Bătălia pentru fondurile europene  

> În exerciţiul financiar european 2021-2027, Primăria Suceava va atrage finanţare nerambusabilă de minimum 250 de milioane de euro

Primarul Ion Lungu susţine că, pentru exerciţiul financiar european 2021-2027, municipiul Suceava are deja semnate contracte de finanţare de în valoare de 134 de milioane de euro.

„O preocupare permanentă – şi nu exagerez – este bătălia cu fondurile europene. Zi de zi, avem contracte, avem hotărâri şi indicatori tehnico-economici de aprobat” evidenţiază Lungu. În totalul precizat, valoarea contractelor parafate cu finanţare prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) este de 46,59 de milioane de euro, în timp ce fondurile atrase de la Ministerul Energiei, din Fondul de modernizare, pentru amenajarea Parcului fotovoltaic şi reabilitarea sistemului de transport şi distribuire a energie electrice, se ridică la peste 85 de milioane de euro. La fel, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2021-2027, municipiul Suceava a depus, la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est de la Piatra Neamţ, un proiect în valoare de 2,42 de milioane de euro, pentru reabilitarea punctului termic Cuza Vodă din cartierul Burdujeni. Per total, în cadrul POR, prin ADRNE, Suceava are pregătite proiecte în valoarea de aproximativ 107 milioane de lei, edilul-şef estimând că „vor fi accesate, ca de obicei, şi fonduri suplimentare, în aşa fel încât în acest exerciţiu financiar european să atragem fonduri europene de minimum 250 de milioane de euro”. „Niciodată nu au fost probleme, în ceea ce priveşte voturile pentru accesarea fondurile europene, de aceea mulţumesc consilierilor locali de la toate partidele”’ a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.

AJIPS a identificat

Cincisprezece cazuri de încasare a alocaţiei de stat pentru copii şi către „alţi destinatari de plăţi” decedaţi

> Descoperiţi au fost şi 856 de beneficiari pe nedrept ai alocaţiei pentru sprijinirea familiei, cât şi 92 ai venitului minim garantat necuvenit

> Prejudiciul cauzat de plata beneficiilor sociale necuvenite  a fost de 5,90 de milioane de lei, recuperate de AJPIS fiind 4,23 de  milioane de lei

 În vederea identificării suspiciunilor de acordare în mod necuvenit a sumelor cu titlul de beneficii sociale, în cursul anului 2023 Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava a procedat la multiple verificări prin încrucişarea bazelor de date deţinute de alte instituţii. Este vorba despre cele ale Casei de Pensii Suceava (pentru asiguraţi şi pensionari), Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date, dar şi despre anexele nr. 5 şi nr. 6 ale primăriilor şi codurile numerice personale trimise de Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială. Astfel, potrivit Raportului privind activitatea AJPIS în anul 2023, ca urmare a comparării evidenţelor în cauză, identificate au fost suspiciuni referitoare la 575 de beneficiari de indemnizaţii pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, care, pe lângă această facilitate, ar fi realizat simultan şi alte venituri. Acest lucru este interzis de prevederile legale în vigoare, iar confirmate au fost doar 36 de situaţii. De asemenea, în alte 428 de situaţii s-a ivit suspiciunea că, deşi erau în concediu maternal sau paternal, persoanele cu pricina încasau inclusiv stimulentul pentru întoarcerea la serviciu înaintea termenului prevăzut de lege pentru creşterea copilului, confirmate fiind 34 de cazuri. La fel, procedând la verificarea încrucişată a bazelor de date, AJPIS Suceava a ajuns  să  suspecteze 46 de situaţii de încasare a alocaţiei de stat pentru copii decedaţi, şi a alte „161 de suspiciuni cu destinatari de plată decedaţi”, în total confirmându-se  numai 15 cazuri. Totodată, suspiciuni s-au arătat şi în legătură cu 292 de beneficiari de venit minim garantat, cu doar 92 de confirmări, cât  şi în ceea ce îi priveşte pe 3.985 de beneficiari ai alocaţiei pentru sprijinirea familiei, confirmate fiind 865 de cazuri. În consecinţă, în anul 2023 AJPIS a pus un accent deosebit pe identificarea şi recuperarea debitelor constituite de pe urma încasării de către beneficiari a unor drepturi necuvenite. Conform raportului privind activitate a instituţiei în anul trecut, prejudiciul total provocat prin plata necuvenită a beneficiilor sociale s-a ridicat la 5,90 de milioane de lei. Prin demersurile întreprinse, inspectorii sociali au reuşit să recupereze a 4,23 de  milioane de lei, în acest mod ajungându-se la o diminuare a valorii beneficiilor acordate pe nedrept.

 

Mansardare cu finanţare europeană de aproape 10 milioane de lei la Şcoala Gimnazial Miron Costin

> Numărul de elevi a crescut, ceea ce a dus la „supraaglomerarea claselor şi la program de studiu în schimburi”

Consiliu Local al municipiului Suceava a aprobat documentaţia tehnico-economică şi indicatorii tehnico-economici ai proiectului de extinderea pe verticală, respectiv de masardare, cât şi de dotare a clădirii Şcolii Gimnaziale Miron Costin din Burdujeni, pentru „adaptarea sistemului de educaţie la evoluţia tehnologică”. Potrivit proiectului de hotărâre, investiţia de mansardare aferentă Corpului C1 îşi propune o îmbunătăţire a caracteristicilor tehnice şi funcţionale a clădirii, izolaţiei anvelopei superioare, atât în ceea ce priveşte economia de energie, cât şi înlocuirea finisajelor interioare şi exterioare uzate „care nu mai corespund din punct de vedere estetic şi calitativ”.  „Este printre cele mai mari şcoli din municipiul Suceava. După ce am făcut acest lucrări la Şcoala Gimnazială nr. 10, iar la Şcoala Gimnazială nr. 8 mansardarea este la finalizare, iată că vom mansarda, cu fonduri europene, şi clădirea de la Şcoala Gimnazială Miron Costin” a declarat primarul Ion Lungu.     Proiectul în valoare de 9,75 de milioane de lei este pregătit, acesta urmând a fi depus, în vederea finanţării, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, cu sediul la Piatra Neamţ. În ultimii ani, la Şcoala Gimnazială Miron Costin numărul de clase a crescut de 46 la 52, iar cel al elevilor, de la 1,290 la 1.395, „ceea ce a dus la „supraaglomerarea claselor şi la program de studiu în schimburi”.  Sursa de finanţare o constituie Programul Regional Nord-Est 2012-2027, Prioritatea 6, O regiune educată, Obiectivul specific - Îmbunătăţirea accesului egal la servicii de calitate şi incluzive în educaţie, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurii accesibile.

