Criza economică, teren fertil pentru proliferarea muncii la negru
· Inspectorii de muncă suceveni au depistat nu mai puţin de 80 de persoane care prestau fără forme legale, şeful ITM, Gabriel Harja, fiind de părere că patronii vor să facă economii pe spatele lucrătorilor temporari
· Dacă administratorii de firme ies în avantaj - neplătind dările către bugetul de stat şi cele de asigurări - muncitorii rămân marii păgubiţi, nebeneficiind de ajutor de şomaj, vechime la pensie şi îngrijiri gratuite în sistemul de sănătate
Pe terenul fertil al crizei economice, munca fără forme legale pare să înflorească. Astfel, luna trecută, urmare a controalelor efectuate la agenţii economici de pe raza urbei reşedinţă de judeţ, inspectorii de muncă suceveni au depistat nu mai puţin de 80 de persoane care prestau la negru. Gabriel Harja, directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava nu este încântat de rezultat, opinând că acest număr de lucrători fără documente în regulă provoacă îngrijorare. Dl. Harja reliefează că încheierea de contracte de muncă în formă scrisă este benefică, atât pentru angajator, cât şi pentru persoana angajată. „Recomandarea noastră este aceea de a se face tot ce este posibil, în aşa fel încât orice persoană care prestează o activitate să ceară, iar agentul economic, la rândul lui, să întocmească forme legale de angajare”, subliniază şeful ITM Suceava. Gabriel Harja arată că fenomenul muncii la negru este mai des întâlnit în activităţile cu caracter sezonier, precum în sectorul silvic, în cel al construcţiilor, dar chiar şi în industria textilă. Aceasta pentru că, având nevoie de forţă de muncă doar pentru un interval limitat de timp, administratorii de firme nu se complică să mai parcurgă toată procedura prevăzută de lege. Dl Harja susţine că, dacă în asemenea circumstanţe patronii ies în avantaj - neplătind dările către bugetul de stat şi cele de asigurări - lucrătorii rămân marii păgubiţi, nebeneficiind de ajutor de şomaj, vechime la pensie şi îngrijiri gratuite în sistemul de sănătate. „Este un avantaj aparent pentru lucrătorii respectivi, însă fiecare dintre aceştia trebuie să înţeleagă că, pe termen lung, munca fără forme legale nu aduce decât dezavantaje, ei nebeneficiind de nicio formă de protecţie socială”, relevă directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Pe acest fond, Daniel Harja a făcut referire şi la munca la gri. Este vorba despre angajaţii care în cartea de muncă figurează cu salariul minim pe economie, dar care, în realitate, sunt plătiţi cu sume mult mai mari, cu toţii fiind, de asemenea, prejudiciaţi la stabilirea drepturilor ce decurg din calitatea de salariat.
· Inspectorii de muncă suceveni au depistat nu mai puţin de 80 de persoane care prestau fără forme legale, şeful ITM, Gabriel Harja, fiind de părere că patronii vor să facă economii pe spatele lucrătorilor temporari
· Dacă administratorii de firme ies în avantaj - neplătind dările către bugetul de stat şi cele de asigurări - muncitorii rămân marii păgubiţi, nebeneficiind de ajutor de şomaj, vechime la pensie şi îngrijiri gratuite în sistemul de sănătate
Pe terenul fertil al crizei economice, munca fără forme legale pare să înflorească. Astfel, luna trecută, urmare a controalelor efectuate la agenţii economici de pe raza urbei reşedinţă de judeţ, inspectorii de muncă suceveni au depistat nu mai puţin de 80 de persoane care prestau la negru. Gabriel Harja, directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava nu este încântat de rezultat, opinând că acest număr de lucrători fără documente în regulă provoacă îngrijorare. Dl. Harja reliefează că încheierea de contracte de muncă în formă scrisă este benefică, atât pentru angajator, cât şi pentru persoana angajată. „Recomandarea noastră este aceea de a se face tot ce este posibil, în aşa fel încât orice persoană care prestează o activitate să ceară, iar agentul economic, la rândul lui, să întocmească forme legale de angajare”, subliniază şeful ITM Suceava. Gabriel Harja arată că fenomenul muncii la negru este mai des întâlnit în activităţile cu caracter sezonier, precum în sectorul silvic, în cel al construcţiilor, dar chiar şi în industria textilă. Aceasta pentru că, având nevoie de forţă de muncă doar pentru un interval limitat de timp, administratorii de firme nu se complică să mai parcurgă toată procedura prevăzută de lege. Dl Harja susţine că, dacă în asemenea circumstanţe patronii ies în avantaj - neplătind dările către bugetul de stat şi cele de asigurări - lucrătorii rămân marii păgubiţi, nebeneficiind de ajutor de şomaj, vechime la pensie şi îngrijiri gratuite în sistemul de sănătate. „Este un avantaj aparent pentru lucrătorii respectivi, însă fiecare dintre aceştia trebuie să înţeleagă că, pe termen lung, munca fără forme legale nu aduce decât dezavantaje, ei nebeneficiind de nicio formă de protecţie socială”, relevă directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Pe acest fond, Daniel Harja a făcut referire şi la munca la gri. Este vorba despre angajaţii care în cartea de muncă figurează cu salariul minim pe economie, dar care, în realitate, sunt plătiţi cu sume mult mai mari, cu toţii fiind, de asemenea, prejudiciaţi la stabilirea drepturilor ce decurg din calitatea de salariat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu