Într-un proces câştigat de fostul operator de termoficare

Primăria are de plătit „despăgubiri civile” de 10 milioane de lei către Termica

>Banii sunt luaţi din Fondul de rezervă, prima rată fiind onorată în martie, ultima cea stabilită pentru decembrie 2021

>La sfârşitul anului trecut, primarul Ion Lungu informa că municipiul câştigase 2 procese de 10 milioane de euro cu ex-prestatorul în faliment

Consiliul Local al municipiului Suceava va analiza în vederea aprobării un proiect de hotărâre prin care a din vistieria locală va fi disponibilizată o sumă de bani necesară onorării unei obligaţii stabilită de instanţele judecătoreşti în favoarea fostului operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic Termica Suceava. Conform expunerii de motive la proiectul de hotărâre, care face referire la nota internă  nr. 246 din 1 martie 2021, primită de la Direcţia de Contencios Administrativă Juridică şi Administrativă, suma de aproximativ 10 de milioane de lei rămasă de achitat  în urma Deciziei Curţii de Apel Iaşi nr. 1758 din 2019, de municipiul Suceava, către societatea comercială Termica Suceava, a fost eşalonată în rate în valoare de circa 1 milion de lei fiecare, acestea urmând a fi plătite din martie până la sfârşitul lui decembrie 2021.      Astfel, prin rectificarea bugetului local, pentru achitarea ratei aferente lunii iulie, de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor locale se va lua suma de 600.000 de lei, aceasta fiind trecută la cheltuieli în cadrul subcapitolului „Energie termică”, articolul „despăgubiri civile”.  La sfârşitul anului trecut, primarul Ion Lungu informa că municipiul Suceava avea 100 de procese cu Termica, în 23 iulie 2021 Primăria câştigând unul de peste 9 milioane de lei (circa 2 milioane de euro), iar pe 2 noiembrie 2020, un altul de aproximativ 37 de milioane de lei (circa 8 milioane de euro). Pe 30 iunie 2015, Tribunalul Suceava a dispus intrarea în procedura de faliment a societăţii comerciale Termica Suceava, desemnând drept lichidator judiciar provizoriu pe practicienii în insolvenţă MGA Insolvency SPRL Suceava şi Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL. Aceasta după ce, în iunie 2013, judecătorul sindic a constatat că Termica este în incapacitate de plăţi, dispunând deschiderea procedurii generale a insolvenţei. 
 

 

De  3 ani

Grad de ocupare a paturilor de peste 100% în Secţia ATI a Spitalului Judeţean

>Necesare de urgenţă sunt 10 posturi de asistenţi medicali şi 6 de infirmieri, majorarea schemei de personal fiind aprobată cu unanimitatea de voturi a Comitetului Director

>Neacordarea zilelor de odihnă are ca efecte obosirea personalului actual, scăderea calităţii actului medical şi creşterea incidenţei bolilor asociate acestuia

Secţia „Anestezie şi Terapie Intensivă” a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava funcţionează de mai mult timp cu un grad ocupare a paturilor de peste 100%. Aceasta se întâmplă de circa 3 ani, aspectul fiind semnalat de dr. Marius Grămadă, fost director medical interimar al unităţii spitaliceşti din reşedinţa de judeţ, care a mai evidenţiat că, la această dată, aprobate sunt numai 66 de posturi de asistent medical din cele 106 necesare şi doar 26 de posturi de infirmiere, la un necesar de 48 de posturi. Cele menţionate se reflectată asupra modului de funcţionare a Secţiei, respectiv în orelor suplimentare lucrate, în imposibilitatea acordării zilelor de odihnă săptămânale şi celor aferente concediilor de odihnă nefectuate. „Se constată că acestea nu se pot acorda nici măcar în condiţiile majorării numărului de posturi din anul 2020. Neacordarea zilelor de odihnă are ca efect, pe termen lung, obosirea personalului, scăderea calităţii actului medical, creşterea incidenţei bolilor asociate actului medical, în condiţiile în care Secţia ATI este un sector vital pentru Spital”  semnala Dr. Marius Grămadă, potrivit procesului-verbal al celei mai recente şedinţe a Comitetului Director al SJU. În acelaşi cadru, directorul financiar-contabil ec. Paraschiva Maruseac a atras atenţia şi asupra necesităţii dezvoltării activităţii în Blocul operator, evidenţiind că la fiecare intervenţiei chirurgicală  „o asistentă medicală pleacă din ATI în Blocul operator, împreună cu medicul anestezist, pentru a asigura asistenţa şi supravegherea la anestezie”. În vederea elminării neajunsurilor, prin repetate referate solicitată au fost o suplimentare de 20 de posturi de asistent medical la Secţia „Anestezie şi Terapie Intensivă”, precum şi tot atâtea la Blocul operator.  Pe de altă parte, creşterea numărului de posturi ar avea ca efect „imposibilitatea susţinerii cheltuielilor de personal din veniturile realizate”, managerul general dr. Alexandru Calancea propunând o „politică a paşilor mici”, deoarece „măsura reducerii sporurilor pentru condiţii de muncă este acceptată cu greu de către salariaţi şi, de regulă, este foarte contestată”. Drept urmare, s-a apreciat că, pentru început, acceptabile ar fi 10 posturi de asistent medical şi 6 posturi de infirmier, majorarea schemei de personal de la ATI fiind aprobată cu unanimitatea de voturi a Comitetului Director al  Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.                 

 

În Suceava

În contextul relaxării COVID-19, 75.000 de lei pentru culturism şi fitness

>Iniţial, Programul anual al finanţărilor neramburabile din fonduri publice pentru cultură, educaţie şi sport a avut rezervată suma de 2,74 de milioane de lei

Consiliul Local Suceava va delibera asupra atribuirii de fonduri nerambursabile din bugetul local pentru o altă ramură sportivă practicată în municipiul reşedinţă de judeţ. Aceasta „ţinând cont că, de la data ultimei şedinţe de evaluare şi selecţie a proiectelor, în vederea atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă din fondurile publice ale municipiului Suceava, pentru anul 2021, s-au adoptat o serie de măsuri de relaxare în contextul pandemiei de COVID-19”.  Printre măsurile de relaxare în cauză se numără şi cele referitoare la activitatea sportivă practicată în aer liber de către sportivii profesionişti sau de către cei amatori, atât pentru sportul de echipă, dar şi pentru cel individual. Astfel, potrivit proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a legislativului municipal, beneficiară ar urma să fie „culturismul şi fitnessul”, ramură care ar urma să aibă parte de 75.000 de lei. Iniţial, Programul anual al finanţărilor neramburabile din fonduri publice a avut rezervată suma de 2,74 de milioane de lei, ajungând, acum, la 2,81 de milioane de lei. Susţinerea financiară a sportului cu bani din bugetul local se face în baza Regulamentului privind regimul finanţărilor nerambursabile aprobat de consilierii suceveni în conformitate cu ultimele modificări aduse Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 şi se acordă după ce comisia de evaluare şi selecţie stabileşte câştigătorii competiţiei.  Programul anual al finanţărilor nerambursabile din fondurile publice ale municipiului Suceava pentru anul 2021 a fost aprobat prin HCL nr. 27 din 25 martie 2021.   

 AJOFM ţine

Cursuri de vorbire în limba română şi de femeie de serviciu pentru sucevenii cu patru clase

>Pentru cursul de machior trebuie absolvit liceul, la cele de baby sitter şi de lucrător în cultura plantelor fiind necesar gimnaziul

>Cursul de formator va fi accesat doar de către cei cu studii superioare, pentru cel de inspector de resurse umane fiind suficient bac-ul   

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă reia cursurile de formare profesională, anunţă instituţia suceveană conform căreia primele cursuri, care vor începe în perioada următoare, sunt cele de coafor, manichiurist/pedichiurist, inspector de resurse umane şi agent de securitate. Astfel, în conformitate cu sursa citată, au prioritate la înscriere şi beneficiază de gratuitate şomerii înregistraţi în evidenţele Agenţiei, cât şi persoanele care nu realizează venituri. De accentuat este faptul că, pe durata anului 2021, pentru persoanele care au urmat numai învăţământul primar, AJOFM organizează curs de competenţe de comunicare în limba oficială, cu o durată de o lună, dar şi curs de femeie de serviciu, desfăşurat într-un interval de 2 luni.  Absolvenţii de învăţământ gimnazial au acces, pe o perioadă de 3 luni, la cursuri de agent de securitate, baby sitter, cofetar, lucrător în comerţ, lucrător în cultura plantelor, lucrător în confecţii din piele şi înlocuitori, frizer, precum şi de manchiurist/pedichiurist. Persoanele cu învăţământ general de 8 clase dau de 10 clase (în funcţie de anul absolvirii) se pot înscrie la cursuri de 5 luni, în meseriile de bucătar, coafor, ospătar, şi tâmplar universal. Tot aceste persoane sunt eligibile pentru cursul de 6 săptămâni, de competenţe digitale  de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere, dar şi pentru cursul de pizzar. Pentru cursul de machior cu durata de 6 săptămâni este necesar liceul absolvit, la fel ca şi în cazul cursului de inspector/referent de resurse umane, la care, însă, trebuie prezentată şi diploma de bacalaureat. În cele din urmă, sucevenii care vor să se înscrie la cursul de formator nu vor putea face acest lucru decât cu diploma eliberată de către o instituţie de învăţământ superior. Persoanele care întrunesc condiţiile de studii minime pot iniţia procedura de înscriere prin trimiterea electronică a formularului la adresa ajofm.sv@anofm.gov.ro sau prin completarea acestuia la sediile judeţean sau locale ale AJOFM Suceava. 

 

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean,

Niculai Barbă este consilier responsabil cu afacerile UE

>Votat de consilierii judeţeni, Barbă va colabora cu Comitetul European al Regiunilor în scopul „aducerii în prim-plan a vocii locale şi regionale”

Prin hotărâre a Consiliului Judeţean Suceava, Niculai Barbă, ales judeţean şi vicepreşedinte al executivului judeţean, a fost mandatat în calitatea de consilier responsabil cu afacerile Uniunii Europene. Aceasta conform unei solicitări a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţeane din România survenită lansării, pe 9 mai 2021, de Ziua Europei, a Conferinţei privind viitorul Europei, moment în care, în scopul implicării a cât mai mulţi cetăţeni, Comitetul European al Regiunilor (CoR) a  activat „Reţeaua europeană a consilierilor  regionali şi locali ai UE”. Îndemnul CoR este „intraţi în dialog cu cetăţenii la nivel local, să le faceţi auzită vocea”, Conferinţa fiind iniţiată sub semnul ţinerii unor „dezbateri deschise cu cetăţenii”, cu privire la provocările actuale şi modalităţile de planificării comune a viitorului. Votat de consilierii judeţeni în şedinţa ordinară de ieri a deliberativului judeţean, Niculai Barbă va colabora cu Comitetul European al Regiunilor în scopul „aducerii în prim-plan a vocii locale şi regionale”, prin sprijinirea organizării unor dezbateri politice în cadrul Consiliului Judeţean, a suţinerii dialogului local, contribuindu-se, astfel, la diseminarea informaţiilor relevante pentru cetăţeni. Conform  adresei UNCJR, persoana desemnată în această calitate trebuie să provină din rândul consilierilor judeţeni şi să aibă abilităţi de comunicare într-o limbă internaţională.         

 Nu mai puţin de 130 lucrări au fost dezbătute de Comisia Judeţeană de Fond Funciar

 

>„Se depun toate diligențele pentru rezolvarea și soluționarea tuturor lucrărilor înregistrate și aflate, în prezent, în diverse etape de lucru” asigură prefectul Iulian Cimpoeşu, subliniind că anterioara întrunirea a avut loc în februarie   

 

Nu mai puţin de 130 lucrări elaborate de către Biroul aplicarea actelor cu caracter reparatoriu şi aplicarea apostilei din cadrul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Suceava. Prefectul Iulian Cimpoeşu informează că ăntrunirea anterioară a avut loc tocmai pe 5 februarie 2021, iar la întâlnirea de ieri supuse dezbaterii şi aprobării fiind informări ale membrilor comisiei judeţene, cât propuneri ale comisiilor locale de fond. Astfel, adoptate au fost 99 hotărâri ale comisiei judeţene, 6 având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv validarea amplasamentului pentru o suprafaţă totală de 19,98 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră, cereri în acest sens fiind formulate de 6 persoane fizice. De asemenea, prin 13 hotărâri s-au invalidat propunerile comisiilor locale de fond funciar, referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, validarea amplasamentului, respectiv atribuirea de teren aferent curţilor/construcțiilor, pentru un total de 903,04 de hectare cu vegetație forestieră și de terenuri agricole. Totodată, admise au fost 7 cereri privind propunerile de atribuire în proprietate de teren aferent locuințelor a 7 persoane fizice. Comisia judeţeană a emis 61 de hotărâri vizând modificări de titluri de proprietate fie, după caz, puneri în executare a hotărârilor judecătorești. Alte două  hotărâri emise pentru două persoane fizice privesc însușirea amplamentului pentru o suprafață de 8,27 de hectare teren cu vegetație forestieră propus spre validare de către comisiile locale, în baza Deciziei CCR nr. 395 din 2017. La propunerea comisiilor locale de fond funciar sau prin puneri în executare de hotărâri judecătorești s-au emis inclusiv 7 hotărâri de îndreptare a erorii materiale. În cazul a 3 contestaţii formulate împotriva unor hotărâri a comisiilor locale, Comisia Judeţeană de fond funciar a fost emise încă 3 hotărâri. Pe ordinea de zi a ședinței au figurat şi 27 informări pe diverse teme specifice activității de fond funciar, precum și 4 solicitări privind emiterea de duplicate ale unor titluri de proprietate. O documentație a fost returnată, fiind necesare clarificări suplimentare privind amplasamentul supafeței de teren cu vegetație foestieră, supusă spre validare. „În cadrul Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava se depun toate diligențele necesare pentru rezolvarea și soluționarea tuturor lucrărilor înregistrate și aflate, în prezent, în diverse etape de lucru” asigură prefectul Iulian Cimpoeşu. 