 Primarul Ion Lungu face apel la suceveni, să „pună mâna” la curăţenia de primăvară 

> „Fără nici un fel de jenă, eu mătur sau dau cu lopata, iar oamenii mă salută de la balcon” spune primul gospodar al urbei, sperând ca „în acest an să nu mai fie aşa”

 Pe 4 martie, în municipiul Suceava demarează campania de înfrumuseţare de primăvară „Toţi pentru curăţenia oraşului”. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care  a subliniat că, aşa cum face de 20 de ani, şi în acest an va participa personal la acţiunea de „salubrizare” din reşedinţa de judeţ. În prima etapă, cea cuprinsă între 5 şi 15 martie, curăţenie se va face pe arterele principale de circulaţie, pe care vor fi prezente două formaţii de lucru. În cea de-a doua etapă, între 18 martie şi 12 aprilie, cu implicarea personalului asociaţiilor de proprietari, în campanie vor fi cuprinse străzile şi spaţiile verzi din cartiere. 

„Fac apel la asociaţiile de proprietari să vină alături de Primărie, aşa cum multe au făcut-o şi în anii anteriori, să facă curăţenie pe spaţiile verzi şi în jurul blocurilor. Nu mai avem asociaţii de locatari, ci de proprietari, iar fiecare proprietar ar trebui să se implice într-un fel sau altul. Însă, având experienţa anilor trecuţi, când, fără nici un fel de jenă, eu mătur sau dau cu lopata, iar oamenii mă salută de la balcon, în loc să pună mâna şi ei. Sper ca în acest an să nu mai fie aşa”, a arătat primul gospodar la urbei. Într-o a treia etapă, între 15 aprilie şi 2 mai,  odată cu apropierea Sărbătorilor pascale, primenite vor fi spaţiile din jurul lăcaşurilor de cult, locurile de joacă pentru copii şi zonele de agrement. „Avem timp mult la dispoziţie, în special pentru pregătirile din prejma Sărbătorilor pascale,  să facem curăţenie aşa cum trebuie, având în vedere că Paştele este în luna mai. Sper să nu mai avem ghinionul de anul trecut, când după ce am ajuns la jumătatea campaniei, pe 8 aprilie a venit din nou iarna şi am luat-o de la început” a spus Ion Lungu, primarul Sucevei.      

 Pregătiri pentru demararea în forţă a reparaţiilor la 60 de străzi din municipiul Suceava    

> Firmelor sub contract cu Primăria li s-a cerut ca, în funcţie de vreme, să fie gata să pornească staţiile de asfalt

> Până atunci, mai facem reparaţii la rece, acolo unde apar găuri în asfalt”,  a precizat primarul Ion Lungu

Primăria municipiului Suceava este în febra pregătirilor pentru demararea lucrărilor de asfaltare. Primarul Ion Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că au fost identificate 60 de străzi pe care vor interveni firmele câştigătoare a contractului de reparare şi întreţinere a infrastructurii rutiere. Vizate sunt toate cartierele reşedinţei de judeţ, intervenţiile urmând a demara în funcţie de condiţiile meteorologice. „Pregătim lucrări de asfaltare în oraş. Sunt 60 de străzi pe care vrem să le reparăm în acest an, plus asfaltarea celor 12 de pământ. Avem întâlnire cu reprezentaţii firmelor care se ocupă cu reparaţiile, respectiv ai SUCT, Autotehnorom şi Florconstruct. Le punem vedere ceea ce vrem să facem, să-şi pregătească instalaţiile şi utilajele, astfel încât la momentul potrivit, în funcţie de cum evoluează vremea, să pornească staţiile de asfalt. Până atunci mai facem reparaţii la rece, acolo unde apar găuri în asfalt”,  a precizat primarul Ion Lungu. Licitaţia pentru atribuirea Serviciului de întreţinere şi reparare a străzilor din municipiul Suceava a fost adjudecată de asocierea SUCT Suceava, Autotehnorom Suceava şi Florconstruct Suceava, fostul prestator al acestuia. Este vorba despre un contract-cadru cu valabilitate de 2 ani, cu o valoare maximă de 86,40 de milioane de lei, fără TVA, şi o valoare minimă de 62 de milioane de lei, fără TVA. În bugetul municipiului Suceava, cu destinaţia întreţinere, reparare şi investiţii în infrastructura rutieră, în anul 2024 prevăzută este o sumă de 125,665 de milioane de lei, adică de 25,264 de milioane de  euro. Primarul Ion Lungu a informat. Pentru reparaţii prinsă este suma de 41,795 de milioane de lei, la investiţii alocarea fiind de 83,870 de milioane de lei. Acestea din urmă includ alocările pentru Ruta alternativă Suceava-Botoşani, dar şi asfaltarea a 12 străzi de pământ.

Blocul Lamă de lângă Primărie intră în lucrări de reabilitare de peste 1 milion de euro

> În 12 luni, reabilitate urmând a fi anvelopa clădirii şi sistemele de încălzire, furnizare a apei calde şi de iluminat

> O atenţie deosebită se va acorda menținerii finisajului realizat cu mozaic care există pe fațada laterală a imobilului

 Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a semnat contractul de reabilitare energetică moderată a Blocului  P1 de pe Bulevardul 1 Mai nr. 2. La licitaţie, cu oferte au venit Comtransport Suceava, Casa Grup Suceava, precum şi încă o firmă din Bacău. Câștigătorul competiţiei este Comtransport Suceava, valoarea contractului fiind de 5,342 de milioane de lei, respectiv de peste 1 peste un milion de euro, cu termen de realizare de 12 luni. „Lucrările prevăd reabilitarea anvelopei clădirii, sistemului de încălzire, sistemului de furnizare a apei calde, instalației de iluminat, dar şi lucrări de management energetic integrat pentru clădiri” a declarat edilul-şef Ion Lungu. 

Aflat vizavi de Primărie, Blocul de la numărul 2 de pe Bulevardul 1 Mai are 84 de apartamente, fiind cunoscut sub denumirea de Blocul Lamă. Finanţarea este atrasă în cadrul Componentei V „Valul renovării” a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă  (PNRR), cu intervenţii apreciate la aproximativ 200 de euro pe metrul pătrat. Printre acestea din urmă se numără reabilitarea termică a elementelor de anvelopă a clădirii; reabilitarea sistemului de încălzire şi a celui de furnizare a apei calde de consum; instalarea de sisteme de climatizare și ventilare, dar şi modernizarea instalațiilor de iluminat. Totodată, incluse sunt sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald; sisteme alternative de producere a energiei electrice și a celei termice; utilizarea de surselor regenerabile de energie şi modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor. De asemenea, proiectul prevede şi amenajarea a două puncte de încărcare a acumulatorilor autovehiculelor electrice. În autorizaţia de construire se subliniază  că „o atenţie deosebită se va acorda în vederea menținerii finisajului realizat cu mozaic care există pe fațada laterală a blocului de locuințe dinspre Bulevardul 1 Mai”.

