Guvernul a alocat municipiul Suceava 3,58 de milioane de lei pentru plata ratei şi dobânzilor la creditul  „Utilităţi şi mediu”

> Anterior, autorităţile administraţiei publice locale sucevene au umblat la  Fondul de rezervă şi au achitat „anticipat ” obligaţia în cauză

Pentru achitarea obligaţiilor acare decurg din creditul aferent  Proiectului Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, municipiul reşedinţă de beneficiază de o alocare financiară de  3,58 de milioane de lei, informează edilul-şef Ion Lungu.  „Trebuie să mulţumesc domnului preşedinte Gheorghe Flutur, pentru că a insistat şi a prins municipiul Suceava, şi în acest an, pe lista localităţilor care primesc bani de la Guvern pentru <Utilităţi şi mediu>. Până acum, de regulă, se dădeau bani localităţilor mici, iar noi plăteam din fondurile proprii” a spus Lungu. Pe 12 august 2022, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava anunţa că, în urma rectificării de la jumătatea anului a bugetului de stat, cele 61 de primării asociate în  Proiectul Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene” vor avea parte de o alocare totală de 28,5 milioane de lei. 

Decizia vine după ce, anterior, municipiul Suceava a fost nevoit să recurgă la o măsură radicală pentru a-şi onora obligaţia anuală care derivă din creditul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. La începutul anului 2022, Guvernul se angajase la acoperirea plăţilor scadente către banca creditoare, însă suma cu pricina nu a mai venise de la bugetul de stat. Ca urmare a neasigurării acesteia, autorităţile administraţiei publice sucevene au fost obligate să apeleze la Fondul de rezervă, achitând  „anticipat ” obligaţia în cauză. Reamintim că, în 2002, printr-o hotărâre de guvern, Consiliul Judeţean Suceava şi 61 de primării din judeţ au contractat un credit extern de 86,3 milioane de euro garantat de Ministerul de Finanţe, fondurile fiind destinate reabilitării sistemului de termoficare şi realizării conductelor de gaze naturale de înaltă presiune. La acea dată, şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu, preciza că finanţarea din creditul aferent Programului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene” se „întoarce împotriva municipalităţii”, accentuând pe importantul „disconfort financiar cauzat de dobânda mare de plătit de la bugetul local”. În cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, municipiul Suceava a beneficiat de 10,3 milioane de euro, bani orientaţi înspre reabilitarea magistralelor de transport energie termică şi pentru modernizarea punctelor termice.  

 Municipiul Suceava ar putea primi 20 de milioane de lei pentru încălzirea din sezonul rece 2022-2023 

> „Am solicitat aceşti bani, pentru că mi se pare corect ca, atât timp cât se dau sume mari la toate oraşele importante care au sisteme centralizate de încălzire, normal este să primească şi Suceava” a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că 

> Potrivit şefului municipalităţii, „un lucru bun care s-a întâmplat” este şi promulgarea Legii prin care este „legalizată biomasa” folosită la centrala în cogenerare de înaltă eficienţă a Bioenergy Suceava

Primarul Ion Lungu a informat ieri, într-o conferinţă de presă, că, pentru asigurarea încălzirii în sistem centralizat a locuinţelor, municipiul Suceava a solicitat de la bugetul de stat 10 milioane de lei pentru anul 2022 şi încă 10 milioane de lei pentru anul 2023. Aceasta în condiţiile în care, la nivel naţional, sunt „nişte sume enorme care sunt cerute de autorităţile locale, respectiv de 3.73 de miliarde de lei”. Conform şefului executivului local, în anul trecut Suceava s-a situat în topul celor 10 localităţi urbane din punctul de vedere al mărimii sumelor alocate din bugetul de stat cu destinaţia amintită.

 Municipiul Timişoara a ocupat prima poziţie, cu 67,84 de milioane de lei, urmat de Constanţa-61,27 de milioane de lei, Arad-40,99 de milioane de lei, Bacău-40,84 de milioane de lei, Ploieşti 25,21  de milioane de lei, Oradea-19,97 de milioane de lei, Turnu Severin 16,38 de milioane de lei,  Iaşi-15,93 de milioane de lei, Bucureşti 15,7 de milioane de lei, Suceava 15 milioane de lei şi Rădăuţi-10,90 milioane de lei. „Iată că suntem pe locul al zecelea în ceea ce priveşte sumele primite de la Guvern, pentru termifocare. Am solicitat aceşti bani, pentru că mi se pare corect ca atât timp cât se dau sume mari la toate oraşele importante care au sisteme centralizate de încălzire, normal este primească şi Suceava. Mai ales, în condiţiile în care noi plătim de la Primărie, anual, aproximativ 4 milioane de euro, subvenţii la energia termică”  a punctat primul gospodar al Sucevei. În aceste circumstanţe, Ion Lungu  a mai apreciat că  „un lucru bun care s-a întâmplat” este promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27 din 2022, prin care este „legalizată biomasa” folosită la centrala în cogenerare de înaltă eficienţă a Bioenergy Suceava.  „Astfel, şi centralele pe biomasă se bucură de aceleaşi drepturi ca toţi producătorii de energie electrică şi termică. Centrala de la Suceava, care cumpără lemn, era trecută în aceeaşi categorie cu centralele eoliene, nucleare, hidro. Era o nedreptate şi mulţumim primului ministru că ne-a înţeles. În primăvară s-a dat o ordonanţă de urgenţă, am obţinut avizul a patru comisii parlamentare,  iar în final legea a fost promulgată de preşedinte” a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.

 Una dintre cele mai moderne la nivel naţional

 Piaţa Mică a fost deschisă   

> „Este, cu siguranţă, cea mai modernă piaţă din judeţ, cu dotări corespunzătoare pentru o funcţionare ergonomică” a declarat primarul Ion Lungu

Piaţa „George Enescu” din municipiul Suceava, cunoscută şi drept Piaţa Mică, a fost deschisă, ieri, cumpărătorilor. Obiectivul modernizat are şi o parcare subterană, valoarea lucrărilor se ridicându-se la 13,15 milioane de lei, adică aproximativ 2,6 milioane de lei de euro. Piaţa are o suprafaţă totală construită de 3.819,64 mp, terenul pe care s-a ridicat efectiv clădirea fiind de 2.361 mp. Primarul Ion Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că în încăperea principală, destinată comercianţilor de legume, fructe, rădăcinoase etc, 60 % din spaţiu este repartizat producătorilor autohtoni, iar restul societăţilor comerciale. Producătorii agricoli au la dispoziţie 169 de mese, alături de acestea fiind prevăzute spaţii pentru birouri, centrală termică şi grupuri sanitare. Imobilul Pieţei Mici este dotat cu două sisteme complementare de încălzire, respectiv pe cel de termoficare centralizată, dar şi cu o  centrală  proprie pe gaze naturale. „Ne vom racorda la sistemul centralizat de încălzire, care este mai ieftin astăzi” subliniază edilul-şef. Potrivit primarului, la parterul şi subsol clădirii există grupuri sanitare normale, dar şi pentru persoane cu dificultăţi de deplasare.

De asemenea, Piața Mică modernizată este prevăzută cu lift pentru marfă, care face legătura între parcarea subterană și zona pentru comercializare, cât şi cu elevator destinat persoanelor cu dificultăţi de deplasare. Parcarea de la subsol are 70 de locuri, dintre care 59 pentru de autoturisme (două destinate încărcării acumulatorilor maşinilor electrice), la care se adaugă şi 11 locuri fiind rezervate motocicletelor, scuterelor și bicicletelor. Totodată,  la subsol este amenajat adăpostul ALA (alarmare şi apărare antiaeriană), prevăzut cu sistem filtrare de admisie a aerului, precum şi cu acces din trei în direcţii diferite. Exteriorul clădirii este realizat in varianta „faţadă ventilată”, cu strat vizibil din panouri cu fibrociment vopsit. Rampele de acces și ieșire din parcare, împreună cu sistemul pluvial al teraselor sunt prevăzute cu degivrări electrice. Clădirea are, pe două laturi, trotuare din grătare metalice, cu rol în aerisirea parcării de la subsol. Nu în cele din urmă, amplasate sunt sisteme de climatizare a aerului, echipamente pentru răcire, perdele de aer în dreptul acceselor uzuale. „Este, cu siguranţă cea mai modernă piaţă modernă din judeţ şi printre cele mai moderne de la nivel naţional,  cu dotări corespunzătoare pentru o funcţionare ergonomică. Sperăm ca sucevenii, și mai ales cetățenii din cartierele <George Enescu> și Obcini să aprecieze această piaţă” a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că, în perioada imediat următoare, în zonă, construită va fi şi o hală modernă pentru lactate, procedurile de licitaţie fiind deja demarate.

Nefiind găsită  o soluţie de preluare

Primarul Ion Lungu avansează o soluţie radicală: naţionalizarea Casei de Cultură

> „Casele de cultură ar trebui naţionalizate de Guvernul României, altfel ne învârtim în jurul cozii” arată şeful municipalităţii

> Tatonată este o asociere în participaţiune, însă după ce Primăria va face investiţii, acestea ar rămâne în patrimoniul Casei de Cultură     

Specialiştii Direcţiei Juridice a Primăriei municipiului Suceava analizează posibilitatea perfectării unui contract de asociere în participaţiune cu Casa de Cultură. Primarul Ion Lungu subliniază că „este o problemă delicată, care nu mai suferă amânare”, reprezentativul obiectiv cultural din centrul Sucevei necesitând finanţare pentru întreţinere şi reparaţii. În baza prevederilor contractuale, Primăria ar putea suporta contravaloarea investiţiilor necesare, Casa de Cultură urmând a asigura accesul gratuit la spaţiile în cauză, în mod special la sala de spectacole. Pe de altă, potrivit juriştilor, această formă de asociere este una deosebit de sensibilă din punct de vedere legal, întrucât la încetarea contractului „investiţiile vor rămâne în patrimoniul Casei de Cultură”. „Este la limita legii, pentru că mergem, investim acolo, dar noi nu avem niciun avantaj. Ni se pune la dispoziţie gratuit sala spectacole, să organizăm activităţi culturale acolo, însă, în măsura în care această colaborare se încheie, contractul expirând, investiţiile făcute rămân în proprietatea Casei de Cultură”  arată şeful executivului local. Lungu spune că la întâlnirile Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) în jur de 30 de primari au ridicat problema preluării caselor de cultură. Aceştia au căzut de acord că Guvernul ar trebui să le dea pe acestea fie în administrarea primăriilor, fie a consiliilor judeţene. Pentru a face „front comun” şi a determina Guvernul să aprobe transferul, Lungu a avut discuţii şi cu responsabili ai Ordinului Arhitecţilor din România, Casa de Cultură din Suceava fiind „o clădire din punct de vedere arhitectural”. În cazul în care toate acestea nu-şi vor găsi materializare, şeful municipalităţii sucevene nu ezită să avanseze şi o soluţie radicală: naţionalizarea caselor de cultură. „Spun un cuvânt care, poate, nu este la locul lui. Nu există altă soluţie: casele de cultură ar trebui naţionalizate de Guvernul României, altfel ne învârtim în jurul cozii... Pentru că trebuie să-i despăgubim pe cei de la sindicate, şi o vom mai ţine tot aşa încă 20 de ani. La Casa de Cultură sunt patru confederaţii sindicale, şi nu am reuşit să ajungem niciodată la capăt cu acestea” a  conchis Ion Lungu, primarul Sucevei. Tratative pe marginea transferării obiectivului amintit către Primăria Suceava se poartă de mai multă vreme. Parteneri de discuţii au fost inclusiv reprezentanţii celor 4 confederaţii sindicale, Casa de Cultură fiind moştenite de acestea de la Uniunea Generale a Sindicatelor din România, structură de dinainte de 1989. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită începând cu anul 1965, fiind inaugurată în 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput într-o manieră modernă. În anul 1973, pe o faţadă laterală a clădirii,  fost plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea.

În judeţul Suceava

Cantitatea totală de precipitaţii din ultimii 60 de ani a scăzut cu 0,5 milimetri anual  

> Până în 2050, pentru anotimpul estival se anticipează o scădere a cantităţilor de precipitaţii în vestul judeţului şi o creştere uşoară în est

În anul trecut, la staţiile Călimani și Poiana Stampei ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie s-au înregistrat cele mai mari cantităţi medii anuale ale precipitaţiilor din perioada 2011-2021, depăşind semnificativ normalele climatologice standard pentru perioadele 1961-1990 şi 1981-2010. Aşa se prezintă în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2021, în care se subliniază că, în schimb, la staţiile Suceava şi Rădăuți, mediile anuale ale precipitaţiilor s-au încadrat în domeniile de variaţie din perioada analizată, nedepășind normalele climatologice. Conform Raportului Agenţiei pentru Protecţia Mediului, constatată a fost depăşirea semnificativă a normalelor climatologice standard 1961-1990 şi 1981-2010 în lunile februarie, iunie şi decembrie, la staţiile Călimani şi Poiana Stampei. La staţiile Suceava şi Rădăuţi, cantităţile de precipitaţii medii lunare s-au situat, în general, sub cele două normale climatologice.  Pentru intervalul 1961-2021, remarcată este o tendinţă liniară de scădere a totalului anual al precipitaţiilor de 0,5 mm pe an. Având în vedere orizontul temporal 2021-2050, estimările realizate, folosind rezultatele experimentelor numerice pe un ansamblu de 10 modele climatice regionale sugerează, pentru judeţul Suceava, o creştere medie a cantităţii anuale de precipitaţii cuprinsă între 2,15% şi 6,52%, comparativ cu intervalul de referinţă 1971-2000, în condiţiile scenariului moderat de emisii/concentraţii. În cazul scenariului cu emisii/concentrații ridicate, creşterea medie a cantităţii anuale de precipitaţii este de la 2,76% la 7,91%. Pentru anotimpul estival, se anticipează o scădere a cantităţilor de precipitaţii în vestul judeţului şi o creştere uşoară în est. Experimentele numerice cu modele climatice regionale indică inclusiv o creştere a intensităţii precipitaţiilor. În judeţul Suceava, în condiţiile scenariului cu emisii moderate, numărul mediu de zile pe an cu o cantitate mai mare de precipitaţii creşte între 0,25 şi 0,94, iar în contextul scenariului cu emisii ridicate, acesta creşte între 0,17 şi 0,99 (practic, până la o zi), faţă de intervalul de referinţă 1971-2000.