 Înfiinţând, în 1997, Casa de tip familial „Sfântul Nicolae”

Jane Nicholson, cetăţean de onoare al municipiului Suceava

Jane Nicholson, fost lider al organizaţiei umanitare „Sue Ryder”, „organizaţie de anvergură cu activitate în Marea Britanie şi în Europa Centrală şi de Est, sprijinind copiii defavorizaţi” va fi făcută cetăţean de onoare al municipiului Suceava, conform unui proiect de hotărâre de Consiliul Local  privind conferirea titlu. Născută pe 24 ianuarie 1945, în Marea Britanie, din 1991 Jane Nicholson a început să lucreze în instituţii pentru protecţia copilului din România înfiinţând Fundaţia „FARA” pentru cei „fără” familie, resurse, suport şi şanse egale la educaţie şi oportunităţi. Fundaţia a implementat programe în judeţele Suceava, Ilfov şi Satu Mare, creând modele unice de îngrijire şi suport. În Suceava, a înfiinţat, în 1997, Casa de tip familial „Sfântul Nicolae”, în care copii orfani de ambii părinţi, copii proveniţi din medii defavorizate şi disfuncţionale, copii abuzaţi, neglijaţi şi exploataţi au avut şansa de a se dezvolta armonios şi sănătos într-o cu sprijinul „unei echipe de profesionişti care a devenit familia lor”. În acelaşi context, deschis a fost şi Centrul „Emanuel” Suceava, centru de terapie şi recuperare destinat copiilor cu autism proveniţi din familii de dezavantajate, aceştia beneficiind de programe recuperatorii de kinoterapie, terapie educaţională, logopedie şi de stimulare cognitiv-senzorială. La aceasta dată, capacitatea Centrului „Emanuel” este de 90 de locuri, serviciile fiind oferite de 11 terapeuţi care lucrează alături de asistenţi sociali, psihologi şi logopezi.  „De 30 de ani, Fundaţia <FARA> investeşte în persoanele vulnerabile şi dezavantajate din România, copii, tineri, dar şi adulţi, urmărind să ofere <o familie pentru cei fără>, alternativă de îngrijire la instituţiile statului” se arată în materialele de susţinere a proiectului de hotărâre privind conferirea titlului de cetăţean de onoare al municipiului Suceava lui Jane Nicholson.   Titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Suceava, poate fi  atribuit „celor care, prin activitatea lor cotidiană, creează în ţară sau peste hotare o imagine deosebită municipiului şi României, având ca rezultate realizarea unor puternice legături economico-sociale sau de alte natură, în beneficiul cetăţenilor comunităţii respective”. Totodată, titlul poate fi conferit şi „cetăţenilor români sau străini carte desfăşoară activitate caritabilă în municipiul Suceava, beneficiarii fiind orfanii, bătrânii, copiii abandonaţi, persoanele cu dizabilităţi sau instituţiile care adăpostesc şi îngrijesc aceste categorii de persoane”.                        

 

Impus prin lege ulterior proiectării

Circuitul de dezinfectare a picioarelor umflă cheltuielile de modernizare a ştrandului din Iţcani

>Totodată, pa din bazinul pentru copii, cât şi apa sărată trebuie obligatoriu filtrate,  soluţia de încălzire a apei  cu panouri solare fiind înlocuită cu o centrală pe gaze naturale

>Prin suplimentarea fondurilor necesare instalaţiilor, investiţia ajunge la 13,22 de milioane de lei, ştrandul urmând fi funcţional din sezonul estival al anului viitor

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava vor suplimenta sume necesară pentru modernizarea Ştrandului din Iţcani. Un proiect de hotărâre în acest sens va fi spus aprobării Consiliului Local, demersul fiind urmare a modificărilor unor acte normative, survenite între iunie, 2018, dată la care a fost întocmit studiul de fezabilitate, şi decembrie 2019, data finalizării proiectului tehnic. Astfel imperativă a devenit amenajarea unui circuit de dezinfectare a picioarelor înaintea intrării în bazine, aceasta presupunând echipamente de filtrare, pompe conducte şi substanţe dezinfectante suplimentare. De asemenea, impusă este tratarea apei din bazinului pentru copii, cât şi din cel cu apă sărată, care, la fel, impune echipamente şi materiale suplimentare. O dată cu aceste modificări vor creşte debitele de apă transportate, iar din calcule a rezultat că unele schimbări trebuie operate şi la respectivele instalaţii. Pe de altă parte, între timp s-a constat că soluţia iniţială de încălzire a apei cu panouri solare radiante nu mai este fezabilă, în schimb urmând fi montată o centrală pe gaze naturale, cu tot necesarul aferent. „Astfel, este necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici, prin suplimentarea fondurilor necesare instalaţiilor componente ale obiectivului” arată iniţiatorul proiectului de hotărâre, primarul Ion Lungu.         Valoarea investiţiei de modernizare a Ştrandului Iţcani ajunge la 13,22 de milioane de lei, cu o durată de execuţie de 24 de luni, include amenajări precum bazin principal, bazin cu apă sărată, bazin pentru copii, pavilion administrativ, pavilion de control acces, pavilion de vestiare şi grupuri sanitare, terasă de alimentaţie publică, loc de joacă pentru copii, platformă de plajă-deck, două plaje cu nisip, cazan de încălzire pe gaze naturale şi circuit de dezinfectare a picioarelor. La acestea se adaugă sistemul de detectare a efracţiei şi de control al accesului, sistemul de detectare a incendiilor, precum şi instalaţiile de sistem de date şi voce.        

Contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea ştrandului din Iţcani a fost semnat cu asocierea de firme ConBuvovina, Loial Impex şi  Moldproiect-ASD, toate Suceava, pentru  9,57 de milioane de  lei fără TVA, iar lucrările au început în martie 2020.  Recent, primarul Ion Lungu declara că valoarea lucrărilor este de 12,62 de milioane de lei, obiectivul urmând fi funcţional din sezonul estival al anului viitor. Ştrandul din cartierul Iţcani al municipiului Suceava a fost construit în anii epocii comuniste, la fel ca şi cel din fosta zona industrială Burdujeni, pe locul acestuia din urmă funcţionând, în prezent, un complex comercial. Pentru o perioadă, Ştrandul municipal de la Iţcani a fost concesionat unei firme sucevene, însă contractul a fost reziliat în cursul anului 2016, după ce societatea în cauză şi-a declarat insolvenţa. Înaintea demarării lucrărilor de modernizare, cele 3 bazine descoperite platformele, vestiarele şi amenajările exterioare, vechi de circa 40 de ani, se aflau într-o avansată stare de degradare. 