 Din bugetul de stat,

Fermierii suceveni au încasat pe nedrept sprijin financiar de peste 3,70 de milioane de lei

> „S-a procedat la transmiterea dosarelor de debit la ANAF, în vederea demarării procedurilor de executare silită” se arată într-o informare a APIA Suceava

În evidenţele Centrului Judeţean al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava sunt înregistraţi 1.054 de debitori naţionali, se arată în Raportul privind activitatea instituţiei în anul trecut. În cauză sunt „mai multe tipuri de sprijin financiar acordat de la bugetul naţional, 17 procese verbale de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor fiind înregistrate în anul 2023”. Între 2007 şi 2023, fermierii suceveni ar fi încasat  necuvenit peste 3,71 de milioane de lei, din acest total, debite de 77.709 de lei fiind înregistrate pe durata anului precedent. Începând cu 2007, an din care România este membră a Uniunii Europene, din cele 3,71 de milioane de lei, inclusiv accesoriile, s-au recuperat 3,54 de milioane de lei, rămasă fiind o sumă de 176.535 de  lei. „S-a procedat la transmiterea dosarelor de debit la ANAF, în vederea demarării procedurilor de executare silită. Cazurile nerecuperate sunt monitorizate în vederea evitării împlinirii termenului de prescriere, periodic fiind efectuate reconcilieri de sume cu serviciile fiscale din judeţ” se subliniază în analiza citată. Conform acesteia, la finele anului anterior, „procentul de recuperare rămas, pentru debitele naţionale, la nivelul Centrului Judeţean, era cel de 95,2%”. „Se urmăreşte creşterea semnificativă a acestui procentaj, prin recuperarea sumelor, atât prin plata voluntară, cât şi prin executare silită”  se reliefează în Raportul privind activitatea din 2023 a Centrului Judeţean al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava.  

 "Zero accidente de muncă"  

> Campania ITM privind „Îmbunătățirea prevenirii accidentelor de muncă” îşi propune să consolideze „cultura prevenirii, atât în cadrul organizațiilor, cât și în rândul lucrătorilor individuali”

 Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a găzduit o întâlnire cu factorii interesați în aplicarea corectă a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă, informează inspectorul-şef Romeo Butnariu, care precizează că manifestarea a fost organizată în contextul acțiunilor desfășurate de Inspecția Muncii, în concordanță cu cele hotărâte de către înalții funcționari publici, cu referire la accidentele de muncă din Uniunea Europeană. La întrunire au luat parte reprezentanţii angajatorilor, responsabili cu securitatea și sănătatea în muncă, servicii interne ale unor companii, precum și servicii externe de consultanță din județul Suceava. Potrivit şefului ITM, campania își propune o viziune „zero accidente de muncă” și se desfășoară în cadrul Strategiei 2021-2027 a UE - „Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare”. Campania din 2023-2024 privind accidentele de muncă are ca slogan „Îmbunătățirea prevenirii accidentelor de muncă”, aceasta menită fiind să consolideze cultura prevenirii, atât în cadrul organizațiilor, cât și în rândul lucrătorilor individuali, în conformitate cu o abordare de tip „viziune zero” în ceea ce privește decesele la locul de muncă. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, printre obiectivele campaniei - care în județul Suceava este derulată până pe 05 iulie 2024 -, se numără extinderea cunoștințelor privind modul de cercetare a accidentelor de muncă; identificarea corectă și eliminarea cauzelor accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, dar şi furnizarea de informații sectoriale specifice întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, vizate sunt furnizarea de îndrumări cu privire la metodologia de stabilire a cauzei accidentului de muncă; implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora în activitatea de cercetare a accidentelor de muncă; aplicarea corespunzătoare a legislației în vigoare, precum şi schimbul de bune practici. Pe durata campaniei, Inspectoratul Teritorial de Muncă  Suceava va efectua controale, în vizor fiind, în principal, unitățile economice la care s-au accidente de muncă în decursul anilor 2022 și 2023.
 

 

Sala polivalentă a depăşit faza de turnare a gradenelor   

> S-a trecut la cofrarea stâlpilor de la parterul şi etajul I al Corului C1, anunţă primarul Ion Lungu 

Se lucrează bine la Sala polivalentă, informează Ion Lungu, primarul municipiul Sucevei, după o vizită făcută pe şantierul de la marginea reşedinţei de judeţ. Sala polivalentă este construită la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe o suprafaţă desfăşurată de 28.530 de metri pătraţi, adiacentă străzii „Iuliu Hossu”, teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă. Obiectivul de investiţii din reşedinţa de judeţ va avea 5.000 de locuri pentru spectatori, lucrările fiind atribuite prin licitaţie societăţii comerciale MIS Grup Bistriţa. Contractul pentru proiectarea şi construirea Sălii polivalente din municipiul Suceava a fost semnat la jumătatea lunii iunie 2023, durata acestuia fiind de 24 de luni, dintre care 20 de luni pentru execuţia efectivă. „În acest moment se montează gradenele de la terenul principal al Sălii polivalente și se cofrează stâlpii de la parter, la etajul 1, din Corpul C1” subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei. Până la sfârşitul anului 2024, obiectivul ar putea fi ridicat  <la roşu>”, o întârziere de 3 luni intervenind ca urmare a adoptării noii soluţii de încălzire cu pompe de căldură a Sălii polivalente, care se vrea fi „cea mai mare din zona Moldovei”.     