 Mărirea taxelor şi impozitelor locale dă frisone  

> Până în 15 septembrie va fi convocată o şedinţă extraordinară a Consiliul Local în care urmează a fi aprobate noile niveluri majorate valabile pentru anul 2023  

> „Dacă la persoanele fizice va fi cum va mai fi, pentru agenţii economici este o veste proastă, iar cazul acestora vor exista şi nemulţumiri” arată primarul Ion Lungu

„Suntem în plin proces de fundamentare a taxelor şi impozitelor locale pe anul 2023” informează Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Lungu face acest anunţ pe fondul noilor prevederi legale în domeniu, respectiv al Ordonanţei Guvernului nr. 16 din 15 iulie 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227 din 2025 privind Codul fiscal. Actul normativ prevede ca noul nivel majorat al impozitelor şi taxelor locale să fie aprobat de către autorităţile administraţiei  publice locale în termen de maxim 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei amintite, respectiv până pe 15 septembrie. Primarul Sucevei, vicepreşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), spune că această structură a cerut Guvernului ca aplicarea reglementărilor cu pricina să fie prorogată cu 1 an, respectiv până la 1 ianuarie 2024, însă este puţin probabil ca acest lucru să se mai întâmple. Lungu arată că deja, în ţară, primarii au declanşat deja procedura dezbaterii publice pe marginea proiectelor de hotărâre de majorare a taxelor şi impozitelor locale, apreciind că acestea vor stârni nemulţumiri. Primăria şi Consiliul Local din Suceava nu au mai mărit taxele şi impozitele locale încă din urmă cu 10 ani, de aceea „vor  exista majorări”. „Nu este un lucru simplu, tocmai de aceea  s-a cerut prorogarea termenului cu 1 an de zile. Se pare, însă, că nu mai este posibil, iar dacă nu se va întâmpla nimic favorabil, vom merge mai departe. Problema cea mai gravă rămâne la clădirile nerezidenţiale, la agenţii economici, unde, până în prezent, calculul se făcea în mod diferit. Noi am trimis adrese în acest sens, iar cei în cauză urmează a ne comunica datele necesare, în vederea stabilirii declaraţiei de impunere.” subliniază şefului executivului local sucevean.  Din informaţiile pe care le avem, pentru spaţiile nerezidenţiale, taxele şi impozitele datorate erau stabilite în baza raportului de evaluare întocmit de un evaluator autorizat. În baza Ordonanţei Guvernului nr.16 din 2022, „se va aplica o cotă de minimum 0,1% (pentru clădiri rezidenţiale) şi de minimum 0,5% (în cazul clădirilor nerezidențiale) asupra valorii clădirii. Reglementarea anterioară prevedea cota de 0,08%-0,2% pentru clădiri rezidențiale şi de 0,2%-1,3% pentru clădiri nerezidențiale, aplicate asupra valorii impozabile a clădirii”.  „Dacă la persoanele fizice va fi cum va mai fi, pentru agenţii economici este o veste proastă, iar cazul acestora vor exista şi nemulţumiri. Avem creionate aceste taxe şi impozite locale, iar până în 15 septembrie vom face o şedinţă de Consiliul Local pentru aprobarea acestora” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 

Faţă de prima jumătate a anului trecut

Diminuare cu aproape o cincime a numărului firmelor insolvente

> În acelaşi timp, a crescut cu 6,32% numărul agenţilor economici care au şi-au suspendat activitatea

> În primul semestru al anului 2022, consemnată este şi o creştere cu 24,27% a cazurilor de dizolvare

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2022, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost în înmatriculaţi 1.724 de noi agenţi economici din judeţul Suceava. Între operatorii nou-constituiţi domină cele 1.249  de societăţi comerciale cu răspundere limitată (SRL). Acestea sunt urmate de 318 de persoane fizice autorizate (PFA), 152 de întreprinderi individuale (II) şi 5 întreprinderi familiale (IF). Comparativ cu acelaşi interval al anului 2021, creşterea este de 2,80%, în perioada de referinţă din 2021 înmatriculate fiind 1.677 de noi firme. Este vorba despre 1.210 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 294 de persoane fizice autorizate (PFA); 160 de întreprinderi individuale (II), 11 întreprinderi familiale (IF) şi două cooperative agricole (CA). Conform unei statistici a ONRC, în cel dintâi semestru al anului 2022, în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 34 de profesionişti. Acesta, raportat la totalul de 41 din perioada omoloagă a anului 2021, relevă o diminuare cu 19,07% a numărului firmelor care au declanşat procedura în cauză. Este de evidenţiat că, în acelaşi timp, numărul suspendările de activitate a crescut de la 174 în primele 6 luni ale anului precedent, la 185 în acelaşi interval din anul în curs. Astfel, consemnat este un spor de 6,32% a numărului firmelor care, din diferite motive, au decis să-şi înceteze temporar activitatea. Un salt mai mare este întâlnit în cazul dizolvărilor, adică unul de la 259 de agenţi economici în primul semestru al anului 2021, la 297 în semestrul omolog din 2022, ceea ce înseamnă o creştere de 24,27%. În cele din urmă, după 6 luni trecute din anul curent, radiate de la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului au fost 664 de firme sucevene. Numărul acestora este cu 14,09% mai mare în comparaţie cu intervalul 1 ianurie-30 iunie 2021, în care  „şterşi” din evidenţe au fost 582 de agenţi economici din judeţul Suceava.         

În şase ani

În judeţul Suceava s-a înregistrat doar o zi caniculară, la Rădăuţi, pe 19 iulie 2019

> Anul trecut se evidenţiază cu cele mai mici temperaturi medii anuale din perioada 2011-2021

> În intervalul 2021-2050, creşterea temperaturii medii ar putea fi cuprinsă 1,32°C până la 1,42°C

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în anul 2021, la staţiile meteorologice din judeţul Suceava nu s-a înregistrat nici o zi cu temperaturi caniculare, respectiv egale sau mai mari de 35°C. În intervalul 2016-2021, la nivelul judeţului Suceava a fost consemnată o singură zi caniculară cu temperaturi de peste 35˚C, la staţia Rădăuţi, în iulie 2019. Datele sunt prezentate în Raportul privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului în anul 2021, acestea reliefând că anul trecut a fost caracterizat de unele dintre cele mai mici temperaturi medii anuale înregistrate în perioada 2011-2021, la toate staţiile meteorologice ale ANM de pe teritoriul judeţului Suceava. Totuşi, potrivit sursei citate, temperaturile medii anuale se situează peste normalele climatologice standard ale intervalelor 1961-1990 şi 1981-2010 (exceptând staţia Călimani). Tendinţa liniară a temperaturii medii anuale la staţia Suceava, pentru intervalul 1961-2021, a fost de creştere, cu o rată de circa 0,04°C pe an. În ceea ce priveşte tendinţele, Raportul privind starea mediului în anul 2021 evidenţiază că experimentele numerice pe un ansamblu de 10 modele climatice regionale (extrase din rezultatele programului Euro-Cordex) arată că, în comparaţie cu media multianuală a intervalului de referinţă 1971-2000 şi în condiţiile scenariului moderat de emisii/concentraţii, în orizontul temporal 2021-2050 creşterea temperaturii medii anuale în judeţul Suceava ar putea fi cuprinsă între 1,16°C si 1,26°C. Însă, în condiţiile scenariului cu emisii/concentrații ridicate, creşterea temperaturii medii anuale  ar varia între 1,32°C şi 1,42°C.