 Pentru efortul susţinut

Cincisprezece sportivi de la şcolile din municipiul Suceava sunt premiaţi cu 30.000 de lei  

>Unsprezece premii de câte 2.000 de lei primesc elevii handbalişti, răsplătiţi fiind doi atleţi, un voleibalist şi un luptător      

Primăria municipiului Suceava şi Consiliul Local premiază performanţa deosebită a unor sportivi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Ion Lungu, viceprimarul Lucian Harşovschi şi Ciprian Anton şi Paul Hriţcu, consilieri PNL, urmează a fi aprobat în şedinţa de miercuri a deliberativului sucevean, fiecare dintre cei 15 elevi urmând a fi răsplătiţi cu câte 2.000 de lei. Între aceştia, 11 premiaţi sunt handbalişti de la Liceul cu Program Sportiv, Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, Colegiul Naţional Economic „Dimitrie Cantemir” şi Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară.  Este vorba despre Ştefan Armanu, Alexandru Focşăneanu, Paul Sorin Grigore, Ştefan Hreceniuc, Dragoş Podovei, George C. Codrin Radu, Florin Bogdan Niculae, Daniel Stanciuc, Cătălin Marian Zariţchi, Alexandru Reuţ şi Ştefan Claudiu Stejar. Pentru rezultatele obţinute în atletism, premii iau Alexandru Raul Hiliuţă de la Şcoala Gimnazială nr.1 şi David Ciubotariu de la Liceul cu Program Sportiv, pentru  volei premiat este Constantin Vlad Ştreangă de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, iar pentru lupte, Adrian Grecu de la Liceul cu Program Sportiv. „Sportul, ca şi evenimentele culturale cu notorietate, reprezintă modalităţi eficiente de promovare, de aceea, pe lângă satisfacţia, încununării eforturilor depuse de sportivi şi antrenori, clasarea lor pe podiumurile de premiere a competiţiilor de anvergură este un prilej de a face auzit numele Sucevei în contexte pozitive”,  se subliniază în a referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, în care se precizează că elevii sunt recompensaţi pentru „efortul susţinut depus în obţinerea de performanţe sportive în competiţiile naţionale şi internaţionale”.   

 

Modernizarea Parcului Şipote este întârziată de activiştii care „s-au sucit”

>Membrii comisiei din care fac parte şi reprezentaţii aşa-zisei societăţi civile, militanţi pentru protecţia mediului, nu mai vor temă de proiectare, ci concurs de soluţii, demers care amână depunerea proiectului la ADRNE    

>„Noi am vrut să fim cât mai operativi, să avem pregătit proiectul pentru partea de finanţare, dar, din păcate, iată că  deja am pierdut vreo 3 luni de zile”  a explicat primarul Ion Lungu

Proiectul de modernizare a Parcului Şipote din municipiul Suceava şi de amenajare a Zonei de agrement a intrat în  impas, a anunţat, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu, potrivit căruia Comisia tehnică aprobată prin votul consilierilor locali nu mai vrea temă de proiectare, aşa cum  s-a stabilit iniţial. Lungu informează că, pe 17 iunie, executivul a primit o adresă din partea comisiei cu pricina, aceasta cerând imperativ organizarea unui concurs de soluţii, prin modificarea în Consiliului Local a hotărârii aprobate anterior, cea care prevedea realizarea unei tema de proiectare pentru întocmirea studiul de fezabilitate. „Ne întoarcem de unde am plecat. Noi am mers pe ideea respectivă, însă la urbanism se pricep toţi, la fel ca la sport şi agricultură. Probabil, şi-au zis aceştia că <nepricepuţii ăştia din primărie nu ştiu să facă un proiect, şi îl vom face noi>. Şi, atunci, am intrat în Consiliul Local, am cooptat tot felul de specialişti, arhitecţi, peisagişti, universitari, de la Romsilva şi din societatea civilă, să facem împreună acea temă de proiectare. Ne consultam cu oameni de specialitate, să nu se spună că am făcut-o, în exclusivitate noi, cei din Primărie şi nu am ţinut cont de ei. Sau sucit, pe româneşte, iar acum vor concurs de soluţii. Or, hotărârea de Consiliul Local nu prevede asta, ci o temă de proiectare prin care să stabilim studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici,” reliefează Lungu.

Şeful municipalităţii sucevene pune în vedere că, în acest mod, etapele care trebuie parcurse sunt amânate, iar depunerea proiectului la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, în vederea obţinerii finanţării europene nerambursabile bate pasul pe loc. „Acum, ca să facem un concurs de soluţii trece o perioadă de timp, după care, în etapa a doua să avem indicatorii tehnico-economici, urmaţi de celelalte aspecte. O să intru în Consiliul Local să fac o informare, să vedem ce este de făcut mai departe. Noi am vrut să fim cât mai operativi, să avem pregătit proiectul pentru partea de finanţare, dar, din păcate, iată că  deja am pierdut vreo 3 luni de zile”  explicat Ion Lungu primarul municipiului Suceava. Conform Primăriei municipiului Suceava, proiectul de modernizare a Parcului Şipote vizează realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști, trotuare, amenajare spații verzi, crearea de facilități pentru recreere, construirea de foișoare, instalare Wi-Fi în spațiile publice, instalare de sisteme de supraveghere video, dotarea cu mobilier urban şi, nu în ultimul rând, modernizarea infrastructurii urbane care duce la zona respectivă.  

 

Cu întârzieri ale compensărilor făcute din bugetul de stat

Primăria Suceava este în grafic cu plata medicilor din centrele de vaccinare

>„Am mai recuperat bani din fondurile care vin de la Guvern, însă nu aşa cum ne-am dori noi”  arată primarul  Ion Lungu

Personalul angrenat în campania de vaccinare din centrele înfiinţate de Primărie în municipiul Suceava a fost în mare parte plătit pentru munca pe care a făcut-o. Primarul Ion Lungu spune că plata medicilor se face prin intermediul Direcţiei de Sănătate Publică, cu fonduri disponibilizate de Misterul Sănătăţii. „Primăria municipiului Suceava îşi face datoria. Noi am plătit ceea ce a fost partea noastră. Sigur, sunt sume de bani care vin de la de la DSP, prin Ministerul Sănătăţii. Nu avem o situaţie la zi, dar ştiu că au fost nişte întârzieri, dar nu doar la noi, ci în toată ţara. Dar cred că suntem în grafic, astăzi” a subliniat Lungu.

În sensul celor menţionate, la sfârşitul lunii trecute, Consiliul Local al municipiului Suceava a aproba, prin rectificarea bugetului local, alocarea unei sume de 700.000 de lei cu destinaţia acoperirii cheltuielilor cu campania de vaccinare. Demersul pe fondul deschiderii unor noi centre de vaccinare. Este vorba despre cel din parcarea Shoppping City Center, primul de tipul „drive-thru” din Suceava, în care se inoculează serul Pfizer-BionTech. La centrul de vaccinare din Sala de sport a Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” au fost deschise au fost noi fluxuri de vaccinare cu Pfizer-BionTech, în intervalul 14-16 mai tot în acelaşi spaţiu fiind ţinut maratonul de vaccinare. Un noul flux de vaccinare fusese introdus, la cel moment, şi la Iulius Mall, cel de administrare a serului Johnson&Johnson.

