Nefiind găsită  o soluţie de preluare

Primarul Ion Lungu avansează o soluţie radicală: naţionalizarea Casei de Cultură

> „Casele de cultură ar trebui naţionalizate de Guvernul României, altfel ne învârtim în jurul cozii” arată şeful municipalităţii

> Tatonată este o asociere în participaţiune, însă după ce Primăria va face investiţii, acestea ar rămâne în patrimoniul Casei de Cultură     

Specialiştii Direcţiei Juridice a Primăriei municipiului Suceava analizează posibilitatea perfectării unui contract de asociere în participaţiune cu Casa de Cultură. Primarul Ion Lungu subliniază că „este o problemă delicată, care nu mai suferă amânare”, reprezentativul obiectiv cultural din centrul Sucevei necesitând finanţare pentru întreţinere şi reparaţii. În baza prevederilor contractuale, Primăria ar putea suporta contravaloarea investiţiilor necesare, Casa de Cultură urmând a asigura accesul gratuit la spaţiile în cauză, în mod special la sala de spectacole. Pe de altă, potrivit juriştilor, această formă de asociere este una deosebit de sensibilă din punct de vedere legal, întrucât la încetarea contractului „investiţiile vor rămâne în patrimoniul Casei de Cultură”. „Este la limita legii, pentru că mergem, investim acolo, dar noi nu avem niciun avantaj. Ni se pune la dispoziţie gratuit sala spectacole, să organizăm activităţi culturale acolo, însă, în măsura în care această colaborare se încheie, contractul expirând, investiţiile făcute rămân în proprietatea Casei de Cultură”  arată şeful executivului local. Lungu spune că la întâlnirile Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) în jur de 30 de primari au ridicat problema preluării caselor de cultură. Aceştia au căzut de acord că Guvernul ar trebui să le dea pe acestea fie în administrarea primăriilor, fie a consiliilor judeţene. Pentru a face „front comun” şi a determina Guvernul să aprobe transferul, Lungu a avut discuţii şi cu responsabili ai Ordinului Arhitecţilor din România, Casa de Cultură din Suceava fiind „o clădire din punct de vedere arhitectural”. În cazul în care toate acestea nu-şi vor găsi materializare, şeful municipalităţii sucevene nu ezită să avanseze şi o soluţie radicală: naţionalizarea caselor de cultură. „Spun un cuvânt care, poate, nu este la locul lui. Nu există altă soluţie: casele de cultură ar trebui naţionalizate de Guvernul României, altfel ne învârtim în jurul cozii... Pentru că trebuie să-i despăgubim pe cei de la sindicate, şi o vom mai ţine tot aşa încă 20 de ani. La Casa de Cultură sunt patru confederaţii sindicale, şi nu am reuşit să ajungem niciodată la capăt cu acestea” a  conchis Ion Lungu, primarul Sucevei. Tratative pe marginea transferării obiectivului amintit către Primăria Suceava se poartă de mai multă vreme. Parteneri de discuţii au fost inclusiv reprezentanţii celor 4 confederaţii sindicale, Casa de Cultură fiind moştenite de acestea de la Uniunea Generale a Sindicatelor din România, structură de dinainte de 1989. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită începând cu anul 1965, fiind inaugurată în 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput într-o manieră modernă. În anul 1973, pe o faţadă laterală a clădirii,  fost plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea.