În judeţul Suceava,

Patru infracţiuni la Legea minelor, descoperite de lucrătorii  Inspecţiei pentru Resurse Minerale

·        Controalele s-au lăsat inclusiv cu o amendă pentru nedeclararea cantităţilor exploatate şi a redevenţei datorate, precum şi cu o alta pentru depăşirea perimetrului autorizat.

·        Paisprezece agenţi economici sunt datori cu redevenţe de 330.000 de lei, pentru doi fiind aprobate eşalonări, împotriva a 10 luându-se măsuri de recuperare a debitelor, în timp ce alţi  2 sunt în insolvență.

În cursul anului 2017, Compartimentul de Inspecţie Teritorială pentru Resurse Minerale (CITRM) Cîmpulung Moldovenesc a avut 147 acţiuni de control geologic-minier, în cadrul acestora, pentru avizarea anuală de exploatare, fiind verificate 196 obiective, din tot atâtea avute în evidenţă. Raportul privind activitatea structurii în 2017 relevă că, în vederea obţinerii permisului de exploatare, avizate au fost 125 documentaţii tehnice. Conform informării prezentate în şedinţa Colegiului prefectural Suceava, latura de cercetare geologică a CITRM a vizat finalizarea activităţii de prospecţiuni în perimetrul Mănăila, în scopul extinderii exploatării minereului polimetalic de cupru, deja fiind depus raportul final. De asemenea, raportul final a fost depus şi de 2 cele 8 perimetre de exploatare a apelor minerale naturale şi baleneo-terapeutice, aflate în aria de competenţă. „În raza de competenţă a CITRM Cîmpulung Moldovenesc se află 14 agenţi economici care înregistrează restanţe la plata redevenţelor miniere în sumă de 328.309 de lei. Pentru doi dintre aceştia s-au aprobat eşalonări la plată, doi au intrat în insolvență, iar pentru ceilalţi 10 au fost luate măsuri în vederea recuperării debitelor”, se precizează în informarea prezentată în şedinţa Colegiului prefectural. Tot în cursul anului 2017, ca urmare a controalelor efectuate, inspectorii CITRM Cîmpulung Moldovenesc au aplicat 6 sancţiuni contravenţionale şi au făcut 4 notificări pentru infracţiuni la Legea 85/2003 a minelor. O amendă în valoare de 6.000 lei a fost dată pentru neraportarea cantităţilor de minereu exploatate şi a redevenţei datorate, iar o alta de 20.000 lei s-a aplicat pentru desfăşurarea activităţii în afara perimetrului autorizat. Compartimentul de Inspecţie Teritorială pentru Resurse Minerale (ITRM) Cîmpulung Moldovenesc funcţionează în subordinea Agenţiei Naţionale  de Resurse Minerale (ANRM),   având atribuţii de avizare şi controlul activităţii de cercetare geologică şi de exploatare a substanţelor minerale utile solide şi a apelor minerale naturale și balneo-terapeutice din 8 judeţe ale ţării.

 Cincisprezece firme cu capital extern au părăsit judeţul Suceava

·        Au plecat din judeţ, printre altele, 6 firme din comerţul cu ridicata, 5 din industria prelucrătoare şi 2 din transport şi depozitare, 3 dintre acestea fiind cu capital austriac, iar altele 3 cu capital italian.   

În judeţul Suceava sunt înregistraţi 900 agenţi economici cu participare străină, se arată în Raportul privind starea economico-socială a judeţului în anul 2017. În comparaţie cu un an înainte, numărul firmelor cu aport extern de capital este mai mic, din evidenţe dispărând 15 agenţi economici din categoria celor menţionaţi. Conform raportului prezentat în şedinţa Colegiului prefectural, în topul prezenţei în lumea afacerilor judeţene, după numărul de firme, se află Italia, cu 243 de societăţi comerciale cu participare străină, urmată de Germania-cu 78; Ucraina-cu 64; Spania-cu 61; Franţa-cu 55; Austria-cu 52; Turcia-cu 43 şi SUA cu 40 de firme. În ceea ce priveşte mărimea capitalului social, pe prima poziţie investitorilor cu participare externă în judeţul Suceava se află Austria, cu 1116,05 milioane de lei; Franţa-cu 111,24 milioane de lei; Belgia-cu 70,49 de milioane de lei; Luxemburg: cu 53,07 milioane de lei; Marea Britanei-cu 25,31 de milioane de lei; Germania-cu 19,72 milioane de lei; Italia-cu 16,30 milioane de lei şi Turcia, cu 12,68 milioane de lei.  Principalele domenii în care activează firmele cu capital străin sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor-274 de societăţi comerciale; industria prelucrătoare-116; construcţiile 111; transportul şi depozitarea-82 şi hotelurile şi restaurantele-54 de agenţi economici cu participare externă de capital.       

Receptivitatea scăzută a agenţilor economici şi populaţiei la cercetările statistice

·        Este vorba despre „întârzieri în raportarea datelor sau non-răspunsuri”, acestea fiind soluţionate prin muncă de lămurire a furnizorilor de date, în legătură cu obiectivele şi rolul cercetărilor statistice, se arată într-o informare a Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava.

Peste 90% din lucrările statistice realizate în anul 2017 de către Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava au avut ca destinaţie inclusiv Eurostat. „În Programul statistic naţional Anual au fost prevăzute termene precise de transmitere a datelor la Eurostat. Acest fapt reprezintă o confirmare a asumării, de către statistica românească, a obligaţiilor care decurg din statutul de statistică oficială a unui stat membru al Uniunii Europene”, se precizează într-o informare a instituţiei sucevene. Conform acesteia, în 2017, producerea de date s-a concretizat prin realizarea de lucrări statistice anuale şi infra-anuale care au acoperit toate activităţile din economia naţională, conform metodologiei, tehnicilor şi metodelor de calcul a indicatorilor statistici aferente normele şi standardele Uniunii Europene. În anul  trecut, Direcţia de Statistică Suceava a efectuat 111 cercetări statistice, dintre care 64 cercetări statistice anuale şi 47 de cercetări statistice infra-anuale. Din totalul  acestora din urmă, 29 de cercetări au avut periodicitate lunară, 16 periodicitate trimestrială şi semestrială, una a fost cu periodicitate decadală, iar alta cu periodicitate săptămânală. De remarcat este faptul că, în anul 2017, în programul cercetărilor statistice au fost introduse 2 cercetări statistice noi, în domeniul mediului şi serviciilor, acestea având ca obiectiv creşterea fondului de indicatori şi alinierea statisticii româneşti la Sistemul Statistic European. Conform DJS, în activitatea de culegere a datelor statistice, pe lângă personalul propriu al instituţiei au participat şi 214 operatori statistici, în special pentru culegerea datelor necesare cercetărilor statistice în gospodăriile populaţiei. Cercetările statistice pentru care a fost necesară atragerea de colaboratori au avut ca obiectiv producţia agricolă vegetală, efectivele de animale, turismul, preţurile produselor agricole, condiţiile de viaţă etc. „Dificultăţile întâmpinate pe parcursul anului 2017 au avut la bază probleme legate de receptivitatea agenţilor economici şi a gospodăriilor populaţiei privind cercetările statistice, întârzierile în raportarea datelor sau non-răspunsuri, acestea fiind soluţionate printr-o muncă susţinută a personalului, care a explicat furnizorilor de date statistice obiectivele şi rolul cercetărilor statistice, reuşindu-se, astfel, depăşirea  situaţiilor critice şi finalizarea în bune condiţii a lucrărilor”, se arată în informarea Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava.

Importuri de 70 de tone de cartofi de sămânţă, în agricultura suceveană

·        Lucrătorii Inspectoratului pentru Calitatea Seminţelor au retras definitiv autorizaţiile a 31 operatori economici.

În 2017, Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Suceava a desfăşurat acţiuni de control anual la 122 operatori economici înregistraţi, vizată fiind îndeplinirea cerinţelor pentru continuarea activităţii de producere, prelucrare şi comercializare a seminţelor şi materialului săditor. Astfel, conform legislaţiei în vigoare, pe durata verificărilor, personalul specializat al instituţiei sucevene a întocmit 201 fişe de supraveghere şi monitorizare, avizând 31 de operatori economici cu activitate de producere, 32 de operatori economici cu activitate de prelucrare, dar şi 121 de operatori economici cu activitate de comercializare a seminţelor şi materialului săditor. Potrivit sursei citate, în urma controalelor şi constatărilor făcute, inspectorii ITCSMS au dispus retragerea definitivă a autorizaţiilor a 31 de operatori economici. Pe de altă parte, cu prilejul verificărilor pentru certificarea finală a seminţelor obţinute din multiplicare, lucrătorii instituţiei au eliberat 42.504 de etichete oficiale şi 8.668 de etichete furnizor. În anul 2017, ITCSMS a urmărit, în conformitate cu legislaţia specifică, inclusiv activitatea de import de seminţe şi material săditor. Astfel, în judeţul Suceava au intrat, fiind supuse controalelor, 4 importuri totalizând 69,6 tone de cartofi, 3 importuri cu un total de 3.131 de bucăţi de puiet de nuc, dar şi 2 importuri de 8.150 de bucăţi de răsaduri de plante ornamentale. Nu în cele din urmă, în 2017 Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Suceava a urmărit îmbunătăţirea calităţii inspecţiilor în câmp, în scopul „menţinerii identităţii şi purităţii varietale”, dar şi pe cea a rezultatelor analizelor de laborator, la „probele de intern”.

