La egalitate,

Judeţele Suceava şi Botoşani sunt pe locul al şaselea în ţară la numărul de servicii desconcentrate şi instituţii publice

>IMM cer eliminarea dublării atribuţiilor acestora, funcţionarea lor într-un unic imobil, un singur director general şi câte un director adjunct pentru fiecare domeniu

> „...în acest mod sunt realizate economii la bugetele publice, bani care pot fi folosiţi pentru susţinere investiţiilor”  a declarat, în Suceava, Florin Jianu, preşedintele CNPMMR

Reforma administraţiei publice centrale este o condiţie esenţială pentru reducerea cheltuielilor bugetare, a afirmat, în Suceava Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, într-o conferinţă prilejuită de Gala oamenilor de afaceri 2023, organizată de Patronatele IMM ale judeţului Suceava. „Având în vedere creşterea fiscalităţii pentru mediul de afaceri, cauzată de creşterea cheltuielilor cu aparatul bugetar şi insuficienţa fondurilor bugetare pentru acoperirea acestora, CNIPMMR solicită ca efortul făcut de mediul bugetar  să fie susţinut şi de o reformă a administraţiei publice” a spus Jianu, adăugând că Guvernul nu poate cere antreprenorilor şi instituţiilor publice să suporte singure deficitul bugetar, iar administraţia centrală „să rămână blocată în acelaşi tip de organizare”. Oficialul CNIPMMR a remarcat „excese” în organizarea administraţiei publice în teritoriu, punctând că serviciile publice desconcentrate şi instituţiile publice din judeţe sunt „într-un număr nesustenabil, şi care nu îşi justifică existenţa”. Şase judeţe nu au prezentat situaţia, totalul  naţional este de 1.152, în medie la nivelul fiecărui judeţ funcţionând 32 de asemenea servicii desconcentrate şi instituţii publice locale. Judeţul Suceava, cu 49, la egalitate cu Botoşani, este peste media naţională, depăşit fiind de Alba (72), Bistriţa Năsăud (71), Iaşi, (54), Bihor (54) Harghita (53) Mehedinţi (52). În opinia lui Florin Jianu, multe dintre acestea ar putea fi organizate la nivel regional, dar având birouri judeţene fără personalitate juridică. Drept exemplu negativ este dat Ministerul Agriculturii care are câte 8 reprezentante în fiecare judeţ, respectiv Direcţia pentru Agricultură Judeţeană, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice, Inspectoratul de Sat pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor, Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare, Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură; Oficiul Judeţean de Zootehnie şi Oficiul Judeţean Fitosanitar.

 Remarcate, din acelaşi punct de vedere, sunt Ministerul Mediului, cu o medie de 5 instituţii publice în fiecare judeţ, dar şi Ministerul Muncii, în medie cu câte 4 instituţii publice judeţene. În acest context, CNIPMMR propune Guvernului o reformare a sistemului administrativ, cu câte un serviciu desconcentrat pentru fiecare instituţie publică centrală, condus fiind de către un director general şi acompaniat de câte un director adjunct pentru fiecare domeniu specific. De asemenea, schema de personal ar trebui reorganizată, cu o singură structură de servicii suport, respectiv juridic, financiar-contabil, de resurse umane şi administrativ. Totodată, acestea ar putea funcţiona într-un singur imobil, cu reducerea importantă a costurilor cu utilităţile şi celelalte servicii suport, măsură corelată cu reevaluarea competenţelor instituţiilor publice, în aşa fel încât să fie eliminate dublarea şi suprapunerea atribuţiilor acestora. „CNIPMMR consideră că aceste măsuri pot fi luate fără să genereze probleme în funcţionarea serviciilor publice, în acest mod realizându-se economii la bugetele publice, bani care pot fi folosiţi pentru susţinere investiţiilor publice” a declarat  Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România,  care a prezentat, în acelaşi cadru, şi un program pentru susţinerea IMM în anul 2024.