Încă 36.000 de euro diferenţă pentru un apartament contractat în 1991 şi finalizat anul acesta
· Primarul Ion Lungu spune că beneficiarii nemulţumiţi se pot adresa instanţei, recomandabilă fiind, însă, calea amiabilă
· Cei care nu au bani îşi pot vinde noua locuinţă, iar cu suma obţinută să-şi onoreze obligaţia financiară către primărie şi să-şi recupereze şi investiţia făcută în anii 90

Contractanţii de apartamente în tronsonul de blocuri 20, 21 22 din Ansamblul „1 Decembrie 1918”, vor trebui să plătească importante sume de bani pentru a intra în locuinţa mult dorită. În urma unei actualizări făcute de un evaluator adjudecat de primărie, beneficiarii de la blocurile care au achitat avans între anii 1991-1995, sunt obligaţi să vină şi cu o diferenţă de până la 36.000 de euro. La blocul 22, deja finalizat, cu 12 contractanţi, suma cea mai mică de plătit este de circa 10.000 de euro, datorată pentru un apartament cu 4 camere, evaluat la 40.000 de euro, în 1991 acesta avansând 1,28 milioane de lei vechi. O persoană care în 1994 a dat un avans de 3000 de euro în echivalent, acum va trebui să mai vină cu încă 36.000 de euro, la o unitate de locuit cu un acelaşi număr de camere. „Primăria nu poate face mai mult de atât. Înţeleg drama acestor oameni şi, de aceea, am luat măsuri, împreună cu Consiliul Local, pentru finalizarea acestor locuinţe. Cei nemulţumiţi au posibilitatea să se adreseze instanţei, însă cea mai sănătoasă este calea amiabilă. Cei care doresc să achite suma le vom înmâna cheia”, a precizat primarul. Ion Lungu spune că situaţii similare s-a înregistrat şi la blocul 31 din vecinătate. În acest caz, o parte dintre cei în cauză şi-au vândut apartamentul, iar cu suma obţinută şi-au onorat obligaţia financiară către administraţia locală, recuperându-şi şi investiţia făcută în anii 90. Blocurile 20, 21, 22 se află la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni, lucrările abandonate fiind reluate în toamna lui 2007. În contrast cu un bloc ridicat în preajmă, prin ANL, acestea creau o imagine dezolantă reşedinţei de judeţ, drept pentru care, scheletele de beton au fost numite şi „Blocurile Kosovo”. Întrucât fondurile depuse de contractanţii persoane fizice au fost insuficiente, la a fost executată doar structura de rezistenţă. În timp, fondul locativ a trecut de la RAUCL la executivul local, iar în scopul continuării execuţiei, locuinţele ne-contractate au fost scoase de primărie la licitaţie şi adjudecate de persoane fizice.