Semnare cu întârziere a contractelor pentru proiectele cu finanţare externă

·        Decalajele au la origine contestaţiile la procedurile de achiziţie publică, plăţile la secţiunea de dezvoltare a bugetului judeţean pe 2011 fiind de doar 41,07%

La sfârşitul anului 2011 s-a înregistrat un excedent de 12,38 de milioane de lei, partea cea mai mare, de 11,85 de milioane de lei, reprezentând excedentul secţiunii de dezvoltare a bugetului, surplus care vine dinspre fondurile externe. Aşa rezultă din conturile anuale de execuţie a bugetului judeţean, precum şi din situaţiile financiare aferente anului 2011, aprobate, ieri, de aleşii judeţeni. Astfel, la secţiunea de dezvoltare, plăţile au fost de doar 41,07%, procentajul foarte mic având drept cauză decalajele apărute faţă de estimările iniţiale.  Este vorba despre semnarea cu întârziere a unor contracte pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă, decalaje având la origine contestaţiile înaintate la procedurile de achiziţie publică. Încasările de anul trecut ale bugetului judeţului Suceava au fost de 344,2 milioane de lei, reprezentând 77,05% faţă de prevederile iniţiale. Dintre acestea, 44,32 de milioane de lei(12,88%) sunt venituri proprii ale bugetului judeţean şi au fost încasate, comparativ cu estimările iniţiale, în proporţie de 98,81%. Alte 134,42 de milioane de lei sunt sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată; 4,94 de milioane de lei reprezintă donaţii şi sponsorizări; 110 de milioane de lei sunt subvenţii, iar 50,5 milioane de lei reprezintă intrările pentru derularea unor proiecte cu fonduri externe nerambursabile şi fiind, în principal, prefinanţări sau rambursări ale unor cheltuieli din anii trecuţi. Plăţile nete de la sfârşitul lui 2011 au fost de 331,82 milioane de lei, adică de numai 70,9% din prevederile bugetare. La secţiunea de funcţionare a aparatului propriu al executivului judeţean şi instituţiilor subordonate, plăţile efectuate au atins nivelul de 97,48%.              

Prin colectarea selectivă,  

Cantitatea de deşeuri transportată pe rampa de la Botoşani s-a diminuat cu aproape 30%

·        Astfel, cheltuielile de transport s-au redus cu  1,25 milioane de lei

Anul trecut, din municipiul Suceava s-au colectat 120.636 de metri cubi de deşeuri menajere şi de altă origine, anunţă viceprimarul Sucevei, Lucian Harşovschi. Adjunctul şefului executivului local reliefează că, prin introducerea sistemului de sortare selectivă a deşeurilor, cantitatea de deşeuri transportate la depozitul administrat de societatea Urban Serv Botoşani s-a redus cu 28,82%, respectiv la 85.860 de metri cubi. Astfel, în urma sortării selective şi recuperării a 34.776 de metri cubi de materiale reciclabile, cheltuielile de transport s-au diminuat cu  1,25 milioane de lei, fără TVA. Extraşi la baza de sortare din Suceava au fost 5.425 de metri cubi de deşeuri din construcţii sau demolări; 17.388 de metri cubi de pet-uri; 4.173 de metri cubi de hârtie, 3.825 de metri cubi de folie, precum şi 3.477 de metri cubi de reciclabile din sticlă, lemn sau metale. Din toate aceste cantităţi, în 2011, direct de la populaţie şi agenţii economici de pe raza Sucevei s-au colectat selectiv, prin intermediul celor 120 de puncte amenajate şi dotate cu euro-containere, 1886 de metri cubi de hârtie şi carton; 236 de metri cubi de  folie şi 400 de metri cubi de peturi. „Prin colectarea selectivă, dar şi prin sortare, cantitatea totală de deşeuri transportată şi   depozitată  la pe platforma de la Botoşani s-a redus cu 28,82%”, subliniază viceprimarul. Pe de altă parte, Lucian Harşovschi precizează că, în urma introducerii, de la 1 mai 2011, a sistemului de colectare selectivă a deşeurilor şi la nivelul caselor particulare din cartiere, adunate au fost doar 15 tone de pet-uri şi 10 tone de hârtie şi carton. Acest tip de colectare se realizată prin intermediul celor trei ţarcuri amenajate pe străzile „Plevnei“, „Căpitan Grigore Andrei“ şi „Dobrilă Eugen“, prin intermediul a două auto-speciale care deservesc zonele cu locuinţe individuale. Lucian Harşovschi declară că volumele strânse nu sunt semnificative, pentru localnicii care nu au respectat reglementările privind colectarea şi depozitarea selectivă, inspectorii Primărie aplicând 50 de sancţiuni cu avertisment. 

Comitete pentru managementul celor 8 biserici sucevene de pe lista patrimoniului UNESCO

Judeţul Suceava va avea 8 comitetelor de organizare UNESCO pentru asigurarea implementării sistemului de management al monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Constituirea structurilor a fost aprobată de către consilierii judeţeni, întruniţi, ieri, în şedinţa ordinară a lunii februarie, în expunerea de motive, iniţiatorul proiectului de hotărâre, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie,  arătând că noile comitete au rolul de a promova programul de protejare şi gestionare a monumentelor istorice UNESCO. Judeţul Suceava are înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO, sub denumirea de Biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea, 8 monumente istorice. Este vorba despre  bisericile „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” Arbore; „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” de pe lângă Mănăstirea Humorului; „Buna vestire” a Mănăstirii Moldoviţa; „Sfânta Cruce” Pătrăuţi; „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota; „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ; Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan” Suceava şi „Sfânta Înviere” a Mănăstirii Suceviţa. Comitetele de organizare UNESCO se vor ocupa de elaborarea unei strategii de întreţinere a monumentelor şi de prevenire a posibililor factori de ameninţare a integrităţii acestora; de elaborarea planurilor de protecţie, conservare, întreţinere, precum şi a celui de reabilitare, promovare şi punere în valoare a respectivelor obiective. De asemenea, noile structuri vor face raportări periodice asupra stării de conservare a, a problemelor constatate în urma inspecţiilor de monitorizare şi vor organiza dezbateri publice prin care să se atragă atenţia asupra importanţei păstrării în bune condiţii a monumentelor. Activitatea persoanelor care fac parte din comitetele de organizare UNESCO va fi condusă de către un coordonator unic, scopul final fiind punerea în valoare a celor 8 monumente istorice şi integrarea acestora, cu sprijinul autorităţilor locale, în mediul urban.