 

Anul trecut

Pensii pe caz de boală pentru 1.768 de suceveni  

> În total, 441 sunt persoane care erau cuprinse în câmpul muncii, altele 1.518 provenind „din afara activităţii”

> Din total, 191 de dosare au fost respinse, înregistrate fiind şi 163 de cazuri de ameliorare a situaţiei medicale

În vederea încadrării într-un grad de invaliditate, în anul 2023 Casa Judeţeană de Pensii Suceava a „expertizat medical” nu mai puţin de 13.453 de persoane, se arată într-o informare a instituţiei sucevene. Potrivit statisticii referitoare la activitatea de expertizare medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, în 191 de cazuri dosarele au fost respinse, iar în altele 15 cazuri   s-a procedat la „depensionare”, ca urmare a revizuirii la termen. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023, la Casa Judeţeană de Pensii au fost înregistrate 1.959 de propuneri pentru acordarea pensiei de invaliditate, dintre acestea 441 provenind de la persoane aflate în câmpul muncii. Altele 1.518 au fost cereri ale persoanelor „din afara activităţii”, încadrate într-un grad de invaliditate fiind 1.768 de persoane. În rândul acestora din urmă, 156 de suceveni au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, 566 în gradul al II-lea, iar 1.046 în gradul al III-lea. Sursa citată mai subliniază că pe durata anului trecut s-au înregistrat şi 163 de cazuri de ameliorare a situaţiei medicale a persoanelor încadrate într-un grad de invaliditate, activitatea de  expertizare medicală şi recuperare a capacităţii de muncă desfăşurându-se în patru cabinete specializate. Conform prevederilor Legii nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii, pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare. După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte menţinerea în acelaşi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad sau redobândirea capacităţii de muncă. Drept urmare, dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă. La fel „depensionarea” poate surveni cererii înaintate de persoana încadrată în grad de invaliditate, pe motiv de îmbunătăţirea stării de sănătate.

Utilaje degradate şi gresie spartă la unităţile de catering controlate de către inspectorii sanitari veterinari  

> Aceştia au dat amenzi de 140.000 de lei inclusiv pentru produse alimentare depozitate necorespunzător, angajaţi fără carnete de sănătate şi cursuri de igienă  

 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a fost angrenată în campania naţională de controale oficiale pentru evaluarea cerinţelor de igienă şi siguranţă a alimentelor, spaţiilor, facilităţilor şi echipamentelor destinate preparării hranei în unităţile de tip catering autorizate sanitar veterinar, informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful instituţiei sucevene. Conform dr. Voloşeniuc, inspectorii DSVSA au controlat 42 de unităţi înregistrate sanitar veterinar, în urma deficienţelor constatate aceştia dând 9 avertismente şi 14 amenzi a căror valoare însumează 140.000 de lei. Potrivit directorului executiv Mihai Sorin Voloşeniuc, neconformităţile descoperite au constat în condiţii de igienă deficitare; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentelor privind sănătatea angajaţilor, dar şi lipsa certificatelor de absolvire a cursurilor de igienă. La acestea se adaugă deficienţe structurale şi de neîntreţinere a spaţiilor, cum ar fi pavimentele degradate, gresia spartă, plinta deteriorată şi utilajele degradate. La unităţile de catering controlate, inspectorii sanitari veterinari suceveni  aveau să descopere că produsele de origine animală şi cele de proveninţă non animală erau depozitate necorespunzător şi că nu se procedase la păstrarea de probe contraprobele din „mâncarea colectivă”. De asemenea, s-a constat că la unele dintre unităţile verificate nu se efectuaseră acţiunile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, iar altele nu aveau întocmit planul de autocontrol, iar chiar dacă acesta exista, nu era aplicat.        

 Sancţionate de către inspectorii specializaţi

Încălcări ale legii la „executarea lucrărilor noi”, modificarea sau desfiinţarea celor existente

> Inspectoratul Judeţean în Construcţii Suceava dat amenzi de  266.000 de lei inclusiv pentru obstrucţionarea controlului, neprezentarea actelor solicitate de către inspectori şi neasigurarea verificărilor prin diriginţi de şantier

> Constatate au fost emiterea de autorizaţii de construire în baza unor documentaţii incomplete, emiterea de certificate  de urbanism cu date eronate, dar şi neîndeplinirea la termen a măsurilor impuse de către inspectorii în construcţii

 Inspectoratul Judeţean în Construcţii Suceava a avut, în 2023, 214 de activităţi de control şi de inspecţie, dintre care 181 în domeniile calităţii construcţiilor, performanţei energetice a clădirilor şi autorizării executării lucrătorilor, cât şi 33 în cel al supravegherii pieţei produselor, staţiilor de producere a betoanelor, mixturilor, agregatelor şi laboratoarelor de încercări. Potrivit unei analize remise cotidianului Crai nou, şi semnată de către inspectorul-general Paul Racoviţă, pe durata anului trecut s-au făcut şi controale suplimentare. Astfel,  s-a ajuns la un total de 713 de controale, „factorii implicaţi în etapa de execuţie” fiind vizaţi de 447 de inspecţii. Între acestea din urmă, 199 de controale au fost „în fază determinată”, depistate fiind 91 de neconformităţi sancţionate cu amenzi de 266.000 de lei. Între neconformităţi, enumerate sunt încălcarea prevederilor legale la executarea unei lucrări noi, modificarea sau desfiinţarea celor existente; neîndeplinirea obligaţiilor în etapele de realizare, exploatare şi intervenţii la construcţii, dar şi la post-utilizarea acestora; interzicerea sau obstrucţionarea controlului şi neprezentarea actelor solicitate de către persoanele cu atribuţii de inspecţie; neasigurarea verificării executării lucrărilor prin diriginţi de şantier autorizaţi, la cele de mai sus adăugându-se organizarea sau aplicarea necorespunzătoare a sistemului de management al calităţii. În ceea ce priveşte urmărirea comportării în timp a construcţiilor, cu prilejul celor 60 de controale,  în anul 2023 s-au dispus 59 de măsuri de corectare a neconformităţilor şi s-au dat două amenzi însumând 3.000 de lei. Pe partea de performanţă energetică, pe durata acţiunilor de control nu au fost identificate neconformităţi majore. Domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului a făcut, în trimestrul al patrulea, obiectul a 124 de controale desfăşurate la autorităţile administraţiei  publice, dar şi ca urmare a sesizărilor. Constatate, astfel, au fost 91 de neconformităţi, s-au dispus tot atâtea măsuri de remediere şi s-au aplicat 9 amenzi totalizând 53.000 de lei. Neregulile descoperite ţin de emiterea de autorizaţii de construire în baza unor documentaţii incomplete; emiterea de certificate de urbanism incomplete sau cu date eronate, dar şi neîndeplinirea la termen a măsurilor impuse de către inspectorii în construcţii. În cele din urmă, în domeniul supravegherii pieţei produselor pentru construcţii, staţiilor betoane, mixturilor asfaltice, agregatelor minerale şi al laboratoarelor de analize şi încercări, Inspectoratul Judeţean în Construcţii Suceava a desfăşurat 78 de acţiuni de control, acestea fiind soldate cu două amenzi însumând 23.000 de lei.
 

 

Serviciul de Metrologie a încasat, de la „păcănele”, peste 345.000 de lei

> Anul trecut metrologii suceveni au făcut 1.109 de verificări tehnice iniţiale şi periodice la „mijloacele pentru jocuri de noroc”

În 2023, Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava a controlat, din punct de vedere metrologic, 3.521 de mijloace de măsurare, activitatea acestuia fiind completată cu etalonarea a 449 de asemenea mijloace, veniturile realizate din aceste surse fiind de 477.808 de lei. Potrivit Raportului de activitate al  SJML, anul trecut realizările totale ale structurii sucevene au fost de 930.378 de lei, încasările provenind de pe urma „solicitărilor pentru servicii de la operatori economici şi persoane fizice din domeniile tranzacţiilor comerciale, reparaţiilor auto, utilităţilor publice, divertismentului şi jocurilor de noroc”.  În ceea ce priveşte pe acestea din urmă mijloace, Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava a avut un total de 1.109 de verificări tehnice iniţiale şi periodice, cu o valoare de 345.702 de lei. Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava funcţionează în subordinea Direcţiei Regionale de Metrologie Legală (DRML) Bacău şi are drept obiective asigurarea căilor de realizare a uniformităţii măsurărilor, a exactităţii şi compatibilităţii măsurărilor, cât şi a corelării măsurărilor cu etaloanele acceptate ca referinţă. Susţinerea financiară a activităţii se face din fonduri extrabugetare, respectiv din surse proprii, rezultat al muncii celor 7 salariaţi, personal contractual.    

Primăria Suceava plăteşte burse elevilor cuprinşi în Proiectul USV Dual

> Obiectivul general al acestuia constă în creşterea performanţei în formarea profesională, proiectul fiind implementat de un consorţiu din care, pe lângă USV, fac parte 40 de parteneri

Municipiul Suceava achită burse pentru 3 colegii tehnice din reşedinţa de judeţ, cuprinse în Proiectul Performanţă în formarea profesională prin parteneriat cu mediul economic pentru dezvoltarea rutei complete de învăţământ dual la Universitatea Ştefan cel Mare Suceava.  În cauză sunt Colegiul Tehnic Petru Muşat, Colegiul Tehnic Alexandru Ioan Cuza şi Colegiul Tehnic Samuil Isopescu, burse fiind  acordate în  anii şcolari 2023-2024, 2024-2025 şi 2025-2026. Conform contractului de finanţare, în calitate de partener, municipiul Suceava virează „burse direct elevilor, din bugetul proiectului, în valoare de 1,476 de milioane de lei, reprezentând valoarea eligibilă nerambursabilă PNRR”. În bugetul pe anul 2024, prinsă a fost suma de 240.000 de lei, Serviciul Proiecte europene a propus majorarea cu 400.000 de lei a contribuţiei aferente proiectului, sumă care urmează a fi aprobată în şedinţa ordinară a Consiliului Local. Obiectivul general al proiectului constă în creşterea performanţei în formarea profesională, acesta fiind implementat în cadrul unui consorţiu din care, alături de USV, fac parte 40 de parteneri. Este vorba despre municipiile Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Fălticeni, Roman, Târgu Neamţ şi Botoşani, oraşul Siret şi comuna Dumbrăveni, cât şi despre 13 unităţi de învăţământ preuniversitar din aceste localităţi. Acestora li se adaugă 18 agenţi economici din localităţile deja menţionate, dar şi din municipiul Piatra Neamţ, oraşul Salcea, şi comuna Baia. Cele 9 unităţi administrativ-teritoriale asigură plata burselor către elevi, implicate fiind şi în stabilirea curriculumului. Proiectul Performanţă în formarea profesională prin parteneriat cu mediul economic pentru dezvoltarea rutei complete de învăţământ dual la Universitatea Ştefan cel Mare Suceava este finanţat în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C15- Educaţie, Reforma 4-Crearea unei rute profesionale complete pentru învăţământul tehnic superior, Investiţia 6-Dezvoltarea a minimum 10 consorţii regionale şi dotarea a minimum 10 campusuri profesionale integrate.

Pentru muncă nedeclarată

Şase firme sucevene au fost amendate cu 240.000 de lei încă din prima lună a anului 

>În ianuarie, inspectorii ITM au depistat 10 persoane care nu aveau încheiate contracte individuale de muncă

În luna ianuarie 2023, inspectorii Inspectoratului Teritorial de  Muncă Suceava au avut 261 de controale, dintre care 197 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 64 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că, în urma deficienţelor constatate, aplicate au fost 122 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a acestora fiind de 302.500 de lei. Doar pe linia relaţiilor de muncă,  după 197 de acţiuni de control efectuate, inspectorii de muncă au dat 38 de amenzi însumând 278.000 de lei. Cu prilejul verificărilor, inspectorii ITM au depistat 3 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cât şi 10 persoane care nu aveau încheiate contracte individuale de muncă. Pentru muncă nedeclarată, cei 6 angajatori s-au fost ales cu amenzi totalizând  240.000 de lei. Pe lângă cele deja menţionate, s-au mai constatat nereguli privind nerespectarea prevederilor legale privind neremunerarea muncii suplimentare, obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de fiecare salariat, acordarea concediilor de odihnă, cât şi a repausului săptămânal. În ceea ce priveşte domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în prima lună a anului 2024, inspectorii specializaţi au făcut 64 de controale, cele 4 amenzi aplicate însumând 24.500 de lei. Printre deficienţe descoperite de către controlori se numără cele referitoare la faptul că nu s-a comunicat şi nu au fost cercetate evenimentele încadrabile ca accidente de muncă;; nu s-a organizat activitatea de prevenire și protecție; nu s-a întocmit programul de revizii și reparații la utilaje și instalații mecanice și electrice; nu au fost autorizate instalaţiile de ridicat şi nu s-au stabilit și marcat căile de acces și circulație.

