Dr. Mihai Voloşeniuc, şeful DSVSA:

„Este foarte important să avem o conduită preventivă decentă, dacă vrem să mai putem să creştem porci”

• Judeţul Suceava are câteva focare de pestă la mistreţi, însă, odată cu aprovizionarea cu „iernatic” şi culesul ciupercilor, „transferul bolii către gospodăriile populaţiei poate apărea oricând”   
•  „Pentru cei care nu respectă regulile, vom lua măsuri aspre” pune în vedere şeful DSVSA, accentuând că, deja, în câteva comune din sudul ţării efectivele de suine au dispărut aproape în totalitate    

În condiţiile în care la nivel naţional sunt în evidenţă peste 630 de focare active de pestă porcină africană, dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava lansează un mesaj prin care atenţionează asupra importanţei respectării normelor de biosecuritate şi de prevenire a răspândirii acestui virus deosebit de periculos. Semnalul este lansat pe fondul apariţiei PPA în judeţele limitrofe, în Iaşi fiind în evoluţie 9 asemenea focare, iar în Botoşani altele două. De asemenea, intervenţia dr. Mihai Voloşeniuc survine recoltării păioaselor şi plantelor furajere, aprovizionării şi constituirii stocurilor pentru sezonul rece. „Faptul că, în judeţul Suceava, nu avem pestă în gospodării şi ferme este un lucru bun. Este meritul fermierilor, al gospodarilor, al tuturor, că au înţeles acest fenomen şi că respectă regulile minime de biosecuritate. Este bine să fim vigilenţi în continuare, mai ales de acum, în sezonul ciupercilor, când oamenii obişnuiesc să meargă mai des, şi mai mulţi, la pădure”, subliniază directorul executiv al DSVSA, accentuând că, atunci când intră la porci, gospodarii trebuie să se schimbe de hainele cu care au fost în pădure, evitându-se hrănirea animalelor cu resturi de bureţi. Dr. Voloşeniuc avertizează că, deşi, în mediul forestier virusul PPA este încă prezent, la mistreţi, în unele zone ale judeţului jirul şi ghinda sunt adunate şi folosite în alimentaţia porcinelor. „Acest lucru trebuie evitat, deoarece transferul bolii către gospodăriile populaţiei poate apărea oricând” reliefează   Mihai Voloşeniuc. Responsabilul instituţiei sucevene face apel la crescători să anunţe orice suspiciune de îmbolnăvire, iar leşurile de animale să nu fie aruncate la întâmplare, întrucât „acestea fac aproape imposibilă misiunea autorităţilor sanitare veterinare”. Şeful DSVSA Suceava a dat ca exemplu Ialomiţa, judeţ care - din cauza gestionarii necorespunzătoare a cadavrelor de suine -, are în jur de 150 de focare de pestă porcină africană. Situaţia este la fel de gravă şi în Teleorman, în ambele judeţe, „în câteva comune efectivele de porci dispărând aproape în totalitate”.

• Boala provoacă mortalitate covârşitoare la porci domestici şi mistreţi, pierderile economice fiind deosebit de mari
  

„Nu vrem să se întâmple aşa ceva, de aceea, paza bună trece primejdia rea. Astfel, trebuie să avem grijă la câteva lucruri elementare, la care, de regulă, gospodarii sunt atenţi: să nu cumpăram porcii de oriunde, ci din surse sigure; acolo unde există un animal bolnav, să nu fie tratat după ureche, ci să fie anunţat medicul veterinar, iar atunci când porcul moare, să nu fie aruncat la gunoi sau pe râu. Aceasta întrucât, până la urmă, asemenea situaţii le depistăm, iar pentru cei care nu respectă regulile, vom lua măsuri aspre. Este foarte important să avem o conduită preventivă decentă, dacă vream să mai putem să creştem porci” a conchis dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. În primele 6 luni ale anului 2021, în judeţul Suceava au fost aprobate despăgubiri pentru 45 de animale ucise ori sacrificate, fermierii având dreptul la compensări însumând 34.402 de lei. Stinse au fost focarele din gospodăriile populaţiei Rotopăneşti, Marginea, Corocăieşti, Călineşti-Enache şi Poiana. Active mai erau focarele la mistreţ din mediul silvatic de pe fondurile de vânătoare din Pătrăuţi, Valea Poienii şi Solca. Pesta porcină africană este o boala infecţioasă produsă de un virus foarte rezistent în mediu şi alimente, acesta evoluând acut, cu stări febrile şi sindrom hemoragic. Maladia se remarcă prin procentajele foarte ridicate şi mortalitate la porci domestici şi mistreţi, pierderile economice în urma evoluţiei acesteia fiind deosebit de mari. Pentru prevenirea şi combaterea PPA nu există vaccin, iar boala nu se transmite de la animale la om.