În 2017,

Mai puţine focare de boală la animale

·        Anul trecut, în judeţul Suceava au fost stinse 5 focare de anemie infecţioasă ecvină, 9 de trichineloză şi unul de leptospiroză.

În judeţul Suceava, în 2017 au fost declarate 32 focare de boală, cu 4 mai puţine decât în 2016. Dr. Ion Corduneanu, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor informează că este vorba despre boli precum anemia infecţioasă ecvină, cu 5 focare; rinotraheita infectioasă-7; leptospiroză-6; trichineloză-9; bruceloză la ovine-4 şi scrapie-2. Totodată, dr. Ion Corduneanu a făcut cunoscut că, în cursul anului 2017, au fost stinse 15 focare de boală, respectiv 5 de anemie infecţioasă ecvină, 9 de trichineloză şi unul de leptospiroză. Reamintim că, în 2016 au fost declarate 36 focare de boală, cu 28 mai multe decât în 2015, an în care au evoluat doar 8 asemenea focare. În cauză sunt anemia infecţioasă ecvină, cu 4 cazuri; rinotraheita infectioasă-7; leucoză enzootică bovină-3; leptospiroză-7; trichineloză-9; rabie-4; scrapie şi loca americana, fiecare cu câte un focar de boală. În 2016, au dispărut 3 focare de boală, adică 2 de anemie infecţioasă ecvină şi unul de rabie. 

În judeţul Suceava,

Şase societăţi comerciale pe acţiuni au ieşit din afaceri în 2017

·        Însă, în judeţ s-au înmatriculat 2.768 de noi firme, în totalul existent ponderea fiind deţinută de cele 20.179 de societăţi cu răspundere limitată, mai multe cu 1.893 decât în 2016.    

·        Din 31.416 de firme, 10.747, adică în jur de 30%, au în domeniul de activitate comerţul; în agricultură sunt înregistraţi 3.205 de agenţi economici; în construcţii-3.097, iar în industria prelucrătoare-2.876.

În judeţul Suceava sunt înregistrate 31.416 de firme, se arată în statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava. Situaţia este valabilă pentru data de 31 decembrie 2017, cu un an în urmă în evidenţe fiind 30.156 de agenţi economici, ceea ce însemnă o creştere de 1.260 de firme. Conform sursei citate, în 2017 au fost înmatriculaţi 2.758 de agenţi economici, în timp ce din evidenţe au fost radiate 1.546 de firme. Cei mai mulţi agenţi economici înregistraţi la ONRC, respectiv 20.548, sunt persoane juridice, în rândul acestora majoritatea covârşitoare fiind cea societăţilor cu răspundere limitată (SRL), adică 20.179, mai multe cu 1.893 decât la finele lui 2016. În judeţul Suceava funcţionează doar 197 de societăţi comerciale pe acţiuni (SA), de piaţă ieşind, într-un singur an, 6 societăţi comerciale pe acţiuni. În ordine descrescătoare a agenţilor economici din judeţul Suceava urmează societăţile cooperative (SC)-77; societăţile în nume colectiv (SNC)-51; cooperativele agricole (CA)-33; regiile de interes local (RIL)-3; organizaţiile cooperatiste de credit (OCC)-3; cooperativele de consum (CC)-2; cooperative meşteşugăreşti (CM)-2. În 31 decembrie 2017, din judeţul Suceava, la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului erau înregistrate 10.868 de  persoane fizice, faţă de 10.932 în 31 decembrie 2016, reprezentând o diminuare de 64 de agenţi economici din această categorie. Cele mai multe firme din această categorie, adică 5.526, sunt persoane fizice autorizate (PFA), după care vin 3.933 de întreprinderi individuale (II) şi 1.409 de întreprinderi familiale (IF).