Cu peste 75.000 procesate în anul trecut

Evaluarea dosarele de pensii este pe final  

> Pe lângă transferarea datelor pe suport electronic, demersul  s-a axat pe valorificarea tuturor formelor de venit şi a contribuţiile aferente, în scopul eliminării inadvertenţelor, declară Constantin Boliacu, şeful CJP, reliefând că începe recalcularea pensiilor

„În perioada care vine, urmează implementarea cu rigurozitate a prevederilor Legii nr. 360 din 2023 privind sistemul public de pensii” anunţă Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, subliniind că activitatea de evaluare a dosarelor de pensii este pe încheiate.  CJP Suceava a demarat procedura de evaluare a dosarelor de pensii încă din septembrie 2021, aceasta desfăşurându-se cu 30 de angajaţi. Acţiunea a vizat dosarele pe suport de hârtie, ale căror date au fost introduse în calculator, obiectivul final constând în crearea bazei unice de date. Demersul  urmăreşte valorificarea tuturor formelor de venit, cu contribuţiile aferente, în scopul eliminării inechităţile cauzate de-a lungul timpului de diverse inadvertenţe, inclusiv de cele de ordin legislativ. Potrivit şefului CJP, în cadrul instituţiei, pentru derularea evaluării,  alocat a fost un spaţiu separat, astfel încât activitatea curentă să nu fie perturbată în vreun fel.  În anul 2023, prin evaluare au trecut 75.103 de dosare, cele mai multe, 15.270, în luna august, iar cele mai puţine, 568, în luna ianuarie. „Numărul total al dosarelor de evaluat este de 134.340, însă în urma modificărilor succesive s-a ajuns la un număr de 138.896 de dosare evidenţiate în aplicaţia destinată procesului de evaluare”  a declarat directorul executiv Constantin Boliacu. În scopul implementării măsurilor legislative privind evaluarea dosarelor din sistemul public de pensii, Casei Judeţene de Pensii Suceava i-au fost repartizate 30 de posturi contractuale de execuţie pe perioadă determinată. Din totalul acestora, 24 de posturi au fost destinate persoanelor cu studii superioare, consilieri debutanţi, 6 fiind pentru persoane cu studii medii, referenţi debutanţi.

Uşoară creştere a numărului beneficiarilor mesei asigurate de Cantina de ajutor social

> În 2023, lunar, în medie, servite au fost 218 de porţii, cu 7 în plus faţă de anul trecut dar, de exemplu, cu 102 mai puţine comparativ cu 2016 

Numărul beneficiarilor ai Cantinei de ajutor social din municipiul Suceava este în uşoară creştere. Conform unei informări a Serviciului „Ajutoare sociale” al Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei reşedinţei de judeţ, pe durata anului 2023 pentru masa gratuită s-au adunat 105 de cereri (faţă de 106 în 2022), 65 de persoane înscriindu-se la Cantină pentru o perioadă de numai 3 luni. Totodată, 37 de suceveni au apelat pentru întâia oară la această facilitate, în timp ce 4 familii au cerut majorarea numărului de porţii. Potrivit analizei Serviciului amintit, pe durata anului 2023, lunar, în medie, la Cantina de ajutor social au fost servite de 218 de porţii, număr mediu mai mare decât cel din 2022, cu 7 porţii. În scopul gestionării corecte a dosarelor, în anul  2023 verificări şi anchete sociale au fost făcute în 123 de dosare, lunar fiind întocmite 48 de referate pentru plata unei contribuţii de 30% din venitul net al familiei beneficiare. În 2022, Consiliul Local Suceava a aprobat majorarea alocaţiei de hrană pentru beneficiarii Cantinei de ajutor social, valoarea raţiei de hrană crescând de la 15 lei pe zi şi persoană la 20 de lei pe zi şi persoană. Măsura a survenit majorării, din cauza inflaţiei, a preţurilor de achiziţie a produselor, crizei energetice şi scumpirii combustibililor. Înspre comparaţie, în medie, lunar, în anul 2019, la Cantina de ajutor social s-au asigurat 226 de porţii, faţă de 239 de porţii în 2018. În anul 2017, numărul mediu lunar al porţiilor servite s-a ridicat la 287. În 2016, la Cantină au fost consumate, în medie, 320 de porţii pe lună, respectiv cu 102 în plus faţă de anul 2023.                       

 

În 2024

Zile suplimentare de concediu de odihnă pentru salariaţii Bibliotecii Judeţene şi Muzeului Bucovinei

> Maximumul acordat este de 5 zile lucrătoare la Bibliotecă şi de 10 zile la Muzeu, legea prevăzând că beneficiari sunt angajaţii „care prestează munci periculoase sau vătămătoare”

În acest an, personalul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” va avea parte de câte 5 zile de concediu suplimentar de odihnă, mai puţin paznicul, care are dreptul la doar 3 zile în plus.  Potrivit unei hotărâri a Consiliului  Judeţean, după ce Direcţia de Sănătate Publică Suceava a emis buletinul de expertizare, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă şi-a dat avizul de rigoare, în anul 2024 suplimentul de concediu este valabil pentru 54 de posturi. Printre beneficiari figurează managerul, directorul adjunct, şefii de birou, administratorul, inginerul, secretarul, inspectorul de specialitate, referentul de specialitate, economistul, bibliotecarii, muncitorul calificat, paznicul şi îngrijitorul. În conformitate cu HG nr. 250 din 1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome şi din unităţi bugetare, care prestează munci periculoase sau vătămătoare, respectivii lucrători au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare. Tot printr-o hotărâre a deliberativului judeţean, la Muzeul Naţional al Bucovinei intră sub incidenţa acestor reglementări 167 de persoane. Astfel, dacă persoanele din conducerea instituţiei vor avea dreptul la 5 zile de concediu suplimentar de odihnă, în funcţie şi de compartimentul în care lucrează „conservatorul”, şefii de serviciu, bibliotecarul şi muzeograful vor se vor bucura 7 zile de concediu în plus, iar „restauratorul”, referentul, biologul, muncitorul calificat şi supraveghetorul vor beneficia, fiecare, de câte 10 zile de odihnă suplimentare. De remarcat este că faptul că prin hotărâri ale Consiliului Local, la Primăria Suceava de concediu suplimentar de 5 zile lucrătoare are parte personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului, Direcţiei Municipale de Evidenţă a Persoanei, Direcţiei Administraţiei Pieţelor, Direcţiei de Ecologizare şi Direcţiei de Asistenţă Socială.

 Noul venit minim de incluziune a ajuns la peste 9.400 de familii şi de persoane singure  

> Programul a fost „creat pentru a ajuta persoanele și familiile vulnerabile să depășească obstacolele financiare pe care le întâmpină și să-și îmbunătățească viața” arată Dan Ionuţ Adomniţei, director executiv al AJPIS

