Cofinanţarea a zece proiecte, condiţionată de un credit de 28 de milioane de lei pe care Primăria Suceava intenţionează să îl contracteze
- Şansele perfectării împrumutului sunt micşorate din cauză că Guvernul Orban a „umblat” la plafonul de îndatorare, cât şi ca urmare a constrângerilor determinate de depăşirea deficitului bugetar de 3%
- De asemenea, după ce riscul de ţară la României a crescut, există şi varianta majorării costului îndatorării, respectiv a dobânzii şi ratelor achitate din bugetul local
Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava intenţionează să contracteze o nouă finanţare rambursabilă internă sau externă. Aceasta ar lua calea realizării unor investiţii publice de interes local, respectiv al asigurării contribuţiei financiare care revine municipiului Suceava la implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene. Municipiul Suceava implementează proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, Axa prioritară 3 „Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon” şi, totodată, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Axa prioritară 2 „Administraţie publică şi sistem judiciar accesibile şi transparente”. Sursele de finanţare nerambursabile ale proiectelor sunt cele din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)-85%, precum şi din bugetul de stat-13%. Beneficiarului, respectiv municipiului Suceava, îi revine sarcina susţinerii cofinanţării neeligibile de 2%, cât şi a contribuţiei neeligibile. Pentru a putea co-participa financiar la implementarea acestor proiecte, Primăria Suceava ar urma să contracteze un credit bancar în valoare de 27,96 de milioane de lei, circa 5,8 milioane de euro, cu o maturitate de maximum 15 ani. De suport financiar local au nevoie 10 obiective de investiţii, ce mai mare contribuţie fiind cea la Proiectul „Sistem integrat de transport public ecologic”, cea de 14,67 de milioane de lei. Ca mărime a contribuţiei financiare a reşedinţei de judeţ la materializarea proiectelor cu bani europeni urmează, în ordine descrescătoare, „Achiziţionarea autobuzelor electrice” prin MDRAP-7,99 de milioane de lei; „Unitatea de învăţământ pentru preşcolari din zona centrală”-1,99 de milioane de lei şi „Creşterea eficienţei energetice a clădirii Primăriei”-1,77 de milioane de lei. Pe lista cu obiectivele de investiţii cofinanţate din creditul care urmează a fi contractat figurează, de asemenea, „Construirea grădiniţei din cartierul Burdujeni-374.260 de lei”; „Revitalizarea spaţiului urban”-358.885 de lei”; „Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale a Colegiului Tehnic „Noi angajăm aceşti bani, nu este obligatoriu să îi cheltuim, dar trebuie să avem asigurată partea de cofinanţare, la momentul implementării efective a proiectelor”, declara, în urmă cu peste o lună, Ion Lungu, primarul Sucevei. Creditul de 27,96 de milioane de lei ar urma să aibă o perioadă de graţie de 3 ani, iar potrivit proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a Consiliului Local, serviciul datoriei publice locale totale este estimat, pentru perioada 2019-2035, la un nivel curent cuprins între 12,12%, în 2019, şi unul maxim de 14,97%, în 2023. Însă, noul credit trebuie aprobat de Comisia pentru Împrumuturi de pe lângă Ministerul Finanţelor Publice, şansele contractării acestuia putând fi considerabil micşorate ca urmare a faptului că Guvernul Orban a „umblat” la plafonul de îndatorare, cât şi din cauza constrângerilor determinate de depăşirea deficitului bugetar de 3% impus de organismele europene. De asemenea, după ce României i s-a degradat ratingul de ţară, există riscul majorării costului îndatorării, respectiv a dobânzii şi ratelor achitate din bugetul local. Pe de altă parte, potrivit prevederilor Legii nr. 273 din 2006 privind finanţele publice locale „contractarea de datorie publică pentru asigurarea cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile nu se ia în calcul la determinarea încadrării în limita maximă a gradului de îndatorare, de 30% din veniturile proprii”.