 

De la 1 octombrie

Parcările cu plată se scumpesc cu 62,5 la sută

> Taxa de parcare ajunge la 4 lei pe oră, în comparaţie cu 10 lei pe oră Bucureşti, 8 lei în Cluj, 5 lei în Iaşi şi 4 lei în Oradea

> „Dacă este pusă o taxă de parcare mare, nu o să se mai lase maşina, acolo, ore întregi” arată Ion Lungu, primarul Sucevei

Consiliul Local a modificat Regulamentul de funcţionare a serviciului de parcare cu plată din municipiul  Suceava. Astfel, aleşii municipali au votat majorarea taxei de utilizare a locurilor de parcare supraterane şi subterane de la 2,5 lei pe oră la 4 lei pe oră, respectiv cu 62,5%. „Din păcate, alte soluţii nu avem. Nu se întâmplă numai la noi, mai toate oraşele importante au pus taxe de parcare mari în zonele centrale, începând cu Cluj. Nu numaidecât în ideea, de a ne îngrăşa din aceşti bani de parcare, ci tocmai în aceea de a se putea respira în centrele oraşelor, care sunt foarte aglomerate. Dacă este pusă o taxă de parcare mare, nu o să se mai lase maşina, acolo, ore întregi. Vin doar cei care au treabă, găsesc locul liber, stau jumătate de oră, pentru care plăteşte taxa. Dacă taxele sunt mici, locul este ocupat mai mult timp, în baza abonamentului maşina nefiind deplasată cu săptămânile de acolo. Este o soluţie de a fluidiza cât de cât traficul în zonele centrale” a precizat edilul-şef Ion Lungu. Viceprimarul Lucian Harşovschi  subliniază că în Bucureşti taxa de parcare este 10 lei pe oră, în Cluj-8 lei, în Iaşi-5 lei, iar în Oradea-4 lei pe oră. „Nu este vorba doar de bani, fiind foarte important şi să modernizăm parcările. Se doreşte un trafic mai puţin aglomerat în municipiul Suceava, în zonele nerezidenţiale, unde oamenii parchează, îşi rezolvă treaba şi pleacă” a reliefat, Lucian Harşevschi adjunctul şefului executivului local. Taxele de parcare pot fi achitate direct la parcometre, prin SMS, card bancar, cât şi prin aplicaţia  „Suceava parking”, cu telefonul mobil. Noua taxă se va aplica în 30 de zile de la intrarea în vigoare a HCL, deci  începând cu 1 octombrie.

 

 Primarul Ion Lungu deschide noul an şcolar la 10 unităţi de învăţământ

> „Am încercat să fiu în toate cartierele municipiului, la toate formele de învăţământ, preşcolar, gimnazial şi liceal” arată  şeful municipalităţii

Luni, 5 septembrie, începând cu ora 11.00, în prima zi de nou an şcolar, inaugurată va fi Grădiniţa „Dumbrava minunată ” de pe strada „Constantin Dobrogeanu Gherea”, invitaţi fiind şi consilierii locali. Primarul Ion Lungu, informează că unitatea de învăţământ preşcolar din zona centrală a Sucevei a fost supusă extinderii şi modelării, pe structura clădirii existente, valoarea investiţiei fiind de aproximativ milioane de lei 4,1 milioane de lei. Grădinița, modernizată cu fonduri europene din exerciţiul financiar 2014.2020, are trei săli de grupă, o sală multifunctională, birou administrativ, bucătărie şi zonă preparare a hranei, cabinet medical, spălătorie şi călcătorie, vestiare cu grup sanitar pentru personal, grupuri sanitare la parter şi etaj, precum şi un spaţiu tehnic. Lungu a mai anunţat că va lua parte la manifestările de deschidere a noului şcolar la 10 unităţi de învăţământ pe raza reşedinţei de judeţ. Este vorba despre Colegiul Naţional  „Petru Rareş”, Şcoala Gimnazială nr.6 din Burdujeni-sat, Şcoala Gimnazială nr.7 „Grigore Ghica Voievod” din Iţcani, Şcoala Gimnazială   nr. 11 „Miron Costin” din Burdujeni, Şcoala Gimnazială nr.3, Colegiul Naţional  „Mihai Eminescu”, Şcoala  „Filadelfia”, Grădiniţa cu Program Normal Obcini, Grădiniţa cu Program Normal „Gulliver”, cât şi la Seminarul Teologic. „Am încercat să fiu prezent în toate cartierele municipiului, la toate formele de învăţământ, preşcolar, gimnazial şi liceal” arată Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

La început de an şcolar

Zeci de unităţi de învăţământ fără autorizare de securitate la incendii

> Lipsesc instalaţii de detecţie, semnalizare şi avertizare, hidranţii, stingătoarelor şi paratrăsnetele, coşurile de fum nu au fost verificate, iar instalaţiile electrice sunt improvizate

În judeţul Suceava, noul an şcolar începe cu 111 de unităţi învăţământ autorizate, 51 neautorizate, precum şi cu 55 care nu necesită autorizare. Aşa se arată într-o statistică a Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava privind autorizarea din punct de vedere al securităţii la incendiu a unităţilor de învăţământ în prejma începerii anului şcolar 2022-2023. Conform acesteia au fost autorizate 219 de clădiri care deservesc unităţile de învăţământ, 198 sunt neautorizate, în timp ce pentru altele 427 actele normative nu impun autorizarea. Potrivit ISU, la Universitatea  „Ştefan cel Mare” Suceava nu deţin autorizaţie de securitate la incendiu Corpul D al Facultăţii de Ştiinţa Calculatoarelor, Corpul F „Administrativ”, Corpul J „Laboratorul de Inginerie Alimentară”, Căminul Studenţesc nr. 5 şi Auditoriumul „Joseph Schmidt”.  Până în iunie 2022, inspectorii ISU au făcut 91 de controale, 440 de nereguli fiind sancţionate cu avertisment (86, pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu), aplicate fiind şi 5 amenzi însumând 9.500 de lei (una pentru lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu). Potrivit situaţiei făcută publică de ISU, controlate au fost 91 de unităţi de învăţământ,  dintre care 56 de şcoli gimnaziale, 24 de colegii şi licee, 8 grădiniţe, o şcoală postliceală şi una din altă categorie. Printre neregulile constatate în urma verificărilor se numără neasigurarea condiţiilor de limitare a propagării focului şi fumului în interiorul construcţiilor; imobile care nu sunt echipate cu instalaţii de detecţie, semnalizare şi avertizare la incendii; inexistenţa hidranţilor interiori şi exteriori, cât şi instalaţii de detecţie, semnalizare şi avertizare nefuncţionale sau care funcţionează cu erori. Depistate au fost depozitarea de cantităţi mari de materiale combustibile în spaţiul centralei termice şi lipsa verificării  a coşurilor de evacuare a fumului sistemelor de încălzire locală pe combustibili solizi. Mai multe unităţi de învăţământ nu au putut face dovada verificării periodice a instalaţiilor electrice, a stingătoarelor, cât şi a instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului, acolo unde acestea din urmă existau. Mijloacele de stingere a incendiilor sunt insuficiente, instalaţiile electrice prezintă deficienţe sau improvizaţii, casa scării imobilelor cu destinaţie de învăţământ nu sunt închise la toate nivelurile, iar pe căile de evacuare sunt amplasate de mobilier care pot îngreuna evacuarea în caz de incendiu.