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Suceava a  început să achite, în februarie, pentru prima dată, noul venit minim de incluziune, până acum beneficiarii fiind 9.403 de familii și de persoane singure, înregistrate, în ianuarie 2024, în baza de date a instituţiei. Directorul executiv Dan Ionuţ Adomniţei informează că totalul plătit este de 6,68 de milioane de lei, pe 20 februarie fiind alimentate conturile pentru beneficiarii de venit minim de incluziune pe card, în ultima decadă a lunii fiind în desfăşurare plata prin mandat poștal. Venitul minim de incluziune (VMI) reprezintă un program unic de asistență socială „creat pentru a ajuta persoanele și familiile vulnerabile să depășească obstacolele financiare pe care le întâmpină și să-și îmbunătățească viața”. Acest beneficiu este consacrat prin Legea nr. 196 din 2016, având drept componente sprijinul pentru incluziune, respectiv, sprijinul pentru familiile cu copii. Venitul minim de incluziune a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024, înlocuind venitul minim garantat, reglementat prin Legea nr. 416 din 2001, cât și alocația pentru susținerea familiei, prevăzută de Legea nr. 277 din 2010. Dan Ionuţ Adomniţei, directorul executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială arată că, astfel, în februarie au fost plătite alocațiile de stat pentru copii, aferente lunii ianuarie, indexate cu rata medie anuală a inflației, pentru 136.678 de beneficiari achitându-se 47,10 de milioane de lei. Noul cuantum în vigoare al alocaţiei este de 719 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 2 ani (2-18 ani în cazul copiilor cu handicap), creşterea fiind de 88 de lei. Pentru copiii fără handicap, cu vârsta cuprinsă între 2-18 ani, precum și pentru tinerii de peste 18 ani, care urmează învățământul liceal sau profesional, alocaţia de stat este de 292 de lei, cu o creştere de 36 de lei. Măsurile prevăzute de Legea nr. 196 din 2016 privind venitul minim de incluziune fac parte din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Capitolul 13 „Reforme sociale”, „Jalonul 384”, având scopul reducerii sărăciei în rândul persoanelor vulnerabile şi „al diminuării sarcinilor administrative pentru administrația locală și beneficiari”.
 

 Inspectorii ITM suceveni au amendat cu 1,46 de milioane de lei firmele depistate cu muncă nedeclarată

> La acestea au fost descoperiţi 138 de suceveni care prestau diverse activităţi cu încălcarea legislaţiei în domeniu. 40 dintre aceştia neavând contract de muncă

În perioada ianuarie-decembrie 2023, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au organizat şi întreprins nu mai puţin de 2.368 de controale. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că desfăşurate au fost acţiuni de control de tip campanie, tematice şi de fond, acestea vizând toate categoriile de angajatori şi având ca urmare sancţionarea a 354 de agenţi economici. Date fiind neregulile depistate, inspectorii ITM au aplicat 760 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 370 de avertismente şi 257 de amenzi a căror valoare însumează peste 2,36 de milioane de lei. Totodată, pentru remedierea neconformităţilor depistate, dispuse au fost 3.419 de măsuri. Din totalul acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2023, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, implicit a muncii fără forme legale de angajare. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, doar pe această linie s-au organizat 2.327 de controale, acestea concretizându-se în aplicarea a 92 de sancţiuni contravenţionale, respectiv a 46 de avertismente şi a 46 amenzi. În timpul verificărilor, descoperite au fost 138 de persoane care au prestat muncă nedeclarată, în conformitate cu prevederilor Legii nr. 53 din 2003 fiind aplicate amenzi totalizând 1,46 de milioane de lei. Pentru primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă au dat 62 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 22 de avertismente şi 40 de amenzi însumând 1,28 de milioane de lei.

 

În judeţul Suceava

27 de arme letale și 28 de arme neletale, indisponibilizate de Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase

> Pentru 52 de persoane dispusă a fost anularea dreptului de deținere, de port sau de folosire de arme și muniții

 În perioada ianuarie-decembrie 2023, Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Suceava a organizat 59  de acţiuni pe linie de specialitate, se arată într-o informare a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava. Potrivit sursei citate, în urma acestora constatate au fost 189 de infracțiuni, întocmite fiind 87 de dosare penale, dintre care 72 pentru nerespectarea regimului armelor și al munițiilor; 21 privind uzul ilegal de armă, 26 la Legea nr. 407 din 2006; 22 la Legea nr.126 din 1995; 17 la art. 359 al.1 din Codul Penal; 20 la Legea nr. 86 din 2006 și 11 la alte acte normative, privind amenințarea, înșelăciunea, tulburarea ordinii și liniștii publice. Pe durata acţiunilor au fost constatate 118 de contravenții, fiind aplicate sancțiuni în valoare totală de 236.650 de lei. Conform informării Inspectoratului de Poliţie Judeţean, lucrătorii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au indisponibilizat  27 de arme letale și 28 de arme neletale; 793 de bucăți de cartușe de diferite calibre; 1.955 kg de articole pirotehnice; 1.100 de litri de deșeuri periculoase şi 345 kg carne de vânat. În acelaşi timp, dispusă a fost măsura anulării dreptului de deținere, de port sau folosire de arme și muniții pentru 52 de persoane. Pe linie de autorizare, Serviciul Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase Suceava al IPJ a eliberat 221 de permise de tip „B” și 11 de permise tip „A”. Totodată, au fost retrase sau anulate 52 de permise de armă şi s-a prelungit valabilitatea la 505 de permise de armă.

 

În 2023

Beneficiile de asistenţă socială plătite în judeţul Suceava au depăşit 1 miliard de lei

> Totalul acestora este  similar cu bugetul pentru anul 2024 al judeţului Suceava, cel de 1,019 de miliarde lei, dar şi cu bugetul municipiului Suceava, de 1,034 de miliarde de lei

Pentru acoperirea plăţilor beneficiilor sociale şi a finanţării programelor de servicii sociale pe anul 2023, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava a solicitat de la bugetul central suma de 1,057 de milioane de lei, aceasta fiind achitată integral. Conform unei analize a AJPIS, pentru beneficiile de asistenţă socială s-au plătit 983,134 de milioane de lei, 765,954 de milioane de lei reprezentând asistenţă socială pentru familie şi copii, 185,741 de milioane de lei asistenţă socială în caz de invaliditate, iar 30,272 de milioane de lei au fost ajutoare pentru prevenirea excluderii sociale. În cadrul transferurilor între unităţile administraţiei publice locale, ajutoarele pentru încălzirea cu combustibili solizi s-au ridicat la 55,347 de milioane de lei, suplimentele la încălzirea cu lemne fiind de 5,177 de milioane de lei. Analiza Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava evidenţiază că, în 2023, indemnizaţiile pentru întreruperea temporară a activităţii cooperativelor, în conformitate cu OUG nr. 32 din 2020, au fost de 285.777 de lei, cele pentru reducerea temporară a activităţii, potrivit OUG nr. 132 din 2020, ajungând la 1,165 de milioane de lei. Pe durata anului trecut, subvenţiile orientate către fundaţiile şi asociaţiile care acordă servicii sociale categoriilor defavorizate, conform Legii nr. 34/1998, au avut o valoare de 2,499 de milioane de lei. În acelaşi timp, investiţiile făcute pe plan judeţean au fost finanţate cu 2,103 milioane de lei. Taxele poştale aferente plăţii beneficiilor de asistenţă s-au ridicat la 4,270 de milioane de lei, dintre care 2,595 de milioane de lei pentru asistenţa socială a familiei şi copiilor, 1,400 de milioane de lei pentru indemnizaţia lunară de hrană şi drepturile persoanelor cu handicap, iar 274.466 de lei pentru ajutorul social. Înspre comparaţie cu mărimea plăţilor făcute prin intermediul Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava, bugetul venituri şi cheltuieli pentru anul 2024 al judeţului Suceava este de 1,019 de miliarde lei, bugetul municipiului Suceava fiind aprobat calculat la o valoare de 1,034 de miliarde de lei.