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 3 din 2021 privind recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea de măsuri în domeniul sănătăţii. „bugetele locale se rectifică în plus pe măsură care sumele se decontează de către autorităţile administraţiei publice locale şi se primesc alte sume cu aceeaşi destinaţie de la bugetul de stat”. „Am mai recuperat din banii aceştia care vin de la Guvern, însă nu aşa cum ne-am dori noi” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 

Suceava se înfrăţeşte cu oraşul belgian Schaarbeek

>Acesta are aproximativ acelaşi număr de locuitori ca şi municipiul  reşedinţă de judeţ, găzduind o comunitate de 4.000 de români, printre care foarte mulţi suceveni   

Municipiul Suceava se va înfrăţi cu oraşul Schaarbeek din Regiunea Bruxelles, Belgia. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, conform căruia iniţiativa aparţine comunităţii de români din oraşul belgian, acesta vând o populaţie de aproximativ 144.000 de locuitori, una similară celei a Sucevei. Lungu susţine că în Schaarbeek trăiesc şi muncesc circa 4.000 de români, printre care mulţi suceveni, de aceea o asemenea înfrăţire ar fi binevenită. „Vom da curs acestei înfrăţiri. Sunt foarte mulţi români acolo, iar dintre aceştia foarte mulţi provin din judeţul Suceava” a evidenţiat primarul Ion Lungu. La începutul anului 2020, municipiul Suceava a perfectat un acord de înfrăţire cu  comuna Mahala, Raionul Noua Suliţă, Regiunea Cernuţi, în 2019 fiind semnat acordul de cooperare dintre municipiul Suceava şi municipiul Yinchuan, Regiunea Autonomă Ningxia Hui. În 2018, un parteneriat a fost încheiat între reşedinţa de judeţ şi Bethleem, oraş din Palestina, aflat la 10 km sud de Ierusalim şi stabilit ca locul de naştere a lui Iisus Hristos. Un alt parteneriat mai fost perfectat în 2017, cu municipiul Soroca, Raionul Soroca, Republica Moldova. Un acord de înfrăţire ca fost iniţiat în iunie 2019, când o delegaţie a municipiului Karavas, Districtul Kyrenia, Republica Cipru, a vizitat Suceava, cu prilejul unei expoziţii de obiecte de dantelă din patrimoniul naţional al acestei ţări, manifestare organizată la Muzeul de Etnografie şi Folclor. De asemenea, municipiul Suceava este înfrăţit cu oraşele Sosnoviecz din Polonia, Cernăuţi din Ucraina, Laval din Franţa. De-a lungul timpului, Suceava a colaborat cu mai multe autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate, printre care Harisburg din SUA, Aalborg din Danemarca, Liverpool din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Avignon din Franţa, precum şi cu Napoli şi Potenza din Italia.

 

În vacanţa de vară

Adio abonamente de călătorie gratuite pentru elevi!

• „Efectiv, nu sunt bani la Primărie şi nu ne putem permite să acordăm transport gratuit şi în această perioadă” a explicat primarul Ion Lungu, menţionând că Guvernul a suspendat finanţarea din bugetul de stat a cheltuielilor respective

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava va pune pe masa de dezbateri a Consiliului Local un de proiect de hotărâre prin care se propune sistarea eliberării de abonamente gratuite de călătorie cu autobuzele şi microbuzele TPL elevilor din învăţământul preuniversitar de stat. Măsura ar putea fi valabilă pentru intervalul 10 iulie-10 septembrie 2021, aceasta survenind  prevederilor Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50 din 2021 care suspendă finanţarea cheltuielilor respective de la bugetul de stat, povara cu pricina fiind pusă în cârca primăriilor. „Sumele în ceea ce priveşte transportul elevilor vor fi suportate de către autorităţile locale. Iniţial, acestea puteau acorda transport gratuit pentru elevi în baza cu transferurilor din TVA de la bugetul de stat. Din păcate, acest lucru nu s-a mai întâmplat, s-au modificat unele articole din Legea nr. 1 din 2011 a educaţiei, cheltuielile respective revenind în totalitate municipalităţii” evidenţiază primarul Lungu. Pentru suportarea contravalorii abonamentelor destinate elevilor suceveni din învăţământul preuniversitar de stat, Primăria municipiului reşedinţă de judeţ a decontat în cursul anului 2021 suma de circa 500.000 de lei. Suma este un mai mică faţă de necesarul valabil în condiţii normale, cheltuielile diminuându-se datorită pandemie de COVID-19, respectiv pe fondul limitării călătoriei cu mijloacele de transport în comun şi învăţământului on line. O hotărâre anterioară a deliberativului local sucevean statua acordarea abonamentelor gratuite şi în perioada vacanţei de vară, însă resursele vistieriei municipale sunt limitate.     „Abonamentele s-ar fi acordat în ideea în care nu veneau aceste modificări care au apărut după aprobarea bugetului la nivel naţional. Iniţial se prevedea ca aceşti bani să îi putem recupera şi, atunci, sigur că am zis să le dăm şi pe perioada de vară. Apreciez pe elevi, i-am susţinut, dar, efectiv, nu sunt bani la Primărie şi nu ne putem permite să acordăm transport gratuit şi în perioada vacanţei” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.     

 

Ca urmare a intenţiei sărbătoririi oraşului doar cu vaccinaţii 

Avocatul Poporului acuză autorităţile din Suceava de discriminare şi de limitare a accesului la cultură

• „Noi nici n-am făcut ceva şi deja eram acuzaţi” relevă primarul Ion Lungu, recunoscând că, totuşi, „artiştii ar fi costat zeci de mii de euro”, iar aceştia nu ar fi putu fi aduşi pentru „un ţarc cu 500 sau de 1.000 de oameni”,  fără a se isca „balamuc”  

Pentru al doilea an consecutiv, Primăria municipiului reşedinţă de judeţ nu mai organizează manifestări de amploare destinate sărbătorii Zilelor Sucevei. Suspendarea acestora a fost determinată de criza de sănătate publică cauzată de infecţia cu coronavirusul SARS-CoV-2, iar în acest an, şi de exprimarea, de către autorităţilor, a intenţiei de a interzice accesul la spectacolele cultural-artistice a persoanelor nevaccinate sau a celor care nu prezintă un test PRC valabil. „Am anunţat, la un moment dat, că vom primi doar vaccinaţi, şi a fost un întreg şir de discuţii” a reliefat, ieri, într-o conferinţă de presă, ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Potrivit lui Lungu disputele au încetat şi după ce, printr-o scrisoare din 21 mai, Avocatul Poporului atrăgea atenţia asupra incorectitudinii procedurii. Astfel, dacă s-ar fi interzis prezenţa la evenimente a unei anumite categorii a publicului, autorităţile locale ar fi încălcat „normele constituţionale care reglementează principiile egalităţii de drepturi şi accesul la cultură”, dar şi articole potrivit cărora „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, iar accesul la cultură este gratuit şi reglementat”. „Noi nici n-am făcut ceva şi deja eram acuzaţi. Ca atare, am renunţat la aceste manifestări, dar nu neapărat ca urmare a adresei de la Avocatul Poporului” a punctat şeful municipalităţii sucevene.  Astfel, edilul-şef susţine că „artiştii ar fi costat zeci de mii de euro, iar aceştia nu ar fi putut fi aduşi pentru „un ţarc cu 500 sau 1.000 de oameni”, fără a se isca „balamuc”. „Aşadar, aşteptăm să vedem ce se întâmplă, şi vom reprograma acestea spectacole pentru altă dată” a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei, lăsând de înţeles că ar putea fi vorba despre luna septembrie.   

