Poduri masive de gheaţă pe râurile din zona de
munte a judeţului Suceava
·
Odată
cu creşterea temperaturilor se activează programul de măsuri privind reducerea
eventualelor efecte ale fenomenului de zăpor pe râurile Bistriţa şi Moldova,
precum şi pe afluenţii acestora.
·
Populaţia trebuie să evite traversarea şi
practicarea sporturilor pe poduri de gheaţă, deoarece, la încălzirea vremii, acestea
nu mai pot susţine o greutate mare, avertizează
Daniel Drăgoi, directorul şeful SGA.
Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava monitorizează
zonele în care creştea temperaturilor şi eventualele precipitaţii lichide ar
putea duce la apariţia situaţiilor de urgenţă. „Situaţia de urgenţă apare la producerea
de blocaje cu gheţuri, de natură să se constituie într-un iminent pericol de inundare
a zonelor riverane”, a informează Daniel Drăgoi, director executiv al
SGA. Potrivit şefului instituţiei
sucevene, zone critice sunt identificate în comunele Cîrlibaba, Ciocăneşti
Iacobeni, Dorna Arini, Broşteni, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor, Crucea şi Fundu
Moldovei, respectiv pe cursurile Bistriţei, Dornei şi Moldovei. În potenţial
pericol de inundare este şi municipiul Vatra Dornei, aglomerări de sloiuri
fiind posibile în zona Argestru şi zona Podu Verde, pe râul Bistriţa, dar şi în
cea a prizei alimentare cu apă, Roşu, pe pârâul Dorna. Podurile
de gheaţă au o grosime cuprinse între 40
cm pe Dorna şi 7 cm pe Şomuzu Mare, însă, deocamdată, nu sunt formate blocaje
care să ridice probleme de inundaţii, debitele fiind staţionare şi mai mici
decât cele multianuale. „Recomandăm
populaţiei să evite traversarea pe poduri de gheaţă a cursurilor de apă sau a
lacurilor de acumulare, dar şi practicarea sporturilor pe apa îngheţată,
deoarece, din cauza fluctuaţiilor de temperatură prognozate pentru perioada
următoare, grosimea gheţii nu poate susţine greutate mare”, precizează
directorul executiv al SGA. Daniel Drăgoi transmite că odată cu creşterea temperaturilor se
activează programul de măsuri privind reducerea eventualelor efecte ale fenomenului
de zăpor pe râurile Bistriţa şi Moldova, precum şi pe afluenţii acestora, program
întocmit de Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Inspectoratul pentru Situaţii
de Urgenţă şi aprobat de prefectul Constantin Harasim, în calitate de
preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Printre măsuri
se numără verificarea şi întreţinerea secţiunilor de scurgere ale podurilor şi
podeţelor, unde se pot forma aglomerări de gheţuri, cât îndepărtarea din
albiile majore a depozitelor de material lemnos, stogurilor de furaje sau a
altor materiale care pot fi antrenate de apă. La nivelul primăriilor, va fi asigurată
permanenţa cu membrii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, între timp
fiind verificate şi pregătite acţiunile de evacuare a populaţiei, animalelor şi
bunurilor materiale. În situaţia producerii de inundaţii, în măsură să
acţioneze sunt două detaşamente de intervenţie pentru sprijinirea evacuării,
recuperării şi reabilitării.