Elevii şi studenţii beneficiari de pensie de urmaşi trebuie să depună adeverinţe la Casa de Pensii

> În caz contrar se riscă suspendarea drepturilor de pensie, atenţionează Constantin Boliacu, director executiv al CJP Suceava

Elevii şi studenţii care beneficiază de pensie de urmaş trebuie să facă diligenţele necesare, în vederea depunerii la Casa Judeţeană de Pensii Suceava, a adeverinţei de elev/student, astfel încât să fie evitată suspendarea  drepturilor de pensie, începând cu 1 octombrie 2022, atrage atenţia Constantin Boliacu, director executiv al CJP. Boliacu reaminteşte elevilor şi studenţilor că, în conformitate cu dispoziţiile legale  în materie, în vigoare,  pentru beneficiarii pensiei de urmaş care nu fac dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu 1 octombrie a anului în curs.  Astfel, copiii urmaşi în vârstă de peste 16 ani, care urmează o formă de învăţământ, cursuri de zi,  au obligaţia  de a prezenta la Casa Judeţeană de Pensii Suceava adeverinţa de elev însoţită  de un cupon de pensie şi copia actului de identitate a copilului urmaş sau a tutorelui  (unde este cazul), din care să rezulte că urmează o formă de învăţământ organizată, potrivit legii. Adeverinţa eliberată după începerea anului şcolar, va fi depusă până la data de 23 septembrie 2022. Studenţii urmaşi, în vârstă de până la 26 ani, au obligaţia  ca până la data de 23 septembrie 2022 să depună o declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că îşi continuă studiile în anul universitar 2022-2023.Adeverinţa va fi însoţită de copia cuponului de pensie şi copia actului de identitate a copilului urmaş  sau a tutorelui, unde este cazul.  Modelul declaraţiei poate fi descărcat de pe siteul instituţiei, secţiunea „noutăţi”. După începerea anului universitar, până pe 24 octombrie 2022, studenţii urmaşi au obligaţia  de a depune adeverinţă eliberată de unitatea de învăţământ  din care să rezulte că urmează o formă de învăţământ superior în anul universitar 2022-2023, însoţită de copia cuponului de pensie şi copia actului de identitate a copilului urmaş sau a tutorelui, dacă este cazul. Nedepunerea declaraţiei pe propria răspundere pînă la data de 23 septembrie 2022, conduce la neplata drepturilor de pensie de urmaş începând cu data de 1 octombrie 2022. În cazul în care studenţii urmaşi nu vor depune adeverinţa prin care se face dovada continuării studiilor până la data de 24 ocotmbrie 2022, pensia de urmaş aferentă lunii noiembrie 2022 va fi reţinută de la plată. „Drepturile de pensii reţinute, se vor plăti în luna următoare prezentării documentelor solicitate. Pentru a evita situaţiile neplăcute în care s-ar regăsi copiii  beneficiari de pensie de urmaş,elevi şi studenţi ,în cazul neplăţii acestor drepturi de pensie” subliniază Constantin Boliacu, director execuitv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, facând un apel către aceştia să respecte termenele indicate.

 Inspectoratul şcolar cere Ministerul Educaţiei o suplimentare de 130 de posturi didactice  

> Solicitarea survine inclusiv revenirii  „parţiale” a părinţilor şi copiilor din străinătate, cât şi acceptării în sistemul de învăţământ sucevean a elevilor din Republica Moldova şi Ucraina

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava s-a adresat Ministerul Educaţiei cerând suplimentarea normelor pentru anul şcolar 2022-2023. Potrivit inspectorului general Grigore Bocanci,  „este nevoie de suplimentarea normelor cu un număr de 130 de norme de personal didactic şi 50 de norme pentru personal auxiliar”.  Conform adresei, la nivelul judeţului Suceava există 213 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi alte „512 de structuri”, parte dintre acestea fiind prinse în proiecte de reabilitare sau de modernizare prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală  (PNDL), Programul Operaţional Regional (POR) sau cu alte surse de finanţare.  În aceste condiţii, până la finalizarea lucrărilor, „elevii şi preşcolarii vor fi relocaţi în alte instituţii de învăţământ sau în spaţii corespunzătoare”. Totodată, potrivit şefului ISJ Suceava, unele unităţi de învăţământ funcţionează în spaţii închiriate. În sprijinul solicitării de suplimentare a numărului de posturi didactice şi auxiliare, Grigore Bocanci invocă inclusiv creşterea populaţiei şcolare prin revenirea parţială a părinţilor şi copiilor din străinătate, cât şi acceptarea în sistemul de învăţământ sucevean a elevilor şi copiilor din Republica Moldova şi Ucraina. Nu în cele din urmă, suplimentarea este impusă de imperativul aplicării Legii nr. 185 din 2020 privind numărul maxim de elevi permis pentru clasă de elevi sau o grupă de preşcolari.
 

 

Peste 36 la sută din unităţile de învăţământ sucevene nu sunt asigurate cu pază

> Din cele 271 de unităţi aflate în asemenea situaţii, 62 sunt din mediul urban, iar 209 se află în mediul rural, acestea neavând nici pază umană, nici  sisteme de supraveghere video

> 12 unităţi de învăţământ preuniversitar nu au gard împrejmuitor; 12 funcţionează în zone iluminate necorespunzător, iar 16 sunt amplasate în zone periferice sau izolate

În judeţul Suceava, accesul la educaţie al elevilor în anul şcolar 2021-2022 s-a realizat într-o reţea de 232 de unităţi cu personalitate juridică care cumulează 746 de unităţi şcolare publice şi private, incluzând cluburi ale elevilor, cluburi sportive, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Casa Corpului Didactic și Centrul Județean de Excelență Suceava. Potrivit unei analize a Inspectoratului de Poliţie Judeţean, din cele 746 de unităţi de învăţământ preuniversitar, 219 se află în mediul urban, iar 527 în mediu rural. Este vorba despre 378 de grădiniţe, 303 de şcoli primare şi şcoli gimnaziale, 52 de licee, colegii şi şcoli profesionale, la care se adaugă 13 unităţi de învăţământ conexe. Conform informării IPJ, toate aceste unităţi şcolare au fost frecventate, zilnic, de 114.456 de elevi. 

Analiza Inspectoratului de Poliţie Judeţean relevă că, din totalul unităților de învățământ preuniversitar, 475 adică 63,67%, sunt asigurate cu pază. Astfel,15 unităţi au exclusiv pază umană, 391 sunt dotate exclusiv cu sisteme de supraveghere video, iar 69 dispun atât de pază umană, cât și de sisteme de supraveghere video. În consecinţă, 36,2% din totalul unităților de învățământ preuniversitar, în speţă 271, nu au asigurate pază umană şi nici de dotare cu sisteme de supraveghere video. Dintre acestea 62 de unităţi, adică 23%, sunt din mediul urban, iar 209 în mediul rural, respectiv 77%. În ceea ce priveşte asigurarea măsurilor de siguranţă pentru elevi şi cadrele didactice, 12 unităţi de învăţământ preuniversitar nu au gard împrejmuitor, 12 funcţionează într-o zonă iluminată necorespunzător, iar 16 sunt amplasate într-o zonă periferică sau izolată. Pentru activităţi de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, în judeţul Suceava 719 de unități școlare sunt repartizate Poliției, 15 Jandarmeriei, iar 12 Poliției Locale. Potrivit analizei Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, î anul şcolar 2021.2022, „pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică în zona unităților de învățământ au acționat, zilnic, în medie, 101 de patrule, respectiv 52 în mediul urban și 49 în mediul rural”.

 

Prefectul Alexandru Moldovan nu este de acord cu decizia INSP de restrângere a activităţii DSP în PTF Siret 

> Reprezentantul Guvernului în teritoriu a solicitat Ministerului Sănătății, INSP și DSU „reanalizarea hotărârii, în corelaţie cu particularitățile situației din județ”

> Aceasta după ce INSP a încheiat supravegherea de tip sindromic pentru depistarea bolilor transmisibile legate de afluxul de persoane din Ucraina

Direcția de Sănătate Publică Suceava a înștiințat Instituția Prefectului județului Suceava că, începând cu data de 22 august 2022, aceştia asigură activitatea în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00-16.00. DSP a luat această hotărâre în conformitate cu adresa nr. 17035 din 16.08.2022 a Institutului Național de Sănătate Publică, potrivit căreia, începând din 15 august, s-a încheiat supravegherea de tip sindromic pentru depistarea bolilor transmisibile legate de afluxul de persoane din Ucraina.

„Având în vedere valorile fluxului de persoane din Ucraina care tranzitează PTF Siret, prefectul județului, Alexandru Moldovan, a considerat că activitatea reprezentanților DSP Suceava în PTF Siret doar în intervalul orar 08.00-16.00, nu este o măsură benefică, prin urmare a solicitat Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică și Departamentului pentru Situații de Urgență reanalizarea hotărârii, în corelaţie cu particularitățile situației din județ” se srată ăntr-un comnicat de presă al Instituţiei Prefectului. Astfel, în cadrul ședinței Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Uergenţă, s-a luat decizia ca, până la momentul în care se vor primi clarificările solicitate de Instituția Prefectului, reprezentanții DSP vor desfășura activitate în PTF Siret zilnic, inclusiv în weekend, între orele 08.00-20.00. Sirsa citaăt mai precizează că, „pe timpul nopții, eventualele situații apărute urmează a fi soluționate prin intermediul serviciului de permanență din cadrul unităților sanitare”.

 

Încălzire cu pompe de căldură şi panouri fotovoltaice la Sala polivalentă

> „Este o măsură precauţie, având în vedere faptul că gazul metan se scumpeşte foarte mult” arată edilul-şef Ion Lungu

Proiectarea Sălii polivalente municipiului Suceava este în linie dreaptă, a anunţat, ieri, primarul Ion Lungu, care a menţionat că, totuşi, o problemă destul de importantă o reprezintă încălzirea cu gaze naturale a obiectivului, aşa cum iniţial aceasta a fost prevăzută. Lungu informează că, în consecinţă, pe fondul creşterii preţului gazelor naturale, a făcut intervenţii la Compania Naţională de Investiţii (CNI) în vederea schimbării soluţiei tehnice actuale cu una bazată pe sisteme de încălzire cu pompe de căldură şi panouri fotovoltaice. „Vrem să facem încălzire pe pompe de căldură de tip sol-apă, aşa cum avem la Primărie, dar şi cu panouri fotovoltaice. Este măsură de precauţie, având în vedere faptul că gazul metan se scumpeşte foarte mult. Acolo sunt spaţii mari, care vor consuma mult, de aceea încercăm să schimbăm soluţia. Lucrăm la documentaţia pe care o vom înainta CNI, şi sperăm să ni se aprobe aceste pompe de căldură, care sunt mult mai ieftine”  subliniază şeful municipalităţii sucevene. Contractul pentru proiectarea şi construirea Sălii polivalente din municipiul Suceava a fost semnat la jumătatea lunii iunie, durata acestuia fiind de 24 de luni, dintre care 4 luni pentru proiectare, iar 20 de luni pentru execuţia efectivă. Sala polivalentă va fi ridicată la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe o suprafaţă desfăşurată de 28.530 de metri pătraţi, adiacentă străzii „Iuliu Hossu”, teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă. Obiectivul din reşedinţa de judeţ va avea 5.000 de locuri pentru spectatori, lucrările fiind atribuite societăţii comerciale MIS Grup Bistriţa. „Primăria va duce utilităţile în zonă, punctul termic şi alte utilităţi fiind finanţate din bugetul local. Vom face o capacitate mai mare de încălzire, având în vedere că pe lângă Sala polivalentă, vom avea acolo şi Aqua Park, baza sportivă şi alte investiţii. Lucrurile se mişcă, proiectantul vine de două ori pe săptămână la Suceava, astfel încât să finalizăm proiectul, aşa cum s-a promis, până la sfârşitul anului, după care să înceapă execuţia efectivă” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 

Printr-un proiect al Delgaz Grid

 Reţeaua de gaz metan din Suceava ar putea fi înlocuită cu conducte din polietilenă

> „Este bine să profităm de această oportunitate de a înlocui infrastructura de gaze naturale din oraş, multe conducte fiind vechi şi neavând capacitatea necesară” a declarat primarul Ion Lungu

Municipiul Suceava şi-a dat acordul pentru participarea la  proiectul de  reabilitare și modernizare a  rețelei  de gaz metan promovat de Compania Delgaz Grid Târgu Mureș în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență  (PNRR). Primarul Ion Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că în acest sens a avut, la sediul Primăriei, o discuţie  cu Tudor Pop, directorul pentru „Strategie și Tehnologie Rețea Gaz” al Delgaz Grid Târgu Mureș, prilej cu care s-a stabilit ca reşedinţa de judeţ fie cuprinsă în acest proiect finanţat din fonduri europene. Edilul-şef spune că, în principal, urmărită este înlocuirea conductelor metalice cu altele din  polietilenă, ocazie cu care toată reţeaua de distribuire va deveni exclusiv subterană. „Ideea este aceea de înlocui vechea reţea cu conducte de polietilenă, care au o durată de viaţă mai mare. 

La fel de important este să reuşim să îngropăm aceste conducte, să nu mai existe ţevi care trec pe deasupra porţilor oamenilor. Sper ca proiectul să fie aprobat, iar ca perspectivă, aceste conducte sunt compatibile şi pentru hidrogenul folosit drept combustibil. Este bine să profităm de această oportunitate de a înlocui infrastructura de gaze naturale din oraş, multe conducte fiind vechi şi neavând capacitatea necesară” a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Pe de altă parte, cu prilejul întrevederii abordată a fost şi posibilitatea alimentării cu gaz metan a Cartierului „Europa” de pe „Dealul Tătărași”, Suceava având depus deja un proiect pentru finanțare prin Planul Naţional de Investiţii (PNI) „Anghel Saligny”.

