă de perioada similară a anului 2014.

·        În insolvenţă au intrat 81 de societăţi, comparativ cu 213, în cele dintâi 9 luni ale anului trecut, scăderea fiind de 61,97%.

În intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2015, în judeţul Suceava, la Oficiul Naţional la Registrului Comerţului au fost operate 1.955 de înmatriculări de agenţi economici. Cele mai multe sunt cele ale societăţilor cu răspundere limitată, 870, urmate de persoanele fizice autorizate (529), întreprinderile individuale (506), întreprinderile familiale (45), societăţi pe acţiuni (1) şi societăţi în comandită (4). Conform sursei citate, numărul înmatriculărilor este în creştere cu 13,93% faţă de perioada similară a anului 2014, când la ONRC au fost înregistraţi 1.716 agenţi economici. În primele 9 luni ale anului 2015, în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 81 de societăţi, comparativ cu 213, în cele dintâi 3 trimestre ale anului trecut, scăderea fiind de 61,97%. În judeţ, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2015, aprobate au fost 326 de suspendări de activitate, în raport cu 232, în anul precedent, din acest punct de vedere înregistrându-se un spor de 40,52%. În intervalul de referinţă, la ONRC au fost solicitate şi aprobate 426 de dizolvări, comparativ cu 258, în 2014, consemnat fiind, sub acest aspect, o creştere de 61,12%. Radierile de agenţi economici au cunoscut, în 2015, o diminuare de 0,16%, numărul acestora scăzând de la 1.289 la 1.287. La 30 septembrie 2015, în evidenţa ONRC figurau 248 de societăţi cu răspundere limitată debutant (SRL-D), în funcţiune fiind 236, în timp ce 12 au fost radiate. În curs de înfiinţare sunt 14 SRL-D, rezervări de nume fiind făcute pentru 20 de SRL-D. În judeţul Suceava, 459 de studenţi au beneficiat de prevederile HG nr. 166/2003, privind facilităţile acordate acestei categorii de întreprinzători. În funcţiune sunt 292 de societăţi ale studenţilor beneficiari, iar 167 au fost deja radiate.