Bani “gratis” de la buget pentru culte, asistenţă socială, sport  şi  cultură

·        Finanţarea are ca obiectiv sprijinirea, în completarea veniturilor proprii ale solicitanţilor, a programelor şi proiectelor de interes public judeţean

Consiliul Judeţean Suceava a elaborat programul propriu pentru acordarea de finanţări nerambursabile în anul 2012. Banii se acordă în baza Legii nr. 350/2005, finanţarea având ca obiectiv sprijinirea, în completarea veniturilor proprii, a programelor şi proiectelor de interes public judeţean, iniţiate şi organizate de către solicitanţi cu sediul pe teritoriul judeţului Suceava. Potrivit unei hotărâri a aleşilor judeţeni, anul acesta finanţate vor fi proiectele de susţinere financiară a cultelor, asistenţei sociale, sportului şi serviciilor culturale. Cultele pot obţine, în baza proiectelor depuse, fonduri pentru lucrări de restaurare, dezvoltare a infrastructurii sau alte pentru alte intervenţii destinate desfăşurării activităţii. Asistenţa socială va putea avea acces la finanţare pentru consiliere, instruire, protejare a persoanelor în vârstă sau fără adăpost, a tinerilor dezinstituţionalizaţi, persoanelor cu dizabilităţi, dependenţilor de droguri sau a sucevenilor care trăiesc în sărăcie extremă. Fonduri vor fi date, de asemenea, şi pentru construirea de noi aşezăminte sociale sau în vederea modernizării celor existente. Cu fonduri nerambursabile pot fi finanţate susţinerea sportului de performanţă, practicarea activităţilor fizice şi sportive de cetăţeni şi redresarea jocurilor sportive. Pe latura culturală, doritorii pot depune proiecte pentru organizarea de  simpozioane, concursuri, manifestări teatrale, târguri, expoziţii, vernisaje, spectacole, recitaluri, festivaluri cu specific cultural etc. Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare de la bugetele publice. Evaluarea proiectelor eligibile înaintate pe plan judeţean se va face în baza a 6 criterii de apreciere, contractele urmând a fi acordate în ordinea punctajelor obţinute.

Particularii cu pădure, amendaţi pentru că nu au contracte cu ocoale silvice autorizate   

• Aplicarea de amenzi  avut ca efect reducerea volumelor anuale de masă lemnoasă tăiată ilegal

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava continuă să emită somaţii şi să aplice sancţiuni proprietarilor de păduri care nu încheie contracte de administrare sau de prestări de servicii publice cu structuri abilitate prin lege.  „Ducem, în continuare, o campanie de convingere a deţinătorilor particulari de păduri, în vederea asigurării de servicii silvice prin structuri silvice autorizate”, declară directorul executiv Costel Girigan. Astfel, şeful ITRSV, precizează că, doar în cursul anului 2011, au fost întocmite 90 procese verbale de contravenţie pentru nerespectarea obligaţiei gospodăririi suprafeţelor private prin intermediul ocoalelor silvice, valoarea amenzilor însumând 71.600 lei. Directorul executiv al ITRSV pune în vedere că, în conformitate cu prevederile Codului silvic, pentru toate categoriile de proprietari este obligatorie administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor specializate prin intermediul ocoalelor silvice. „Pentru ca proprietarii de terenuri forestiere să încheie contracte de prestări servicii, ITRSV Suceava a acţionat preponderent pe latura preventivă, prin informări ale proprietarilor, canale mass media, somaţii şi avertismente, dar şi pe latura coercitivă, prin aplicarea de amenzi contravenţionale, efectul fiind vizibil prin reducerea volumelor anuale de masă lemnoasă tăiată ilegal”, a explicat Costel Girigan. Suceava este judeţul cu cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară, aceasta ridicându-se la 435.353 de hectare, reprezentând 6,8% din fondul împădurit naţional şi 50,9% din întinderea judeţului. Statul administrează 286,872 de hectare(65,9%), unităţile administrativ-teritoriale - 63.313 de hectare(14,5%), iar persoanele fizice şi persoanele juridice 85.168 de hectare(19,6%). 

Judeţul Suceava are 5 mediatori pentru angajarea localnicilor în străinătate

Pe raza judeţului Suceava erau înregistrate, la începutul anului 2012, 5 societăţi care pot intermedia angajarea localnicilor în străinătate. Directorul executiv al Inspectoratului Teritorial de Muncă, Ionuţ Radu Creţuleac, spune că acestea sunt în evidenţă şi funcţionează în conformitate cu prevederile art. 9 lit. e din Legea nr. 156/2000, în cauză fiind Mary&Fany Arbore, Luci Cosm Suceava, York Selection Agency Siret, Arhip 83 Frasin şi Sezer Samet Grămeşti. Creţuleac precizează că agenţii de ocupare a forţei de muncă pot avea activitate de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate dacă dispun de spaţiul şi de dotările necesare pentru buna desfăşurare a acestui serviciu şi dacă au încadrat în muncă personal cu experienţă în domeniul forţei de muncă. Firmele sunt obligate să aibă organizate o bancă de date cu ofertele şi solicitările de locuri de muncă în străinătate, cu informaţiile referitoare la condiţiile de ocupare a acestora, calificările şi aptitudinile pretinse solicitanţilor, dar şi cu contracte care conţin oferte ferme de slujbe ale persoanelor juridice, persoanelor fizice sau organizaţiilor patronale de peste graniţă.  „Cetăţenii români cu domiciliul în România, care lucrează în străinătate, beneficiază de protecţie în condiţiile stabilite de Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate şi de acordurile, înţelegerile, tratatele sau convenţiile încheiate de Guvernul României, prin autorităţile competente, cu autorităţile publice similare din alte state”, declară şeful ITM Suceava, Ionuţ Radu Creţuleac 

Finanţele sucevene au adunat din executări silite aproape 115 milioane de lei

·        Cea mai mare sumă, de 69,79 milioane de lei, este urmare a popririlor pe conturi bancare

Aproape 115 milioane de lei a atras, Direcţia Generală a Finanţelor Publice la bugetul general consolidat al statului, anul trecut, ca urmare a aplicării modalităţilor de executare silită.  Potrivit unei informări a instituţiei sucevene, în perioada analizată, 109,37 milioane de lei au fost încasate  de la persoane juridice, cea mai mare sumă, de 69,79 milioane de lei provenind din popriri pe conturi bancare. Alte 27,93 milioane de lei au fost adunate graţie comunicării somaţiilor şi titlurilor executorii pentru care nu s-au înfiinţat popriri; 10,35 milioane de lei s-au obţinut în urma sechestrelor aplicate asupra  bunurilor imobile; 4,3 milioane de lei provin din valorificarea de bunuri mobile sechestrate, iar 3,11 milioane de lei s-au strâns din popriri asupra veniturilor. În anul 2011, pentru recuperarea creanţelor bugetare datorate bugetului general consolidat, DGFP a emis şi comunicat contribuabililor 56.048 somaţii şi titluri executorii; a înfiinţat 1.243 de popriri la terţi şi a instituit 42.606 de popriri pe disponibilităţile deţinute de contribuabili în conturile bancare. Inspectorii fiscali au aplicat 344 de  sechestre asupra bunurilor mobile ale contribuabililor persoane juridice şi persoane fizice, 338 vizând persoanele juridice. De asemenea, în vederea recuperării de creanţe fiscale, DGFP a sechestrat 189 bunuri imobile, 179 fiind ale persoanelor juridice. Colectarea creanţelor fiscale este activitatea prin intermediul căreia se realizează încasarea veniturilor bugetare. În situaţia în care contribuabilul nu procedează la plata voluntară a obligaţiilor fiscale, organul fiscal este în drept să procedeze la declanşarea procedurii de executare silită.

 Sucevenii nu se mai îngrămădesc la pensionarea pe caz de boală

·        Aceştia se văd puşi în faţa creşterii exigenţelor la evaluarea capacităţii de muncă şi avizarea dosarelor medicale

Solicitările pentru încadrarea într-un grad de invaliditate şi, implicit, de acordare a pensiei corespunzătoare, sunt pe un trend descendent în judeţul Suceava. Directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, Camelia Chitul, crede că această tendinţă este urmare a creşterii exigenţelor în evaluarea capacităţii de muncă. Astfel, în anul 2011, instituţia suceveană a înregistrat 521 de propuneri de pensionare, 512 fiind încadrate în grade de invaliditate, în timp ce 9 cazuri au fost respinse. Cele mai multe, adică 258 de cazuri noi de pensionare au fost încadrate în gradul al II-lea de invaliditate, urmate de cele pentru gradul al III-lea(188) şi, respectiv, de gradul I(68). „Analizând situaţia cazurilor noi, se poate concluziona o scăderea numărului de persoane care au solicitat pensie de invaliditate faţă de anii anteriori, acesta fiind pusă pe seama creşterii exigenţelor în evaluarea capacităţii de muncă şi a avizării dosarelor medicale de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă”, declară Camelia Chitul Director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava. În judeţul Suceava, activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă se desfăşoară în cinci cabinete şi în cadrul unui oficiu de expertiză.

Conform prevederilor Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii, pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară. După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte menţinerea în acelaşi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad sau redobândirea capacităţii de muncă. Drept urmare, dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă. La fel „despensionare” poate surveni cererii persoanei încadrată în grad de invaliditate, pe motiv de îmbunătăţirea stării de sănătate.

Anul trecut

Cu peste 70 la sută mai mulţi suceveni angajaţi

·        Cel mai puţin căutaţi sunt aspiranţii care au depăşit vârsta de 45 de ani, iar cei mai preferaţi au fost lucrătorii cu studii gimnaziale

Peste 22.300  de suceveni şi-au găsit un loc de muncă în 2011, arată un raport al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, conform căruia numărul încadraţilor a fost cu  9.275 de persoane, adică cu 71%, mai mare faţă de un an în urmă. Dintre cele 22.328 de persoane ocupate, 17.837, respectiv 79,8%, s-au încadrat prin acordarea serviciului de mediere a muncii, în timp ce alţi 279 de suceveni, reprezentând 1,2% din totalul ocupaţilor în 2011, au avut acces la o slujbă graţie cursurilor de iniţiere, calificare, recalificare sau specializare. Potrivit directorului executiv Aurelia Focşa, consultanţa şi asistenţa pentru începerea unei activităţi independente a dus la angajarea a 13  persoane, iar prin acordarea alocaţiei pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea perioadei legale de indemnizare, absorbiţi pe piaţa muncii au fost 265 de şomeri. Ca urmare a acordării primei de încadrare, au avut acces la un job 62 de absolvenţi, stimulentul pentru şomerii care se încadrează într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de domiciliu ducând la ocuparea   a 28 de persoane. După mediul de provenienţă, 11.025 de angajaţi sunt din mediul urban, iar 11.303 de la sate. Un număr 14.436 de bărbaţi au fost integraţi pe piaţa muncii, unul aproape dublu, comparativ cu cel al femeilor angajate, de 7.892. Pe categorii de vârstă, cel mai puţin căutaţi sunt sucevenii care au depăşit vârsta de 45 de ani, doar 4.301 dintre aceştia intrând, anul trecut, în câmpul muncii. În funcţie de pregătire, preferaţi au fost lucrătorii cu studii gimnaziale, încadraţi fiind  6.775 dintre aceştia. În schimb, doar 1945 de absolvenţi de studii superioare au avut o şansă de angajare, pe ultimul loc situându-se candidaţii cu studii postliceale(308 angajări). Anul trecut au mai fost angajaţi 47 de romi şi 21 de persoane cu handicap.      

Zona industrială „Bucovina”, pe o suprafaţă mult disputată din Lunca Sucevei

·        Terenurile de sub CET sunt obiectul unui litigiu, Primăria şi Termica revendicându-şi, fiecare, dreptul de proprietate asupra acestora

·        Lungu s-a declarat de acord cu valorificarea terenurilor libere, menţionând că, pentru Suceava, prioritatea  de grad zero este crearea de locuri de muncă 

·        La finele lui 2007, Ovidiu Donţu, director al Camerei de Comerţ, opina că urmare a retragerii facilităţilor acordate investitorilor demersul de înfiinţarea a unui parc industrial nu ar mai fi oportun

Aleşii social-democraţi din Consiliul Local Suceava a întocmit şi înaintat înspre dezbatere publică un proiect de hotărâre privind înfiinţarea zonei industriale „Bucovina”. „Este un proiect în care cred, un proiect serios, care avantajează locurile de muncă din Suceava şi doresc ca, de astăzi, să înceapă dezbaterea publică pe acest subiect”, a arătat consilierul PSD Ovidiu Donţu.  Dezbaterile vor avea loc, mai întâi, într-o comisie din care vor face parte, consilieri specialişti de la toate cele 3 partide reprezentate în deliberativ, zona industrială „Bucovina” urmând a avea la dispoziţie terenurile aferente Centrele Electrice de Termoficare(CET) din Lunca Sucevei. Proiectul de hotărâre prevede ca Primăria municipiului Suceava să vină în întâmpinarea potenţialilor investitori străini cu diverse facilităţi, comisia care va fi constituită urmând a calcula impactul pe care, în 2013, le vor avea scutirea de plata tuturor contribuţiilor locale, cu excepţia celor privind utilităţile.

„Ne dorim să obţinem un concept comun al puterii şi opoziţiei, astfel încât locuitorii Sucevei să beneficieze de această zonă industrială”, a reliefat Ovidiu Donţu.  Primarul Ion Lungu a apreciat iniţiativa, precizând că, „în zona Termica este o problemă delicată”. Edilul şef s-a declarat de acord cu valorificarea terenurilor libere, menţionând că, pentru Suceava, prioritatea  de grad zero este crearea de locuri de muncă. „Sunt de acord să găsim o soluţie cât mai rentabilă pentru comunitate şi mă bucur că putem vorbi despre o strategie comună, şi nu una partinică. În măsura în care există oportunitate să dezvoltăm o zonă industrială la Termica este binevenită, pentru că, indiferent cine va fi la guvernare, pe plan local sau naţional, avem o mare problemă: cea a locurilor de muncă”, a declarat primarul Ion Lungu, adăugând că această iniţiativă va trebui discutată şi cu sindicatele de la Termica. Până una alta, Primăria şi Termica se află în litigiu, fiecare dintre părţi revendicându-şi terenurile de sub CET .  

Reaminti că, după constituire, în 2002, Termica a efectuat numeroase demersuri administrative şi judiciare, pretinzându-se titulara dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor aferente CET, încercând să înscrie acest drept în cartea funciară. Demersul a fost respins de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava şi, mai apoi, în mod irevocabil, de instanţele de judecată.  Primăria s-a prevalat de faptul că municipiul Suceava, în calitate de acţionar unic la Termica, nu a adus, la acea dată, ca aport în natură la capitalul social, dreptul de proprietate asupra terenului de 155,4 hectare, în consecinţă suprafaţa în cauză revenindu-i. Pe de altă parte, organele judecătoreşti au reţinut faptul că simpla înscriere a imobilelor în bilanţurile contabile ale Termica nu poate însemna constituire a dreptului de proprietate asupra acestora.

Demn de menţionat este faptul că, în ultima şedinţă pe 2007 a Consiliului Local, alesul PSD Ovidiu Donţu credea că înfiinţarea unui parc industrial în Suceava nu ar fi o iniţiativă tocmai atrăgătoare. Atunci, consilierul local Viorel Seredenciuc, actual viceprimar al Sucevei, propunea înfiinţarea unui parc industrial prin asociere în participaţiune între Consiliul Local Suceava, alte autorităţi ale administraţiei publice, instituţii de cercetare, agenţi economici sau diverşi parteneri interesaţi.

Ovidiu Donţu, la acea vreme director al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului, menţiona că, la instituţia pe care o reprezenta, exista o iniţiativă similară încă din 1999. Donţu sublinia că aceasta fusese abandonată ca urmare a retragerii facilităţilor acordate investitorilor, domnia sa crezând că este bine a se analiza dacă un asemenea demers mai este oportun.

Anul trecut,

35 de suceveni cu handicap grav „au ieşit din sistem”

La începutul acestui an, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Suceava figurau 339 de asistenţi personali ai persoanelor cu dizabilităţi, dintre care 66 pentru minori şi 264 pentru adulţi, alţii 9 aflându-se în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.  Potrivit unei informări a Serviciului de Protecţie Socială al municipalităţii, pe parcursul anului 2011 au încetat 74 de contracte de muncă ale asistenţilor personali astfel, 18 la expirarea duratei pentru care a fost încheiat contractul; 35 prin decesul persoanei cu handicap grav; două în urma plecării dintre vii a asistentului personal; 8 după încadrarea într-un alt grad de handicap, iar altele 11 prin renunţarea la asistentul personal în favoarea primirii indemnizaţiei acordate prin lege persoanei cu dizabilităţi.  În conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Administraţiei Publice din 2002, numărul asistenţilor personali s-a diminuat, deoarece persoanele cu nevoi speciale pot opta pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistentului personal”, se arată în informarea citată, în care se mai precizează că, în prezent,  Serviciul de Protecţie Socială are 219  dosare de persoane cu handicap grav care au solicitat să primească ei însuşi respectiva indemnizaţie. Potrivit reglementărilor în vigoare, asistentul personal încheie contract individual de muncă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căruia bolnavul cu handicap grav domiciliază.

În urmă cu an, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Suceava figurau 354 de asistenţi personali ai persoanelor cu dizabilităţi, dintre care 63 pentru minori şi 285 pentru adulţi. Astfel, chiar dacă pe parcursul lui 2011 au fost încheiate 57 de contracte noi de muncă, numărul acestora s-a diminuat cu 13.   

Şomerii şi bugetarii nu au nicio şansă la abonamente subvenţionate TPL 

·        „Nu putem să asigurăm la toată lumea transport gratuit, pentru că nu avem atâţia bani: cineva trebuie să plătească”, accentuat Lungu

·        1000 de pensionari, cu pensiile cele mai mici, ar putea, totuşi, să aibă parte de călătorii cu reducere de 50%

Pensionarii, şomerii şi bugetarii suceveni nu vor avea parte de abonamente subvenţionate pe autobuzele şi troleibuzele operatorului de transport local de călători TPL.  Aşa a hotărât, ieri, după numerose dispute verbale, Consiliul Local Suceava după ce consilierii din grupul politic al USL au venit cu un proiect de reducere cu 50% pentru abonamentul social al pensionarilor, şomerilor şi salariaţilor bugetari cu venituri sub 600 de lei pe lună. Legitimaţia ar fi urmat să fie valabilă pe o singură linie, însă demersul s-a izbit de imperativul identificării resurselor financiare necesare pentru punerea în practică a unui asemenea demers.  „Trebuie să spunem foarte clar că orice abonament eliberat trebuie plătit de către cineva. Pot să fiu de acord cu o parte dintre solicitări, şi anume pentru pensionari, care sunt cei mai sacrificaţi în această perioadă, dar în măsura în care găsim o posibilitate ca diferenţa de abonament să nu fie plătită de la Primăria municipiului Suceava”, a pus în vedere primarul. Edilul şef a precizat că, în 2012, de la bugetul local, la TPL vor ajunge, anul acesta, 8 milioane de lei(2 milioane de euro), dintre care 3 milioane de lei cu titlul de subvenţie, iar 5 milioane de lei pentru achitarea ratelor la leasingul prin care au fost dotat cu noi autobuze parcul TPL. „Se vine cu această idee, să dăm aproape la toată lumea, însă nu putem acoperi necesarul cu bani de la Primărie. Dacă ne uităm la categoriile propuse, pensionari, şomeri, bugetari, este vorba despre o grămadă de oameni. Deci, nu putem să asigurăm la toată lumea transport gratuit, pentru că nu avem atâţia bani: cineva trebuie să plătească”, accentuat Lungu.  Pe final, consilierul  local  Ovidiu Donţu a propus ca 1000 de pensionari, cu pensiile cele mai mici, să aibă parte de călătorii cu reducere de 50%, însă iniţiativa a căzut la vot.  Primarul Ion Lungu a arătat că pensionarii ar putea circula gratuit sau compensat pe mijlocele auto ale TPL în baza cupoanelor de pensie sau a unei legitimaţii, însă doar dacă subvenţia respectivă nu va fi plătită de vistieria locală.  Edilul şef a lansat ideea ca o asemenea variantă să fie analizată şi, eventual, supusă dezbaterii, într-o viitoare întrunire a Consiliului Local. 

Aleşii au decis:

Elevii suceveni vor călători la preţ redus pe toată durata anului 

·        Studenţii vor primi abonamente compensate doar pe parcursul anului univesitar

·        Dacă vor ieşi duminica în oraş, ambele categorii vor fi obligate să-şi scoAtă bilete la preţ întreg

Aleşii municipal suceveni au aprobat, în şedinţa de ieri, o hotărâre de prin care se consacră acordarea de facilităţi la călătoriile pe mijloacele de transport în comun ale societăţii specializate de interes local TPL, dar şi referitoare la subvenţia pe care firma subordonată Primăriei o va primi de la bugetul local. Este vorba despre acordarea abonamentului social nominal pentru elevi şi studenţi, valabil pe toate liniile, în valoare de 30 de lei pe lună, dintre care doar 15 lei lunar sunt achitaţi efectiv de către beneficiari. Elevii sunt mai cei mai avantajaţi de către autorităţile locale, putându-şi procura legitimaţii subvenţionate în toate lunile anului, spre deosebire de studenţi, care pot circula cu abonamente compensate doar pe durata efectivă a cursurilor.  De specificat este faptul că la cererea directorului TPL, Darie Romaniuc, dacă vor ieşi duminica în oraş, ambele categorii vor fi obligate să-şi scoAtă bilete la preţ întreg. 

Legea educaţiei nr. 448/2006 prevede că elevii şi studenţii pot beneficia de o reducere de 50% la transportul în comun, în 2011, în municipiul Suceava având parte de această facilitate circa 3.800 dintre copiii şi tinerii.  Pe de altă parte, de gratuităţi pe mijloacele de  transport ale TPL se bucură, potrivit unor acte normative speciale, veteranii de război, văduvele de război, revoluţionarii, persoanele persecutate politic, deportaţii în străinătate, dar şi persoanele cu handicap grav şi însoţitorii acestora.  Normele de aplicare ale Legii nr.92/2007 privind serviciile de transport public local prevăd că autorităţile administraţiei publice locale pot asigura operatorului de transport rutier o parte din mijloacele financiare necesare pentru exploatarea şi dezvoltarea reţelelor de transport public local, sub forma de diferenţă de tarif pentru protecţie socială.  De la începutul lui februarie cele două categorii de călători au primit legitimaţii subvenţionate graţie prelungirii contractului încheiat anul trecut între Primărie şi TPL.    

  

Primăria scoate la mezat un corp de şcoală, pentru a acoperi cheltuielile mari cu încălzirea   

·        Preţul de pornire la licitaţia de concesionare a unei clădiri de la Şcoala generală nr. 5 este de 438.000 de lei, suma urmând a fi recuperată în 20 de ani

Municipalitatea suceveană intenţionează să scoată bani şi din „piatră seacă”. În aceste circumstanţe, edilul şef Ion Lungu a cerut conducerii unităţilor de învăţământ să facă economii la utilităţii consumate, mai ales că, din cauza temperaturilor foarte scăzute, facturile la Termica sunt mult mai mari decât anul trecut. „O problemă care ne preocupă este reducerea costurilor cu administrarea şcolilor. De aceea, am solicitat directorilor, în primul rând, să ia măsuri şi să facă economii la utilităţi, care sunt foarte costisitoare, mai ales în această iarnă deosebit de geroasă”,  reliefează Lungu. Tot în acelaşi spirit, primarul arată că, la Şcoala generală nr. 5 din reşedinţa de judeţ,  a fost eliberat un corp de clădire, motiv pentru care acesta este scos la mezat pentru valorificare. „Este vorba despre un corp de şcoală aflat vizavi de sediul Primăriei din Burdujeni, unde funcţionau 4 clase din ciclul I-IV şi care s-au mutat la şcoala mare de lângă Liceul nr. 1. Clădirea fiind acum liberă, aceasta necesită întreţinere, reparaţii, fiind una veche. Ca atare, am propus o licitaţie pentru concesionare”, a declarat şeful executivului. Edilul şef spune că o condiţie de atribuire la licitaţie este păstrarea destinaţiei clădirii, aceasta urmând a găzdui tot o activitate didactică.  Ion Lungu speră în adjudecare imobilului de către o unitate privată  de învăţământ, preţul de pornire la licitaţie fiind de 438.000 de lei. Conform unui priect de hot[r\re aprobat ieri, prin stabilirea redevenţei respective, banii vor fi încasaţi în 20 de ani. „Clădirea are nevoie urgentă de reparaţii la interioare, sistemul de încălzire şi sistemul de alimentarea cu apă. Suma este cea de pornire a licitaţiei şi sperăm să găsim pe cineva interesat din învăţământul privat”, a precizat primarul Ion Lungu, menţionând că, în caz că nu se vor găsi amatori, imobilului i se va da o destinaţie socială.             

Unităţile de învăţământ sucevene îşi schimbă denumirea

·        În municipiul Suceava, sub incidenţa prevederilor legale cu specific intră 29 de grădiniţe, şcoli gimnaziale şi colegii, precum şi un liceu şi o şcoală postliceală  

Unităţile de învăţământ de pe raza municipiului Suceava îşi schimbă numele. Decizia a fost luată ieri, cu prilejul reunirii lunare a deliberativului local, consilierii aprobând o hotărâre privind reţeaua şcolară şi atribuirea  de noi denumiri unităţilor şcolare preunivesitare de stat. Demersul aleşilor municipali survine unor odine de anul trecut ale Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului,  potrivit cărora, începând cu anul şcolar 2012-2013, şcolile preuniversitare  vor purta denumirea de unităţi de învăţământ pentru educaţie timpurie, creşe sau grădiniţă cu program normal/prelungit/săptămânal. Unităţile pentru învăţământul primar se vor numi şcoli primare,  unităţile pentru nivelul secundar inferior sau gimnazial vor fi cunoscute ca şcoli gimnaziale, iar unităţile de învăţământ pentru nivelul secundar superior sau liceal vor deveni licee teoretice, licee tehnologice sau colegii naţionale. Potrivit actelor normative amintite, denumirea unităţii şcolare trebuie să  reflecte nivelul cel mai înalt de învăţământ şcolarizat din unitatea în cauză, textul complet al denumirii urmând a constitui elementul de identificare publică a şcolii vizate. În municipiul Suceava, sub incidenţa prevederilor legale cu specific intră 29 de unităţi şcolare.                   

Gheorghe Acatrinei, preşedintele PRM Suceava:

Guvernarea PDL a abandonat financiar comunele urbanizate

Organizaţia judeţeană Suceava a Partidului România Mare dezavuează recentele afirmaţii privind eşecul „urbanizării” mai multor comune din judeţul Suceava. Preşedintele Gheorghe Acatrinei a declarat, într-o conferinţă de presă, că trecerea unor localităţi urbane în rândul celor urbane a fost dictată de obligaţiile privind aderarea României la Uniunea Europeană, demersul ţinând inclusiv de posibilitatea accesării finanţărilor din programele comunitare. Acatrinei nu neagă că datele statistice privind criteriile care trebuiau îndeplinite pentru dobândirea statutului de oraş au fost, pe alocuri, forţate, însă precizează că acest neajuns ar fi putut fi înlăturat, ulterior, prin investiţii. Gheorghe Acatrinei combate recentele declaraţii ale senatorului PDL, Orest Onofrei, susţinând că poziţia acestuia este politicianistă, mai ales în condiţiile în care, pentru trecerea la statutul de oraş în respectivele comune s-au organizat referendum-uri, consultări ale populaţiei care, odată, erau atât de dragi PDL.   Ex-senatorul PRM de Suceava opinează că, prin poziţia lui Orest Onofrei, actual guvernare vrea să mascheze slaba preocupare pentru finanţarea dezvoltării noilor oraşe, astfel încât acestea să atingă, cu adevărat, standardele de localităţi urbane. „Civilizaţia merge înainte, nu înapoi. Dacă aceste comune au fost trecute la rangul de oraş, acum trebuie depuse eforturi pentru crearea sau extinderea reţelelor de utilităţi, astfel încât oamenii să se bucure de acestea”, precizează Acatrinei.  Mai mult, liderul PRM Suceava relevă că în perioada respectivă, Orest Onofrei era prefect de Suceava şi că nu s-a pus în calea demersului în cauză.  „Domnul Onofrei vine acum şi critică, însă, pe vremea aceea era prefect, şi nu-mi amintesc să fi luat vreo poziţie împotrivă. Îl ştiam pe Orest Onofrei un om de ţinută, însă, după cum se vede, se dă după cum îi dictează interesele politice”, a subliniat liderul judeţean sucevean al PRM, Gheorghe Acatrinei.

Formula asfaltului, de vină pentru puzderia de găuri de pe străzile Sucevei 

·        Primarul Ion Lungu recunoaşte că la plombarea carosabilului se cheltuieşte mult şi cu eficienţă minimă, pentru că „acolo unde se plombează vara, plombele sar iarna”

·        Infiltraţiile de apă din zăpezi şi ciclurile îngheţ-dezgheţ au dus la apariţia gropilor, acestea fiind acoperite cu pavele dintre cele înlocuite anul trecut   

Principalul duşman al străzilor este apa, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu, adăugând că, în măsura în care zăpada nu va fi cărată din oraş, infrastructura rutieră ar avea mult de suferit de pe urma infiltraţiilor. Edilul şef sucevean recunoaşte că la plombarea carosabilului se cheltuieşte mult şi cu eficienţă minimă, însă crede că de vină este formula compoziţiei bituminoase consacrată la nivel naţional şi care nu face faţă ciclurilor repetate de îngheţ-dezgheţ.  Lungu precizează că, încă de la începutul săptămânii, 3 echipe de muncitori au ieşit la acoperirea găurilor din asfalt cu pavele refolosibile, dintre cele înlocuite în cursul anului trecut.  „Au început să apară gropi în asfalt, iar noi estimăm că vor apărea şi altele. De luni, avem deja 3 echipe în teren care fac reparaţii la rece cu pavele recuperate şi refolosibile. Este un procedeu eficient, ieftin şi sigur, în acelaşi timp. Vom interveni pe toate străzile pe care apar aceste gropi, aceasta fiind o discuţie la nivel de ţară. O spun cu modestie, la Suceava parcă sunt mai puţine găuri în asfalt decât în altă parte, însă, există o problemă, iar specialişti vor trebui să dea un răspuns, asupra structurii, formulei asfaltului cu care se lucrează în România. Facem nişte cheltuieli mari şi  care au foarte puţină eficienţă. Acolo unde pe timp de vară plombăm, pe timp de iarnă, după îngheţ şi dezgheţ, plombele sar. Însă vom interveni cu celeritate, astfel încât circulaţia să nu aibă de suferit”, reliefează ocupantul fotoliului din Areni, menţionând că pe bulevardul principal, asfaltat în toamnă, încă nu au apărut gropile. Primăria a trimis deja la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice(ANRMAP) documentaţia pentru organizarea licitaţiei electronice pentru desemnarea firmei care se va ocupa de întreţinerea şi repararea arterelor din municipiul Suceava în anul 2012. Valoarea de licitare este de circa 3 milioane de euro, bani de la bugetul local, conducerea executivului sperând în semnarea contractului cu viitorul prestator până pe 1 aprilie, dată de la care se va putea trece la asfaltări .         

Angajarea insuficientă a fondurilor POR, oportunitate pentru finanţarea proiectului  de reabilitare a Curţii Domneşti  

·        Pentru evitarea dezangajării de fonduri, se va face o redirecţionare a finanţării POR înspre programul de valorificare durabilă a patrimoniului cultural

Luni, primarul Sucevei, Ion Lungu, va fi la Bucureşti, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, unde va încerca să tatoneze terenul obţinerii de finanţare pentru proiectul de reabilitare a Curţii Domneşti din centrul municipiului reşedinţă de judeţ. Lungu spune că vrea să valorifice o neaşteptată oportunitate, măsura „Reabilitarea siturilor industriale” din cadrul Programului Operaţional Regional nebucurându-se de căutare, iar fondurile urmează a fi redistribuite. În joc sunt 172 de milioane de euro, dintre care 39,84 de milioane de euro vor lua calea „Valorificări durabile a patrimoniului cultural”. „S-ar părea că a apărut o oportunitate de finanţare, făcându-se o redirecţionare a finanţării în cadrul POR, pentru evitarea dezangajării de fonduri. În cursul zilei de luni vor fi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi voi solicita finanţare pe această redistribuire de fonduri, să prindem rând, în speranţa că vom putea accesa fonduri pentru reabilitarea Curţii Domneşti, în cadrul programului de valorificare durabilă a patrimoniului cultural”, a declarat Ion Lungu.  Astăzi  aleşii locali suceveni vor delibera asupra proiectului de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei, documente obligatorii pentru începerea demersurilor de accesare a finanţării.    Investiţia este dimensionată la circa 17 milioane de euro(plus TVA), dintre care 9 milioane de euro reprezintă contravaloarea lucrărilor de construcţii montaj. Proiectul a fost întocmit gratuit de firma spaniolă profilată Arena Teatro, „una cu foarte multă expertiză în reabilitarea siturilor arheologice”. Pentru reabilitarea obiectivului istoric, municipalitatea vizează şi un program de cooperare european în cadrul căruia, în perioada 2012-2014, Norvegia va oferi României un ajutor nerambursabil de 305 milioane de euro.  

Handbalul şi fotbalul au luat, la licitaţie, aproape 2 milioane de lei 

·        Pentru  necâştigători se va ţine o a doua rundă a licitaţiei

Municipalitatea suceveană a ţinut licitaţia de acordarea a fondurilor  nerambursabile de la buget, în cazul proiectelor pe sport dar şi cultură. Adjudecată a fost licitaţia pentru handbal, C.S. „Universitatea” urmând a primi, pe durata acestuia an, 1,65 de milioane de lei. „Felicităm echipa suceveană, care s-a calificat în sferturi Challenge Cup. Avem un meci foarte greu cu Sporting Lisabona, iar în măsura în care vom ieşi învingători din această bătălie, trebuie ca, obligatoriu, să ajungem în finală. Noi vom face tot posibilul să asigurăm finanţare de la Primăria municipiului Suceava”, a declarat şeful administraţiei locale. La fotbal, din cele 1,2 milioane de lei  scoase la licitaţie, 800.000 de lei au fost adjudecate de Rapid CFR Suceava. Deşi a participat la licitaţie, clubul fotbalistic Sporting Suceava nu reuşit să obţină finanţare încă de la „prima strigare”, întrucât nu a avut competitor. Într-o etapă următoare, clubul sucevean va avea posibilitatea să încaseze fonduri de 400.000 de lei. La capitolul cultură, Compania teatrală „Bucovina”  a obţinut, după licitaţia de marţi, 50.000  de lei, iar Ansamblul folcloric „Arcanul” de la Universitatea „Ştefan cel Mare” se alege cu 30.000 de lei. „Restul solicitanţilor nu au avut competitori, aşa cum prevede legea. Urmează să publicăm un nou anunţ de participare la licitaţie, iar în măsura în care nu vine nimeni, se poate adjudeca la a doua strigare, cu o singură ofertă”, a explicat primarul Ion Lungu. Finanţările nerambursabile se acordă, pe bază de proiecte, din fondurile publice pentru activităţi non‑profit de interes local. Beneficiari ai finanţărilor nerambursabile sunt persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile, fundaţiile sau cultele religioase, în condiţiile legii.  

Mihai Cîmpan, liderul municipal sucevean al PRM:

„Afară îi vopsit gardul, iar înăuntru-i leopardul”

Organizaţia judeţeană Suceava a Partidului România Mare este nemulţumită de modul în care este administrat municipiul  reşedinţă de judeţ. Preşedintele Filialei Suceava  a formaţiunii, Mihai Cîmpan, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că primarul Ion Lungu, care se luptă pentru un al treilea mandat, nu s-a ocupat îndeajuns de administrarea urbei, aceasta arătând dezolant. Cîmpan a făcut referire la trasele principale şi cele mai călcate de pietoni, pe care, în zilele acestea nu se mai poate circula din cauza gheţii şi zăpezii. „Am pretenţii de la domnul primar Ion Lungu, care, probabil, după 8 ani de mandat, de când este gospodar la municipiu, s-a cam blazat. Însă, ceea ce am văzut zile acestea, ne lasă cu un gust amar. Şi din câte am înţeles, domnul Lungu vrea să mai candideze la încă un mandat”, a subliniat liderul sucevean al PRM. Mihai Cîmpan a contabilizat şi a dat ca exemplu şi  alte nereguli din Suceava, enumerând „chioşcariada” de pe tot cuprinsul oraşului, autorizarea de construcţii cu încălcarea normelor de urbanism, precum şi agresarea urbanistică a centrului municipiului, prin construirea unei parcări subterane cu „un număr nejustificat de mic de locuri, pentru o investiţie atât de costisitoare”. Cîmpan îşi exprimă dezacordul şi faţă de cheltuirea unor sume imense cu amenajarea de porţi de intrare în reşedinţă de judeţ, bani care ar putea lua calea unor ţeluri mai nobile. Oficialul sucevean al Partidului România Mare opinează că obiectivul respectiv zugrăveşte cel mai bine zicala: „afară îi vopsit gardul, iar înăuntru-i leopardul”. Aceasta şi în condiţiile în care, de peste 50 de ani, unele dintre faţadele blocurilor din Suceava nu au mai văzut strop de var, creând o impresie proastă turiştilor veniţi în Bucovina. „Este dureros, este ruşinos pentru imaginea noastră în afară. Cetăţenii oneşti plătesc taxe şi impozite de zeci de miliarde de lei vechi, de aceea  ne doare cum arată Suceava”, conchis Mihai Cîmpan, preşedintele organizaţiei municipale Suceava a Partidului România Mare.                

Peste 60 de milioane de metri cubi de deşeuri miniere poluează judeţul Suceava

·        În judeţ sunt luate în evidenţă şi monitorizate 71 perimetre miniere cu activitatea sistată

·        Principalul factor de risc pentru mediul natural şi comunităţile umane îl reprezintă fostele unităţi de preparare a minereurilor

·        Iazul de la Tărnicioara are circa de 80 metri înălţime, ocupă 28,5 de hectare şi conţine 15,5 milioane de tone de steril

După 1990, în judeţul Suceava, în ritm lent, dar sigur, majoritatea activităţilor miniere de explorare, exploatare şi preparare a minereurilor şi-au încetat activitatea, în principal din cauze economice, dar şi ecologice. Aceasta este opinia specialistului în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava Anca Ionce. Consilierul dr. inginer Anca Ionce precizează că, din totdeauna, mineritul a avut un dublu rol în dezvoltarea economico-socială, respectiv atât ca domeniu de aplicare a noutăţilor ştiinţifice şi tehnice, cât şi ca furnizor de materii prime necesare industriei şi transporturilor, mineritul fiind un factor decisiv în detaşarea unor zone geografice. Din acest punct de vedere, judeţul Suceava se remarcă prin bogate zăcăminte de minereuri cuprifere, mangan, sare, uraniu, baritină, sulf, gaze naturale, roci utile, turbă, ape minerale, huilă. „Activitatea industrială dezvoltată a judeţului Suceava, până la nivelul anilor 90, în special cea din industria minieră, a celulozei şi hârtiei, zootehnică şi din construcţii maşini a lăsat în urmă, odată cu închiderea activităţilor, situri afectate de depozitarea materialelor şi deşeurilor rezultate din aceste activităţi sau ca urmare a poluărilor accidentale”, arată Ionce.

Cel mai relevant exemplu în acest sens îl constituie activităţile miniere, după sistarea lor rămânând zone cu grave probleme de mediu, precum Călimani, Tarniţa-Ostra, Fundu Moldovei, Iacobeni-Ciocăneşti şi Crucea, aceasta din urmă în ceea ce priveşte extragerea minereurilor radioactive. Astfel, la această dată, în judeţul Suceava sunt luate în evidenţă şi monitorizate 71 perimetre miniere cu activitatea sistată, dintre care 36 provin din cercetare-explorare geologică, 32 din exploatarea de zăcăminte, iar 4 sunt adiacente fostelor unităţi de preparare a substanţelor minerale utile. Deşeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril, provenite din exploatarea substanţelor minerale utile, acestea ocupând o suprafaţă de 280 de hectare şi având un volum de 45,52 milioane de metri cubi. La acestea se adaugă cele 8 iazuri de decantare, cu depozite de steril din preparare, care, la rându-le, sunt întinse pe 95  de hectare şi au un volum de 14,63 de milioane de metri cubi. Anca Ionce semnalează că, principalul factor de risc pentru mediul natural şi comunităţile umane îl reprezintă fostele unităţi de preparare a minereurilor din judeţul Suceava, cu depozitele de steril aferente. Pe această linie, cele mai recente intervenţii datează din 2011, an în care s-au făcut lucrări de punere în siguranţă şi ecologizare a iazului de decantare Tărnicioara, executantul fiind societatea comercială Cominco Bucureşti, iar valoarea lor este de 5,34 milioane de lei. Iazul a deservit Uzina de preparare a minereului complex şi baritinei Tarniţa, are circa de 80 metri înălţime, ocupă 28,5 de hectare şi conţine 15,5 milioane de tone de steril uzinal.

Sistemul modernizat de iluminat public, gestionat la distanţă dintr-un  birou al Primăriei

·        Primarul Ion Lungu spune că, astfel, vor fi făcute economii, prin iluminarea alternativă a zonelor apropiate

Municipiul Suceava trage linie şi după ce de al doilea proiect cu

finanţare europeană în cadrul Programului Operaţional Regional(POR). Este vorba despre proiectul de reabilitare  a sistemului de iluminat public  de pe magistrala rutieră principală a urbei reşedinţă de judeţ, de la intrarea dinspre Fălticeni, la ieşire înspre judeţul Botoşani. Primarul Ion Lungu a declarat ieri că  noul sistem de iluminat public este deja sub tensiune,  sistemul de gestionare la distanţă fiind în curs de finalizare. Acesta va permite controlarea iluminatului public de pe un calculator dintr-un birou al Primăriei,.   „Este cel deal doilea proiect pe care îl finalizăm, după cel de supraveghere cu camere video, pentru reducerea criminalităţii şi creşterea siguranţei cetăţeanului. Instalaţiile sunt toate cuplate, funcţionându-se pe noii stâlpi şi instalaţii. Avem un sediu de gestionare a sistemului la Primărie, de unde se poate interveni pe calculator, în ideea de aprinde anumite lumini, la numite ore, sau de le stinge de la distanţă. Calculatorul este montat la serviciul energetic al Primăriei municipiului Suceava şi vom avea posibilitatea să intervenim din birou atunci când, la anumite ore din noapte, poate vom lăsat  o lampă aprinsă şi una stinsă, în ideea de face economie”, declară edilul şef, Ion Lungu. Execuţia lucrărilor a fost câştigată la licitaţie de firma suceveană Loyal Impex Suceava în asociere cu Elco Botşani şi Energobit Cluj Napoca, pentru suma de 8,36 milioane lei(plus TVA). La drum s-a pornit, printre altele, cu înfiinţarea unei linii electrice subterane de 25 km lungime, înlocuirea a 178 de stâlpi şi montarea a 642 de corpuri de iluminat. Proiectul de modernizare a iluminatului public de pe calea rutieră principală a reşedinţei de judeţ este finanţat prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile-poli de creştere urbană. Sistemul de iluminat public din reşedinţa de judeţ funcţionează încă în mod defectuos, la PrimăriE înregistrându-se reclamaţii pe această temă. Majoritatea defecţiunilor sunt urmare a gradului mare de uzură a instalaţiilor electrice. Municipiul Suceava este printre puţinele localităţi urbane din ţară  care a cumpărat infrastructura de iluminat public de la E-on, de la bugetul local fiind alocată, în acest sens, suma de peste 100.000 de euro.       

Fermierii suceveni îşi depun cererile pentru subvenţii la bibliotecă

·        Pe raza judeţului Suceava, există doar 52 de biblioteci sunt dotate cu calculatoare, în cadrul cărora poate fi accesată aplicaţia IPA on line

Agricultorii din judeţul Suceava sunt îndemnaţi să meargă la bibliotecile publice, în cadrul cărora pot accesa aplicaţia IPA on line privind digitizarea parcelelor agricole. Aceasta după ce, la finele anului trecut, s-a încheiat, pe o perioada de doi ani, un protocol de colaborare semnat între oficialii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) şi cei ai Programului „Biblionet” România. Directorul executiv al Centrul Judeţean al APIA Suceava, Angela Coroleucă, declară că părţile semnatare şi-au propus facilitarea accesului fermierilor la aplicaţia IPA on-line, prin intermediul bibliotecilor publice. De altfel, pentru creşterea capacităţii bibliotecarilor de a-i sprijini pe agricultori, au fost organizate instruiri şi informări cu participarea experţilor APIA. O primă întâlnire a avut loc pe 16 februarie, la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava, la care au luat parte 50 de bibliotecari din bibliotecile publice comunale, orăşeneşti şi municipale din judeţ. „Colaborarea dintre cele două instituţii vizează crearea şi consolidarea unui cadru instituţional care să faciliteze accesul fermierilor, solicitanţi ai formelor de sprijin gestionate de APIA, la Internet, în vederea digitizării on-line a parcelelor agricole”, subliniază Angela Coroleucă.  Pe raza judeţului Suceava, doar 52 de biblioteci sunt dotate cu calculatoare unde fermierii pot cere consiliere pentru completarea on-line a cererilor.

Mai puţine sancţiuni de mediu, atacate în justiţie

·        Contestaţiile în instanţă a amenzilor comisarilor de mediu au scăzut cu 4 procente

În anul 2011, lucrătorii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au avut 1159 de acţiuni de control, faţă de 114 în anul anterior, respectiv cu 45 mai multe, anunţă comisarul şef regional Diana Mihaela Găşpărel. Potrivit oficialului de la „Mediu”, în urma verificărilor, comisarii judeţeni au aplicat 107 amenzi, cu 45 în plus comparativ cu un an în urmă. În schimb, dacă în 2010, valoarea amenzilor aplicate s fost de 835.000 de lei, anul trecut nivelul sancţiunilor contravenţionale pecuniare a scăzut la 807.550 de lei. Şefa Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Diana Mihalea Găşpărel a mai spus că numărul amenzilor contestate în instanţă s-a diminuat de al 20,9% din totalul celor date, în 20120, la 14.9%, în 2011, consemnându-se o scădere cu 4 procente. În 2011 pe adresa instituţiei au sosit 271 de sesizări, fiind primite spre soluţionare de la Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu şi Ministerul Mediului şi Pădurilor Din total, 217 sesizări au fost soluţionate de Comisariatul judeţean, iar au fost 54 redirecţionate, spre rezolvare, altor organe. Din Comisariatul Regional de Mediu cu sediul la Suceava fac parte comisariatele judeţene Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău Vaslui şi Neamţ.