 

Ion Lungu, primarul Sucevei:

„Vrem să fim printre primele asociaţii de transport metropolitan din România”

Azi are loc Adunarea Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Transport Metropolitan”, face cunoscut Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Primarul reşedinţei de judeţ reliefează că, până acum, în cadrul structurii depus a fost proiectul cu finanţare prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru „Sistemul de transport public ecologic metropolitan, etapa I-a”, în vederea achiziţionării a 50 de autobuze electrice şi a 65 staţii de încărcare. De asemenea, se lucrează la documentaţia celei de a doua etape, pe axa de mobilitate a Programului Operaţional Regional (POR) 2021-2027, în vederea achiziţionării a încă 20 de autobuze electrice şi amenajării sediului unei autobaze electrice. Cu prilejul întrunirii vor fi aleşi Consiliul Director, directorul executiv şi secretarul, constituite fiind şi aparatul tehnic, compartimentul de autorizare-monitorizare, compartimentul financiar-contabil,  compartimentul juridic şi compartimentul de guvernanţă corporativă. „Trebuie să ne grăbim şi cu latura organizatorică. Astfel, vom aproba organigrama şi statul de funcţii, regulamentul intern de organizare şi funcţionare, cât şi angajarea a două persoane din aparatul propriu al Primăriei, dar şi a altora, astfel încât să putem asigura funcţionarea acestei asociaţii. Vom avea un post de conducere, 6 posturi de execuţie, director executiv, doi experţi ai autorităţii de autorizare, consilier juridic, contabil, responsabil cu achiziţii şi secretar. Este un proiect care prinde contur, şi vrem să fim printre primele asociaţii transport metropolitan din România, pe această Zonă urbană Funcţională” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Zona Urbană Funcţională „Transport Metropolitan” are în componenţă municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Moara, Pătrăuţi, Şcheia, Ipoteşti, Bosanci şi Mitocul Dragomirnei.

 

La Primărie

Finanţarea proiectelor sucevene de peste 250 de milioane de euro, abordată de primarul Ion Lungu cu Doina Iacoban, subsecretar de stat la MIPE  

> O parte este depusă în cadrul PNRR, unele au documentaţia deja realizată, iar pentru altele sunt aşteptate lansarea apelurilor de proiecte şi ghidul solicitantului POR 2021-2027

> Cu finanţare europeană prin MIPE, Sala pompelor de la Centru de cultură urbană ar putea fi transformare în spaţiu de creaţie pentru Teatrul Municipal „Matei Vișniec”  

Asigurarea finanţării proiectelor europene pentru perioada 2021-2027 a fost abordată, de primarul Ion Lungu, cu prilejul unei discuţii pe care a purtat-o, la sediul Primăriei Suceava,  cu Doina Iacoban, subsecretar de stat de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). „Am trecut în revistă proiectele pe care le avem pregătite, şi vorbim despre proiecte în valoare de peste 250 milioane de euro” evidenţiază şeful municipalităţii sucevene. Edilul-şef reliefează că, în primul rând, în domeniul energiei, portofoliul de proiecte este de peste 100 milioane de euro, o parte dintre acestea putând fi promovate prin Ministerul Investiției și Proiectelor Europene. Este vorba despre Parcul fotovoltaic (21 de milioane de euro); reabilitarea sistemului de termoficare (89,16 de milioane de euro); reabilitarea unităţilor de învățământ (14,70 de milioane de euro) şi reabilitare aenergetică a clădirilor publice (12,31 de milioane de euro). De asemenea, în cadrul întrevederii de la Primăria Suceava, abordate au fost variantele de finanţare a proiectelor transportului metropolitan (44,63 de milioane de euro); sistemului integrat de management și modelare urbană, precum şi de fluidizare a traficului rutier (23,46 de milioane de euro); Zonei de agrement Parc Șipote (5,10 milioane de euro); Zonei de agrement Parc Zamca (2,42 de milioane de euro); reabilitării Curţii Domneşti (6,63 de milioane de euro) şi Aqua Park din cadrul Complexului sportiv (10,20 de milioane de euro). La cele enumerate se adaugă proiectele integrate de digitalizare a unităţilor de învățământ (12,76 de milioane de euro); creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității şi a infrastructurii verzi (5,36 de milioane de euro); dezvoltarea, modernizarea şi completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale (2,45 de milioane de euro). „O parte din proiecte au fost depuse în cadrul Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR), altele au documentaţia deja realizată, iar pentru o parte aşteptăm lansarea apelurilor de proiecte şi ghidul solicitantului, în mod special pentru cele aferente Programului Operaţional Regional  (POR)  2021-2027”  a explicat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a mai subliniat că în cadrul întrevederii cu subsecretar de stat Doina Iacoban s-a discutat, în mod concret, şi despre promovarea cu finanţare europeană, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a unui proiect de reabilitare a Sălii pompelor de la Centru de cultură urbană, cât şi de transformare a acestuia în spaţiu de creaţie pentru Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava.

 Înaintea începerii anului an şcolar

Numai 42 dintr-o sută de unităţi de învăţământ sucevene sunt autorizate igienico-sanitar  

> Printre neconformităţi se numără neasigurarea cu grilaje de protecţie a corpurilor de încălzire, lipsa cabinetului medical autorizat, grupuri sanitare neadaptate vârstei preşcolarilor, lipsa măsurilor de protecţiei pentru prevenirea accidentelor la ferestre, cât şi săli de sport improvizate

> La acestea se mai adaugă lipsa măsurilor de protecţiei pentru prevenirea accidentelor la ferestre; săli de sport improvizate; neasigurarea inscripţionării ustensilelor pentru efectuarea şi întreţinerea curăţeniei, precum şi probe de apă neconforme

În vederea începerii anului şcolar 2022-2023, Direcţia de Sănătate Publică Suceava a controlat 57 de unităţi de învăţământ, o unitate de catering şi două cabinete de medicină şcolară. Conform unei informări a DSP, în judeţul Suceava, din cele 723 de unităţi de învăţământ, la această dată, autorizate din punctul de vedere al condiţiilor igienico-sanitare sunt 301 unităţi. Între acestea din urmă se numără 107 de grădiniţe, 142 de şcoli, 36 de licee, 6 unităţi speciale de învăţământ, o şcoală postliceală şi 9 cluburi ale copiilor, cea ce înseamnă doar aproape 42% din totalul existent. Cu prilejul verificărilor, printre deficienţele referitoare la îndeplinirea condiţiilor de funcţionare, inspectorii sanitari au depistat neconformităţi constând în lipsa autorizaţiei de funcţionare; neasigurarea cu grilaje de protecţie a corpurilor de încălzire; neasigurarea împrejmuirii locurilor de joacă pentru preşcolari, precum şi lipsa cabinetului medical autorizat şi organizat pentru asigurare medicală preventivă, curativă şi de urgenţă. La acestea se mai adaugă grupuri sanitare neadaptate vârstei preşcolarilor; lipsa măsurilor de protecţiei pentru prevenirea accidentelor la ferestre; săli de sport improvizate; neasigurarea inscripţionării ustensilelor pentru efectuarea şi întreţinerea curăţeniei, precum şi probe de apă neconforme. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect,  recoltate au fost 12 probe din  6 unităţi de învăţământ, la doar una dintre acestea fiind constatate depăşiri ale coeficientului maxim admis pentru parametrii biologici NTG şi bacterii coliforme. Potrivit informării Direcţiei de Sănătate Publică,  conductorul unităţi de învăţământ a fost sancţionat cu avertisment, dispunându-se şi remedierea deficienţelor. În urma controalelor făcute, pentru neefectuarea periodică a lucrărilor de igienizare, inspectorii sanitari suceveni au dat şi o amendă de 2.000 de lei.   

 Thermonet cere modificarea tarifelor la transportul şi distribuirea energiei termice 

> Rămâne neschimbat preţul local facturat populaţiei încă din 2017,  respectiv cel de 240 de lei pe gicacalorie

> Ajustarea tarifelor este motivată de plafonarea preţurilor pentru achiziţionarea energiei electrice şi gazelor naturale

 Societatea comercială Thermonet Suceava cere ajustarea tarifelor pentru serviciile de transport, distribuire şi furnizarea anergie termice. Printr-o adresă din luna iulie, firma suceveană solicită autorităţilor administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ aprobarea unui tarif de 109,94 de le pe gigacalorie (fără TVA), pentru agenţii economici, precum şi unul de 157,30 de lei (fără TVA) pe gigacalorie, pentru furnizarea energiei termice în municipiul Suceava. Tarifele au fost avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), totalul celor două componente fiind de 267,24 de lei.  Ajustarea tarifelor este motivată de plafonarea preţurilor pentru achiziţionarea energiei electrice şi a gazelor naturale prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 martie-31 martie 2022. În aceste condiţii, conform proiectului de hotărâre care va analizat în şedinţa din această săptămână a legislativului, în intervalul 1 noiembrie-31 martie, preţul local al energiei termice destinată populaţiei şi altor trei categorii de consumatori defavorizaţi va fi de 430,52 de lei pe gigacalorie (inclusiv TVA de 5%), respectiv de 487,92 de lei pe gigacalorie (inclusiv TVA de 5%), valabil de la data prezentei hotărâri a Consiliului Local până la data de 31 octombrie, respectiv pentru perioada 1 aprilie-31 octombrie 2022. Conform proiectului de hotărâre, preţul local facturat populaţiei, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 134 din 24 mai 2017, va rămâne neschimbat, cel de 240 de lei pe gicacalorie. În sezonul rece, subvenţia la energie termică destinată populaţiei, precum şi celorlalte trei categorii de consumatori de favorizaţi  urmează a fi de 190,5 lei pe gigacalorie (fără TVA de 5%). Pentru perioada 1 aprilie-31 octombrie, subvenţia la energia termică furnizată populaţiei municipiului Suceava va fi 247,92 de lei pe gigacalorie (inclusiv TVA de 19%). De cealaltă parte, preţul pentru energia termică produsă în cogenerare şi livrată de centrala societăţii comerciale Bioenergy Suceava rămâne cel de 142,78 de lei pe gigacalorie (fără TVA), nivel aprobat de deliberativul local în 16 decembrie 2021. Reamintim că prin Hotărârea din 31 martie 2022, cu aplicabilitate de pe 1 aprilie,  Consiliului Local a aprobat pentru Thermonet tarife totale de 288,02 de lei pe gigacalorie (fără TVA), compuse din 123,85 de  lei pe gigacalorie pentru agenţii economici şi 164,17 de lei pe gigacalorie pentru serviciul de furnizare în municipiu. Prin acelaşi act normativ, deliberativul local aprobase preţul de 512,65 de lei (inclusiv TVA de 19%) pentru energia termică destinată populaţiei în perioada 1 aprilie 2022-31 octombrie 2022; preţul de 430,80 de lei (exclusiv TVA) pentru energia termică destinată agenţilor economici, precum şi preţul local de 452,34 de lei pe gigacalorie (inclusiv TVA de 5%) pentru energia termică pentru populaţie şi încă trei categorii de consumatori defavorizaţi, începând cu 1 noiembrie 2022 şi până pe 31 martie 2023. 

 Campioni naţionali la handbal masculin

Cei 16 Juniori II de la CSU sunt răsplătiţi cu 32.000 de lei

Autorităţile administraţiei publice din municipiul Suceava vor aproba, cu prilejul întrunirii din această săptămână, a deliberativului local, premierea, pentru performanţele sportive deosebite, a unor sportivi din unităţile de învăţământ preunivesitar de stat. „Considerăm că elevii sportivi trebuie încurajaţi să aspire la o carieră în sport, în scopul formării  campionilor de mâine ai României” subliniază autorul propunerii legislative, primarul Ion Lungu. Demersul survine adresei nr. 572 din 11 august 2022 înaintată de Clubul  Sportiv Universitar Suceava, prin care s-a solicitat recompensarea a 16 elevi componenţi ai echipei de handbal masculin-junipori II, care a obţinut titlul de campioană naţională a României. Cei 16 sportivi sunt elevi ai Liceului cu Program Sportiv, Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” şi Colegiului Tehnic „Petru Muşat”, suma acordată din bugetul local pentru premierea acestora fiind de 32.000 de lei. „Pe lângă satisfacţia încununării eforturilor depuse de sportivi şi antrenori, clasarea sportivilor pe podiumurile de premiere ale competiţiilor de anvergură este un prilej de a face auzit numele Sucevei în contexte pozitive” se arată în fundamentarea proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din această lună a Consiliului Local Suceava.

 La Festivalul „Nicolae Labiş”

Primăria Suceava acordă premiul de 10.000 de lei pentru cea mai bună carte de poezie a anului 2021 

> Manifestarea are loc între 30 septembrie şi 2 octombrie, iubitorii de poezie, elevii şi studenţii putând să  „ aprofundeze genialitatea marelui scriitor”

Municipiul Suceava se asociază cu Centrul Cultural „Bucovina” în vederea finanţării şi realizării Festivalului naţional de poezie „Nicolae Labiş”, ediţia a LIV-a. Manifestarea se va desfăşura între 30 septembrie şi 2 octombrie, prilej cu care „opera şi personalitatea marelui poet Nicoale Labiş va fi prezentată publicului larg”, festivalul dând „posibilitatea persoanelor iubitoare de poezie, elevilor şi studenţilor să aprofundeze genialitatea marelui scriitor”. „Municipiul Suceava contribuie la dezvoltare şi creşterea locală prin parteneriate cu diverse organizaţii şi asociaţii, promovând şi susţinând activităţile culturale turistice şi sportive care se desfăşoară pe teritoriul administrativ al judeţului” se subliniază în proiectul de hotărâre de pe ordinea zi a şedinţei Consiliului Local Suceava, referitor la parteneriatul dintre cel două părţi. Astfel, cu contribuţia autorităţilor administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ, pe 30 septembrie, pe scena Centrului Cultural „Bucovina” vor acordate atât diploma pentru cea mai bună carte de poezie a anului 2021, cât şi un premiu de 10.000 de lei. Născut la Poiana Mărului, comuna Mălini, raionul Fălticeni, judeţul Baia, pe 2 decembrie 1935, Nicoale Labiş a fost supranumit, meteforic, de către criticul Eugen Simion, drept „buzduganul unei generaţii”. În 1956 îi apare ce dintâi volum ala său, „Puiul de cerb”, urmat, la scurtă vreme, de „Primele iubiri”, după care Labiş devine membru al uniunii Scriitorilor. Pe 22 decembrie 1956, la vârsta de 21 de ani, Nicolae Labiş moare în urma unui accident de tramvai.  Postum, în 1958, este editat volumul „Lupta cu inerţia”.