Stranierii suceveni au fraudat sistemele europene de protecţie socială cu peste 860.000 de lei

·        Lucrătorii cu acte legale de angajare au încasat beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe ţări ale Uniunii Europene.

·        Conform AJPIS, în 2017 s-a reuşit recuperarea a 171.819 lei, sumă „acordată cu titlul de beneficii de la instituţiile competente din alte state membre, ca urmare a efectuării unor plăţi necuvenite”. 

Cei mai mulţi dintre sucevenii care lucrează în ţările Uniunii Europene preferă să primească beneficii familiale de la statul în careţi-au găsit un loc de muncă legal. Stranierii din judeţul Suceava se orientează către sistemele de protecţie din statele UE datorită cuantumului mai consistent al sprijinului financiar  de natura protecţiei sociale pe care legislaţia din majoritatea ţărilor occidentale l-a consacrat. În această categorie a beneficiarilor români sunt cuprinşi exclusiv lucrătorii cu acte legale de angajare, dar şi cu un stagiu corespunzător de cotizare. În acest context, în 2017 Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii şi Inspecţie Socială Suceava a primit 5.186 de formulare necesare lucrătorilor emigranţi, în vederea stabilirii dreptului la beneficii familiale în alte state membre ale UE. Astfel, AJPIS exercită controlul aplicării regulamentelor europene privind asigurarea, administrarea şi gestionarea drepturilor în cauză, schimbul de date cu instituţiile omoloage din statele Uniunii Europene având ca obiectiv inclusiv prevenirea fraudelor, prin încasarea aceloraşi beneficii atât în ţara de origine, cât şi în statul gazdă.  „O atenţie deosebită a fost acordată prevenirii fraudei prin încasarea de beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe state membre, monitorizării drepturilor stabilite pentru lucrătorii emigranţi, precum şi plăţilor efectuate. Astfel, au fost constituite debite cu valoarea de 865.897 de lei”,  se arată în informarea Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială. Conform sursei citate, în 2017 s-a reuşit recuperarea a 171.819 lei, sumă „acordată cu titlul de beneficii de la instituţiile competente din alte state membre, ca urmare a efectuării unor plăţi necuvenite”.                       

Un exemplu de asemenea beneficiu familial este alocaţia pentru copii, pentru a primi acest drept din ţările membre ale Uniunii Europene nefiind obligatoriu ca minorii să locuiască peste graniţă. Astfel, în situaţia în care copilul are domiciliul în România, iar părinţii muncesc în Italia, acest din urmă stat poate plăti prestaţiile familiale prevăzute de reglementările de rigoare. Însă, în scopul amintit, părinţii sunt cei care sunt obligaţi să ceară suspendarea beneficiului din ţara de origine şi să ceară acordarea dreptului în cauză în statul UE în care muncesc cu documente legale de angajare.