În judeţul Suceava, până recent,

Aproape 3.000 de hectare de culturi agricole suferinde de pe urma fenomene meteorologice extreme

> Vântul puternic şi grindina au distrus complet rapiţa cultivată pe 73,58% de hectare, în timp ce lipsa precipitaţiilor şi canicula au compromis 30,61 de hectare de măzăriche

Fenomenele meteorologice periculoase din acest an au determinat importante pagube culturilor agricole din judeţul Suceava. Potrivit, unei statistici a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, pentru seceta pedologică s-au înregistrat cereri pentru 1.325,30 de hectare cu stricăciuni, comisiile de evaluare a pagubelor confirmând o suprafaţă totală afectată de 1.234,49 de hectare. Lipsa prelungită a precipitaţiilor, corelată cu temperaturile foarte ridicate, s-a resimţit pe o suprafaţă de rapiţă de 171,35 de hectare, gradul de afectare a acesteia fiind cuprins între aproximativ 30% şi 40%. Cultura de măzăriche de primăvară a fost integral compromisă pe o suprafaţă de 30,61 de hectare. Secara a avut de suferit pe o suprafaţă cultivată de 20 de hectare, pagubele fiind de peste 37%. Conform DAJ, seceta a avut efecte mai puternice asupra culturilor agricole din zonele Dărmăneşti, Şcheia şi Ipoteşti. În schimb, ploile torenţiale, căderile de grindină şi vijelia s-au abătut asupra zonelor Salcea şi Dumbrăveni, fermierii reclamând stricăciuni pe 1.831,80 de hectare. Evaluările comisiilor de specialişti au inventariat, cu diverse grade de afectare, o suprafaţă totală 1.692,72 de hectare. Din cauzele menţionate, cele mai suferinde sunt cultura de floarea soarelui, pe 363,30 de hectare, respectiv cea de porumb, pe 345,67 de hectare, la acestea gradul de afectare variind între 5% şi 100%. Între 10% şi 100% a fost afectată o suprafaţă de 119,59 de hectare cultivată cu grâu, pe 91,60 de hectare de soia, pagubele consemnate fiind de 70% până la 90%. În schimb, vântul puternic, căderile masive apă şi grindina au distrus complet rapiţa cultivată pe o suprafaţă totală de 73,58% de hectare. În cazul acestora din urmă fenomene meteorologice extreme, despăgubiţi pot fi doar fermierii mari care şi-au asigurat culturile. În ceea ce priveşte fenomenul de secetă pedologică, Guvernul poate stabili acordarea de despăgubiri în funcţie de gradul de calamitare a culturilor agricole respective.