 

Centrele de vaccinare din Suceava îşi reduc activitatea

• „Suntem în stand by cu această nouă propunere pe care noi am făcut-o DSP” spune primar Ion Lungu, dezamăgit de insuccesul relativ al campaniei

• Suceava şi-a propus şi a înregistrat o medie de 5.000 de vaccinări pe săptămână, în prezent nedepăşindu-se cea de 1.200 de persoane săptămânal

Printr-o adresă înaintată Direcţiei de Sănătate Publică la sfârşitul săptămânii trecute, Primăria municipiului Suceava propune reducerea activităţii centrelor de vaccinare din reşedinţa de judeţ. Astfel, conform acestei propuneri, la sala de sport a Şcolii Gimnaziale „Miron Costin” inocularea ar urma să se facă într-un singur flux din cele trei existente acum, de luni până vineri, între orele 8-00 şi 17.00, iar sâmbăta şi duminica în funcţie de programările de pe platforma de dedicată, cât şi de efectuarea rapelului.   În sala de sport  Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” valabil ar fi acelaşi orar de administrarea vaccinului, în timp ce la centrul de la Universitatea „Ştefan cel Mare”, până pe 31 iulie, vaccinarea se va face între orele 8-00 şi 14.00, de luni până vineri, cu un medic, un asistent şi un registrator. De luni până vineri, între orele 8-00 şi 20.00, ar trebui să funcţioneze centrul de la Iulius Mall, în trei fluxuri, cu vaccinurile Johnson

&Johnson, Moderna şi Pfeizer-BionTech, iar sâmbăta şi duminica, vaccinarea se va derula conform programărilor şi în funcţie de necesitatea rapelului. La drive-thru de la Shopping City, vaccinul se va administra de luni până duminică, între orele 8.00 şi 20.00. „Am avut discuţii la Direcţia de Sănătate Publică. Nici ei nu au luat în calcul o decizie cu privire la câte centre şi câte fluxuri se menţin. Probabil că aceasta va fi luată la nivel naţional, pentru că este o chestiune destul de delicată. Este greu să deschizi un asemenea centru, dar e foarte uşor să îl închizi. Suntem în stand by cu această nouă propunere pe care noi am făcut-o pentru personalul care trebuie să fie funcţional, deoarece în funcţie de aceasta oamenii de acolo trebuie plătiţi” a explicat a explicat şeful’ executivului local, menţionând că este dezamăgit de procentajul de vaccinare, judeţul Suceava fiind pe ultima poziţiei din acest punct de vedere. Ion Lungu  crede că rata foarte mică de infectare cu noul coronavirus  a determinat pe suceveni să nu se mai vaccineze, aceştia crezând că pandemia a trecut. Municipiul Suceava şi-a propus şi a înregistrat o medie de 5.000 de vaccinări pe săptămână, în prezent nedepăşindu-se cea de 1.200 de persoane săptămânal. De la începutul campaniei, respectiv de pe 15 ianuarie, în capitala de judeţ au fost administrate 59.778 de doze, vaccinaţi fiind 33.534 de suceveni, dintre care 26.244 cu rapel.

 În pieţe agroalimentare

Controale pentru demascarea comercianţilor de fructe şi legume străine pe post de produse locale autentice

• Echipe mixte de control bat judeţul în vederea depistării şi sancţionării fenomenului de substituire a fructelor şi legumelor autohtone cu cele din comerţul intracomunitar sau din import

• În timpul verificărilor, multe dintre tarabe au fost abandonate, iar comercianţii cu pricina au părăsit incinta pieţei agroalimentare, arată Elena Claudia Gogu, şefa Direcţiei Agricole

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană, Autoritatea Fitosanitară şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară descind în pieţele agroalimentare din judeţul Suceava, pentru depistarea, sancţionarea şi eliminarea abaterilor de la legislaţia specifică din domeniul producerii, depozitării, transportului şi comercializării legumelor şi fructelor. 

În primul rând, acţiunile de control vizează verificarea modului de etichetare a acestora, cât şi identificarea loturilor de legume provenite din import şi din comerţul intracomunitar, în condiţiile în care minimum 40% din tarabele din pieţele agroalimentare trebuie să fie ocupate de producători autohtoni. Conform Elenei Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, un alt obiectiv al echipelor mixte de control îl reprezintă depistarea şi sancţionarea fenomenului de substituire a fructelor şi legumelor autohtone cu cele din comerţul intracomunitar sau din import. „Sunt controale constructive, în sprijinul producătorilor autohtoni, în acelaşi timp încercându-se şi depistarea derapajelor care apar. Totodată, se vine şi în sprijinul consumatorilor, garantându-se că produsele de pe tarabă sunt sănătoase” arată şefa DAJ, adăugând că acolo unde există suspiciuni Autoritatea Fitosanitară şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară  prelevează probe, acestea urmând a fi supuse analizelor specifice de laborator. 

Directorul executiv Elena Claudia Gogu arată că, din cele observate până acum,  în timpul verificărilor, multe tarabe au fost abandonate, iar producătorii cu pricina au părăsit incinta pieţei agroalimentare. „Nu ştim în ce măsură aceştia erau sau nu erau în regulă. Există situaţii în care producătorii nu au toate documentele prevăzute de lege, Direcţiei Agricole revenindu-i competenţe de partea de trasabilitate a produselor agricole şi comercializare acestora” subliniază Gogu. Şefa Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană susţine că potrivit Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară, din peste 5.200 de probe prelevate de pe legume şi fructe şi analizate în laborator, 37% aveau urme de pesticide. Dintre acestea din urmă, 3% erau neconforme, cu depăşirea limitei maxime de pesticide, majoritatea provenind din Turcia, ţară care nu a adoptat normele UE, cantităţile în cauză  fiind retrase de pe piaţă. „Vream să ajutăm producătorul local, să-i facem loc în piaţă, astfel încât cumpărătorii să găsească efectiv produse româneşti, şi nu de altă provenienţă”,  a explicat Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. 
 

Concentrare a terenurilor agricole lucrate în judeţul Suceava

• Numărul de cereri unice de plată depuse la APIA pentru anul 2021 a scăzut, concomitent înregistrându-se o creştere a suprafeţei totale declarate

• 
  Deoarece, din cauza COVID-19, identificarea suprafeţelor s-a făcut on line, agricultorii trebuie se prezenta la centrele APIA pentru a-şi pune semnătura pe cereri

La nivelul judeţului Suceava, în cadrul campaniei de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2021 au fost primite 44.811 de cereri, informează Delia Modoveanu,  directorul executiv al Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), potrivit căreia suprafaţa totală astfel identificată este de 209.263,01 de hectare. Anul acesta campania s-a desfăşurându-se în perioada 1 martie-15 mai 2021, însă, după expirarea termenul limită pentru înaintarea cererilor unice de plată, acestea au mai putut fi depuse pe durata a încă a 25 de zile calendaristice ulterioare. În acest interval fermierii au avut inclusiv posibilitatea de a face inclusiv modificări, corecturi, corecturi, actualizări, dar cu o penalizare de 1% din sumele cuvenite, sancţiune calculată pentru fiecare zi de întârziere. În 2021, din cauza pandemiei de COVID-19, agricultorii au verificat situaţia înscrierii în Registrul agricol a suprafeţelor împreună cu funcţionarii unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia deţin terenul, adeverinţa fiind transmisă la APIA de către lucrătorii primăriei în sistem on line. Totuşi, până  în luna octombrie, agricultorii trebuie să se prezinte la centrale locale ale APIA pentru a-şi pune  semnătura pe cereri.  În campania precedentă, cea din anul 2020, în judeţul Suceava s-au depus 45.705 cereri, pentru o suprafaţă totală de 205.176,4 hectare lucrate. Se remarcă o scăderea numărului de cereri, concomitent cu creşterea suprafeţei totale declarate, ceea ce ar însemna a o concentrare a terenurilor lucrate. În 2019, în judeţul Suceava au fost adunate 46.595 de cereri unice de sprijin pentru o suprafaţă totală de 202.227,27 de hectare.

 

Inspectoratul de Muncă atenţionează agenţii economici asupra obligaţiei protejării salariaţilor împotriva efectelor  temperaturilor pozitive extreme

• Angajaţilor li se vor asigura 2-4 litri de apă minerală şi repaus în locuri umbrite, ziua de lucru va fi redusă, iar persoanele cu afecţiuni vor fi repartizate pe alte locuri de muncă

• Agenţii economici care nu se conformează riscă sancţionarea cu amenzi cuprinse 1.500 şi 2.500 de lei sau cu sistarea activităţii, până la remedierea deficienţelor

Inspectoratul Teritorial de Muncă monitorizează modul în care angajatorii respectă măsurile care trebuie aplicate în perioadele cu temperaturi pozitive extreme, în scopul protejării salariaţilor. Anunţul este făcut de Romeo Butnariu, şeful ITM, care precizează că în cazul în care temperatura atmosferică depăşeşte +37 de grade Celsius sau atunci când, corelată cu umiditatea ridicată, aceasta este echivalentă cu respectivul nivel, angajatorii sunt obligaţi la reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice ale angajaţilor, asigurarea ventilaţiei corespunzătoare, alternarea efortului dinamic cu cel static, precum şi la combinarea intervalelor de lucru cu unele de repaus în locuri umbrite. Legislaţia în vigoare prevede că în intervalele cu pricina  salariaţilor li se va pune la dispoziţie câte 2-4 litri de apă minerală de persoană şi schimb, echipament individual de protecţie adecvat şi, totodată, li se va facilita accesul la duşuri. Inspectorul-şef sucevean accentuează că acolo unde aceste măsuri nu sunt posibile, se va trece la reducerea duratei zilei de lucru, eşalonarea activităţii în două etape, până la ora 11.00 şi, respectiv, după ora 17.00, inclusiv la întreruperea colectivă a lucrului, mai puţin în sectoarele în care sistarea este interzisă, potrivit legii. Aceste din urmă măsuri vor fi luate dacă temperaturile ridicate extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. Romeo Butnariu atrage atenţia că, până la remedierea deficienţelor, inspectorii de muncă pot dispune sistarea activităţii agenţilor economici care încalcă grav prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile obligatorii de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, în perioadele cu temperaturi ridicate extreme. Totodată, angajatorii care nu se conformează normelor legale în vigoare riscă sancţionarea cu amenzi cuprinse 1.500 şi 2.500 de lei. Nu în cele din urmă, de ştiut este faptul că pentru prevenirea unor îmbolnăviri, angajatorul are obligaţia asigurării examenului medical, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi ridicate. Astfel, persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind lucrul la temperaturile pozitive extreme, vor fi distribuite pe alte locuri de muncă.

 Pe medie

Sucevenii câştigă mai mult faţă de anul 2020

>În martie, netul sucevean a ajuns la nivelul de 2.678 de lei de persoană, cu o creştere anuală de 199 lei

>În aceeaşi lună, la nivel naţional câştigul salarial mediu net a ajuns la o medie de 3.547 lei de persoană

În judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net a fost, în luna martie a anului 2021, de 2.678 de lei de persoană, unul cu 71 lei mai mare faţă de netul din luna februarie a aceluiaşi an, însemnând o creştere  de 2,7%. Conform Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, pe sectoare de activitate, comparativ cu februarie, câştigul salarial mediu net

a scăzut cu 1,1% la salariații din sectorul agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, crescând cu  4,8% în sectorul industriei şi construcţiilor, precum şi cu 2,2% în sectorul serviciilor. Conform sursei citate,  faţă de luna martie a anului 2020, în judeţul Suceava câştigul salarial mediu net a consemnat o creştere cu 199 lei adică de 8,0%. Conform Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică relevă că raportat la martie 2020, netul mediu salarial a sporit cu 2,3% în agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură,  cu 2,2% în industrie şi construcţii, dar şi cu 10,8% în servicii. La nivel ţară, în luna martie a anului 2021 câştigul salarial mediu net a ajuns la 3.547 lei de persoană. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Suceava, în martie 2021, a fost 102,3% comparativ cu luna februarie 2021, respectiv de 104,8%, în raport cu luna martie  anului 2020.  La nivel naţional, indicele câştigului salarial real  din martie 2021 era de 105% în comparaţie cu februarie.  Raportat la martie 2020, indicele câştigului salarial real a fost 104,5%.
 

 

Pentru muncă nedeclarată

Unsprezece angajatori suceveni au luat amenzi de 130.000 lei

>9 persoane nu aveau contract de muncă, 3 munceau în afara programului de lucru cu timp parțial, iar pentru 5  lucrători contractele nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor

Pe durata lunii mai, personalul specializat al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava  desfăşurat 241 de acţiuni de control, între acestea 196 fiind în domeniul relaţiilor de muncă, iar 45 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că deficienţele constatate s-au lăsat cu 104 de sancţiuni contravenţionale, valoare acestora însumând 215.500 de lei. În ceea ce priveşte latura relaţii de muncă, în urma celor 196 controale efectuate, inspectorii de muncă  au aplicat 62 de amenzi totalizând 208.500 lei. Depistate au fost 17 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care 3 în afara programului de lucru cu timp parțial, 5 ale căror contracte individuale de muncă nu a fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, precum şi altele 9 persoane care munceau fără contract individual de muncă. Astfel, pentru muncă nedeclarată, sancţiuni au fost „prescrise” la 11 angajatori, aceştia fiind obligaţi la plata unor amenzilor totale de 130.000 lei.  Conform şefului ITM Suceava, printre deficienţele frecvent constatate se numără neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă; netransmiterea acestora, dar şi a modificărilor intervenite, în registrul general de evidenţă a salariaţilor. Pe lângă acestea, constate au fost nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal, cât şi încălcarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor prestate. În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, cele 45 de controale făcute în luna mai s-au materializat în 42 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date fiind de 7.000 de lei. Principalele deficienţe constatate s-au referit la aceea că nu s-a organizat serviciul intern de prevenire şi protecţie; nu s-a efectuat instruirea lucrătorilor; nu s-au refăcut semnalizările de securitate deteriorate; nu s-au întocmit documentele pentru desfăşurarea activităţii în atmosfere potenţial explozive;  nu s-a efectuat controlul medical periodic şi nu s-a asigurat cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie. În cele din urmă,  nu au s-au semnat fişele individuale de instruire de către cei care le-au efectuat,  nu au fost întocmite şi transmise declaraţiile prealabile pentru şantierele deschise.

