Media suceveană de spaţii verzi pe cap de locuitor a sporit pe seama reducerii populării oraşelor şi municipiilor

>În timp ce suprafaţa spaţiilor verzi a crescut cu 260.000 de metri pătraţi, populaţia urbană a judeţului scăzut cu 5.084 de locuitori

>Fiecărui orăşean îi revine 21,61 de metri pătraţi de suprafaţă înverzită, cu 4,39 de metri pătraţi sub cea impusă, de 26 de metri pătraţi

Judeţul Suceava nu a reuşit să atingă media suprafeţei spaţii verzi pe cap de locuitor, stabilită a fi, în 2013, pentru mediul urban, una de 26 de metri pătraţi.  Potrivit Raportului privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, în 2014, la o populaţie urbană de 259.185 de locuitori, suprafaţa totală a spaţiilor verzi era de 5.230.000 de metri pătraţi, însemnând o medie de 20,18 de metri pătraţi pe cap de locuitor. După o perioadă de 6 ani, adică în 2019, la 254.101 de locuitori, judeţul avea 5.490.000 de metri pătraţi de spaţii vezi, adică 21,61 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Se observă, astfel, că, odată scurs acest interval, fiecărui sucevean din mediul urban îi revine, în medie, de un plus de 1,43 de metri pătraţi de suprafaţă înverzită. De asemenea, de menţionat este faptul căc, în timp ce suprafaţa spaţiilor vezi a crescut cu un total de 260.000 de metri pătraţi, populaţia urbană a judeţului scăzut cu 5.084 de locuitori, de unde se poate concluziona că media de spaţii verzi pe cap de locuitor a sporit inclusiv pe seama reducerii populării oraşelor şi municipiilor. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, până la data de 31 decembrie 2013, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 metri pătraţi pe locuitor. Drept urmare, media judeţeană suceveană  este cu 4,39 de metri pătraţi sub cea impusă de reglementările în vigoare. Conform Raportului privind starea mediului în anul 2020, în principal, în categoria spaţiilor verzi intră terenuri din intravilanul localităţilor, cum ar fi parcuri, scuare, fâşii plantate, spaţiile verzi publice de folosinţă specializată cum ar fi muzee în aer liber, dar şi spaţiile verzi aferente grădiniţelor, creşelor, unităţilor sanitare, unităţilor de protecţie socială, instituţiilor, edificiilor de cult, cimitirelor, parcurilor sportive pentru practicarea sporturilor de performanţă. La acestea se adaugă bazele de agrement, complexurile şi bazele sportive, spaţiile verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă, culoarele de protecţie faţă de structura tehnică şi, în cele din urmă, pădurile de agrement. Administrarea spaţiilor verzi proprietate publică este exercitată de autorităţile administraţiei publice locale, dar şi de alte organe împuternicite în acest scop. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări. Evidenţa spaţiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raţionale a acestora, a regenerării şi protecţiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative, precum şi asigurarea informaţiilor despre spaţiile verzi.