·
În judeţ sunt luate în evidenţă şi monitorizate 71
perimetre miniere cu activitatea sistată
·
Principalul factor de risc pentru mediul natural şi
comunităţile umane îl reprezintă fostele unităţi de preparare a minereurilor
·
Iazul de la Tărnicioara are circa de 80 metri înălţime,
ocupă 28,5 de hectare şi conţine 15,5 milioane de tone de steril
După 1990, în judeţul
Suceava, în ritm lent, dar sigur, majoritatea activităţilor miniere de
explorare, exploatare şi preparare a minereurilor şi-au încetat activitatea, în
principal din cauze economice, dar şi ecologice. Aceasta este opinia
specialistului în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava Anca Ionce.
Consilierul dr. inginer Anca Ionce precizează că, din totdeauna, mineritul a
avut un dublu rol în dezvoltarea economico-socială, respectiv atât ca domeniu
de aplicare a noutăţilor ştiinţifice şi tehnice, cât şi ca furnizor de materii
prime necesare industriei şi transporturilor, mineritul fiind un factor decisiv
în detaşarea unor zone geografice. Din acest punct de vedere, judeţul Suceava se
remarcă prin bogate zăcăminte de minereuri cuprifere, mangan, sare, uraniu,
baritină, sulf, gaze naturale, roci utile, turbă, ape minerale, huilă. „Activitatea
industrială dezvoltată a judeţului Suceava, până la nivelul anilor 90, în
special cea din industria minieră, a celulozei şi hârtiei, zootehnică şi din
construcţii maşini a lăsat în urmă, odată cu închiderea activităţilor, situri
afectate de depozitarea materialelor şi deşeurilor rezultate din aceste
activităţi sau ca urmare a poluărilor accidentale”, arată Ionce.
Cel mai relevant exemplu
în acest sens îl constituie activităţile miniere, după sistarea lor rămânând zone
cu grave probleme de mediu, precum Călimani, Tarniţa-Ostra, Fundu Moldovei,
Iacobeni-Ciocăneşti şi Crucea, aceasta din urmă în ceea ce priveşte extragerea
minereurilor radioactive. Astfel, la această dată, în judeţul Suceava sunt
luate în evidenţă şi monitorizate 71 perimetre miniere cu activitatea sistată,
dintre care 36 provin din cercetare-explorare geologică, 32 din exploatarea de
zăcăminte, iar 4 sunt adiacente fostelor unităţi de preparare a substanţelor
minerale utile. Deşeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril,
provenite din exploatarea substanţelor minerale utile, acestea ocupând o
suprafaţă de 280 de hectare şi având un volum de 45,52 milioane de metri cubi.
La acestea se adaugă cele 8 iazuri de decantare, cu depozite de steril din
preparare, care, la rându-le, sunt întinse pe 95 de hectare şi au un volum de 14,63 de
milioane de metri cubi. Anca Ionce semnalează că, principalul factor de risc
pentru mediul natural şi comunităţile umane îl reprezintă fostele unităţi de
preparare a minereurilor din judeţul Suceava, cu depozitele de steril aferente.
Pe această linie, cele mai recente intervenţii datează din 2011, an în care
s-au făcut lucrări de punere în siguranţă şi ecologizare a iazului de decantare
Tărnicioara, executantul fiind societatea comercială Cominco Bucureşti, iar
valoarea lor este de 5,34 milioane de lei. Iazul a deservit Uzina de preparare
a minereului complex şi baritinei Tarniţa, are circa de 80 metri înălţime,
ocupă 28,5 de hectare şi conţine 15,5 milioane de tone de steril uzinal.