 

Faţă de 2023

Gardienii forestieri au descoperit 157 de infracţiuni, 108 dintre acestea fiind de tăiere legală de arbori

> Organele de cercetare penală au fost sesizate în 54 de cazuri, volumul arborilor tăiaţi fără drept fiind de 2.490 mc

Având competenţă în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău, în anul 2023 Garda Forestieră Suceava a organizat şi desfăşurat 1.795 de acţiuni de control. Aşa se arată în Raportul privind activitatea instituţiei în anul trecut, conform căruia descoperite au fost 157 de infracţiuni, dintre care 108 pentru tăiere fără drept de arbori, 24 pentru furt de arbori, 9 pentru folosirea ilegală  a dispozitivului de marcat. Alte 16 au fost infracţiuni informatice, de fals şi uz de fals, cât şi pentru transportul a peste 10 mc de masă lemnoasă fără documente legale. Valoarea prejudiciului cauzat prin săvârşirea de infracţiuni este de peste 1,220 de milioane de lei, organele de cercetare penală fiind sesizate în 54 de cazuri. Volumul arborilor tăiaţi ilegal  a fost de 2.490 mc. De asemenea, în anul 2023, 1.865 de controale au vizat regimul silvic, respectiv circulaţia materialului lemnos, instalaţiile de debitat, depozitele de masă lemnoasă, incluse în această categorie fiind şi controalele de fond şi controalele de exploatare. Conform informării Gărzii Forestiere Suceava, toate acestea din urmă s-au lăsat cu 759 de amenzi în valoare de 3,576 de milioane de lei. Anul trecut, gardienii forestieri au confiscat fizic un volum total de 2.479 mc de material lemnos, între care 1.111 mc de cherestea şi 672 mc de lemn de foc. Volumul materialului lemnos confiscat valoric a însumat 16.758 mc, valoarea acestuia ridicându-se la 6,574 de milioane de lei.  

 

La finele anului 2023

Judeţul Suceava avea 112.069 de bovine, 5.130 de cabaline, 224.926 de ovine şi 21.148 de porcine

> În evidenţe erau şi 64.716 de câini şi 10.499 de pisici, vaccinate antirabic  fiind 47.520 de canine şi 6.794 de feline

În semestrul al doilea al anului 2023, în judeţul Suceava au fost identificate și înregistrate în sistem 43.439 de animale, dintre care 26.191 de ovine, 456 de caprine, 4.198 de suine și 12.594 de bovine. Conform unei informări a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, în aceeași perioadă pentru animale au fost eliberate 900 de pașapoarte originale şi 266 de pașapoarte duplicat. Sursa citată evidenţiază că, la sfârşitul anului 2023, efectivele de animale din judeţul Suceava includeau 112.069 de bovine, 5.130 de ecvine, 224.926 de ovine şi 21.148 de porcine.  La acestea se adăugau 12.301 de caprine, 339.638 de păsări, 13.901 de familii de albine, 64.716 de câini şi 10.499 de pisici.  În cel de-al doilea semestru  din anul precedent, în judeţ au fost vaccinate antirabic 47.520 de câini şi 6.794 de pisici. Vaccinarea antipseudopestă s-a aplicat la 323.204 de păsări, iar vaccinarea anticărbunoasă a vizat 16.349 de bovine, 23.281 de  ovine şi 1.797 de caprine. De menţionat este şi faptul că, în perioada la care facem referire, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au făcut 146 de controale la nivelul circumscripţiilor sanitare veterinare şi 1.365 de acţiuni de control în exploataţiile deţinătoare de animale.

 Contrar zvonurilor vehiculate

Comercianţii din Bazar nu vor plăti pentru căldură  

> Fiind racordat la sistemul centralizat, costurile cu încălzirea vor fi acoperite din bugetul municipiului

> „Vom continua lucrările de modernizare cu zonele  din afara halelor acoperite” asigură primarul Ion Lungu  

Ieri dimineaţă, Ion Lungu, primarul municipiului reşedinţă de judeţ, a fost în Bazar, unde s-a întâlnit cu cei care îşi desfăşoară activitatea în Complexul comercial din Lunca Sucevei. Cu aceştia, edilul-şef a avut discuţii cu inclusiv pe tema suportării costurilor de încălzire, Lungu dând asigurări că respectivii comercianţi nu vor trebui să plătească pentru căldura consumată începând din sezonul rece curent. „I-am asigurat că nu vor plăti ei încălzirea Bazarului, așa cum se vehiculează. Aceasta deoarece sistemul de încălzire este racordat la rețeaua centralizată a orașului, iar costurile vor  fi suportate de municipalitate” a subliniat şeful executivului sucevean. Contractul pentru lucrările de introducere a încălzirii în Complexul comercial  Bazar a fost semnat la începutul lunii noiembrie 2020, câştigătorul acestora, la licitaţie, fiind asocierea dintre firmele autohtone Con Bucovina, Ada ProdCons şi Loial Impex. Valoarea actualizată a investiţiei a ajuns la 26,64 de milioane de lei, aceasta crescând cu 3,98 de milioane de lei, respectiv cu 18%, faţă de cea votată iniţial de Consiliul Local. Printre altele, contractul a inclus închiderea cu pereţi termoizolanţi şi tâmplărie termopan, montarea de echipamente ventilo-convectoare, aeroterme, perdele de aer, hidranţi interiori, instalaţii electrice şi bariere de fum. Iniţiativa amenajării unui modern sistem de asigurare a căldurii în Bazar a fost luată cu ani în urmă, însă demersurile au fost mult întârziate din cauza „documentaţiei stufoase” necesare obţinerii avizului de securitate la incendii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucovina al judeţului Suceava. Potrivit lui Lungu, „pentru a crea condiții civilizate de lucru”, în Bazar municipalitatea suceveană a investit 10 milioane de euro. „Vom continua lucrările de modernizare a Bazarului în zonele  din afara halelor acoperite” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.