 

Campania „Porți deschise spre comunitate”, la final

„Am reuşit să depăşim toate provocările legate de pandemie, iar viaţa îşi continuă cursul”

>Campania a inclus vizitarea unui asistent maternal profesionist din Dolhasca,  cu 19 ani de experiență și cu 10 copii ocrotiți de-a lungul anilor

Cea dea VI-a ediție a Campaniei „Porţi deschise spre comunitate”, în format on line, s-a încheiat, Anunţă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului printr-un comunicat de presă în care se precizează că aceasta s-a bucurat de aprecieri în toată ţara, mulţumită coordonatorilor, personalului şi beneficiarilor, cât Consiliului Judeţean Suceava, care  a sprijinit transmisiile live din fiecare centru sau serviciu. Potrivit sursei citate,  s-a ajuns, astfel, la atingerea scopului propus, acela de a oferi transparenţă, de a transmite comunităţii o parte din energia şi dăruirea profesioniştilor din sistemul de protecţie, dar şi de a implica  societatea civilă în acţiunile şi proiectele derulate. „După un an în care grija noastră cea mai mare a fost să protejăm pe cei de care suntem responsabili, copii şi adulţi din sistemul de protecţie, în  2021 ne-am propus să arătăm că am reuşit să depăşim toate provocările legate de pandemie, că viaţa îşi continuă cursul, iar beneficiarii noştri își doresc mai mult ca oricând să fie valorizaţi, acceptaţi şi apreciaţi de membrii comunităţii în care se află, dar mai ales de familiile lor, pentru că unul din obiectivele noastre, îl reprezintă reînnodarea legăturilor afective cu membrii familiei naturale şi reintegrarea, acolo unde este posibil, în familie și societate. În toate centrele și serviciile noastre, care și-au deschis larg porțile și inimile pentru a primi în vizită, chiar și numai on line, am surprins multă bucurie, energie și emoții pozitive, brațe larg deschise, activităţi de zi cu zi, dar și prilejul de a sărbători împreună” se transmite în comunicatul de presă al DGASPC Suceava.  În 2021, Campania „Porţi deschise spre comunitate” a debutat pe 8 iunie, organizatorii având oaspeţi incluiv de la un centru din Târgu Ocna, județul Bacău care și-au dorit să viziteze centrul maternal precum și locuința maxim protejată de la Mitocu Dragomirnei. Campania s-a încheiat cu vizita la un asistent maternal profesionist din orașul Dolhasca,  care are în „spate” 19 ani de experiență și 10 copii care au fost ocrotiți de-a lungul anilor în sânul acestei familii, aceştia având parte de „afecțiune, grijă și îndrumare chiar și după ieșirea din sistemul de protecție”.

La un seism de peste 6 grade pe Richter

Şase raioane de distrugeri în municipiul Suceava

• Cea mai expusă este zona centrală reşedinţei de judeţ cu majoritatea clădirilor vechi de 30-40 de ani, cel mai puţin afectate putând fi zona industrială şi zona comercială din Lunca Sucevei

• În capital de judeţ, aproximativ 50 de clădiri sunt în „vârstă” de peste 100 de ani, încă 75 având o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani

În cazul producerii, în zona Vrancea, a unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter afectat este şi municipiul Suceava, „existând pericolul unor avarii şi explozii la instalaţiile cu un grad ridicat de pericol în exploatare”.  Aşa se arată în Planul de analiză şi acoperirea riscurilor pe anul 2021, conform căruia municipiul Suceava este împărţit în 6 raioane de distrugeri. Aceasta luând în calcul dispunerea urbanistică, infrastructura rutieră şi importanţa economică a obiectivelor, în cazul unui seism de 6-7 grade pe scara Richter. Primul raion este cel din zona centrală cu majoritatea clădirilor vechi de 30-40 de ani, 60% având mai multe de 4 etaje. Al doilea raion este delimitat în estul şi nord-estul zonei centrale, pe versantul dinspre râul Suceava şi în cartierul Iţcani, cu clădiri vechi, amplasate pe sol impropriu construirii. Cel de al treilea raion este delimitat de cartierele Zamca şi „George Enescu” cu blocuri având 4 etaje şi 10 etaje, construite din plăci prefabricate. În raionul al patrulea de distrugeri este încadrat cartierul Burdujeni, cu o mare diversitate de construcţii, în raionul al cincilea fiind plasat cartierul Obcini , în care 80% sunt clădiri cu până la 4 etaje. În cele din urmă, raionul 6 de distrugeri este reprezentat de zona industrială şi zona comercială din Lunca Sucevei. Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, municipiul Suceava are o populaţiei de 91.121 de locuitori, circa 4.500 de clădiri şi aproximativ 35.000 de locuinţe. În totalul acestora din urmă, 3.200 sunt clădiri individuale cu o singură locuinţă, dintre care 20% din lemn, 60% din cărămidă, iar 205 din paiantă şi chirpici. În rândul clădirilor cu parter, 3 etaje sau mai multe nivele, aproximativ 500, adică în jur de 40%, au fost construite din cărămidă, pe structură de beton armat, altele circa 720 fiind din panouri prefabricate.

• Expertizate şi încadrate în clase de risc seismic sunt 7 blocuri, viyate fiind altele 10 fiind, toate vechi şi din zona centrală 

În municipiul Suceava, aproximativ 50 de clădiri sunt în „vârstă” de peste 100 de ani, încă 75 având o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani. Expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic sunt 7 clădiri din urbea capitală de judeţ, construite între anii 1960 şi 1970. Este vorba despre Blocul de garsoniere de pe strada „Zimbrului” nr. 10; Blocul 51 de pe strada „Alexandru cel Bun” nr. 3; Blocul 11 de pe strada „Alexandru cel Bun” nr. 6; Blocul A3 de strada „Ştefan cel Mare; Blocul 3 de strada „Ciprian Porumbescu”; Blocul 5N de pe strada „Samuil Isopescu” nr.23 şi Blocul 48A de pe strada „Mărăşeşti”. Propuse înspre expertizare tehnică sunt încă 10 construcţii cu destinaţie de locuinţă acesta ridicate fiind între 1960 şi 1974. În cauză sunt Blocul T7 de pe strada „Ana Ipătescu”;  Blocul T4A de pe strada „Ana Ipătescu”; Blocul 13 de pe strada „6 noiembrie”; Blocul K de pe strada „Alexandru cel Bun”; Blocul 2 de pe strada „Republicii”; Blocul F de pe strada „Ana Ipătescu”; Blocul T33A de pe Bulevardul „George Enescu” nr. 15; Blocul B3 de pe strada „Alexandru cel Bun”; Blocul 13 de pe strada „Mihai Viteazu” nr.10 şi Blocul 5 de pe strada „Nicolae Bălcescu”.