Din totalul de 31.416 de agenţi economici din judeţul Suceava, 10.747, adică în jur de 30%, au în domeniul de activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor. În agricultură, silvicultură şi pescuit sunt înregistraţi 3.205 de agenţi economici; în construcţii-3.097; în industria prelucrătoare-2.876; în transport şi depozitare-2.755, iar în domeniul hotelurilor şi restaurantelor sunt în evidenţă 2.267 de firme. Între alţii, 1.991 de agenţi economici suceveni au activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; 651 sunt din sfera informaţiilor şi comunicaţiilor; 438 desfăşoară activităţi de spectacole, culturale şi recreative, iar 375 se ocupă cu intermedieri financiare şi asigurări. În sănătate şi asistenţă socială activează 359 de firme, iar în tranzacţiile imobiliare 279. Producţia şi furnizarea de energie electrică, energie termică, apă caldă şi aer condiţionat fac obiect de activitatea a 173 agenţi economici, în timp ce distribuirea, apei, salubritatea, gestionarea deşeurilor şi activităţile de decontaminare sunt în sarcina a 135 de firme înscrise la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. În industria extractivă funcţionau 58 de agenţi economici, în administraţie publică şi apărare-12, în timp ce o firmă avea calitatea de angajator casnic.

Inspectorii CAS:

Imputări de peste 470.000 de lei la furnizorii de medicamente şi servicii medicale  

·        În urma verificărilor făcute, controlorii Casei de Asigurări de Sănătate au constatat încălcări ale clauzelor contractuale, dispunând şi 205 de măsuri de remediere a deficienţelor.

În anul 2017, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a avut 270 de acţiuni verificare la furnizorii aflaţi sub contract cu instituţia suceveană, dintre care 228 de controale tematice şi 42 controale operative. Pe tipuri de furnizori de servicii medico-farmaceutice, în anul 2017 descinderile au fost vizat pe medicii de familie, la care s-au efectuat 111 de acţiuni; ambulatoriul de specialitate clinic-40; ambulatoriul de specialitate paraclinic (laboratoare de analize, radiologie, imagistica medicală)-11; ambulatoriul de specialitate stomatologie-18, precum asistenţa medicală spitalicească cu 12 acţuni de control. Anul trecut, îngrijirile medicale la domiciliu au făcut obiectul a 2 acţiuni de control, iar asistenţa medicală de recuperare-reabilitare a altor 7. În 58 de rânduri, controlorii au trecut pe la furnizorii de medicamente, iar de 40 ori pe la furnizorii de dispozitive medicale. Conform informării Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, în cazul furnizorilor care derulează programe naţionale de sănătate s-au organizat şi derulat 7 acţiuni de control tematic. Potrivit sursei citate, anul trecut, comparativ cu anul 2016, numărul controalelor la furnizorii de servicii medico-farmaceutice a crescut, fiind cu 15 verificări mai mare. „În urma controalelor efectuate la furnizorii de servicii medicale şi medicamente, pentru nerespectarea clauzelor contractuale s-au dispus 205 măsuri şi a fost imputată o sumă de 470.611 lei”, se subliniază în informarea CAS Suceava. În anul 2017, activitatea de control a Casei de Asigurări de Sănătate Suceava s-a desfăşurat în baza Planului de control avizat de către Direcţia Generală Monitorizare, Control şi Antifraudă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Bucureşti. 

Prin PNDL,

Consiliul Judeţean şi primăriile sucevene, alocare de 928 de milioane de lei pentru infrastructura locală      

·        Pentru 115 proiecte s-au semnat deja contractele de finanţare, valoarea acestora fiind de 514,44 milioane de lei, adică de 55,4% din total.

În urma monitorizării proiectelor derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), situaţia la nivelul judeţului Suceava se prezintă pozitiv, apreciază prefectul Mirela Adomnicăi. „Pentru implementarea măsurilor Programului de Guvernare 2017-2020, un obiectiv major urmărit la nivel judeţean, de către Instituţia Prefectului, îl reprezintă accesarea unui număr cât mai mare de proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală”, a subliniat şeful serviciilor desconcentrate, în cadrul şedinţei Colegiului prefectural.  Prefectul Adomnicăi evidenţiază că PNDL are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din ţară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice, în domeniile  sănătate, educaţie, apă-canalizare, energie termică şi electrică, iluminat public, transport, drumuri, salubritate, cultură, culte, locuire şi sport, proiectele sucevene înaintate având rezervată o alocare de peste 928 de milioane de lei. „Cu privire la derularea în județul Suceava, a Programului Național de Dezvoltare Locală, etapa a II-a, dintre proiectele depuse de Consiliul Județean și unitățile administrativ-teritoriale au fost aprobate 254, valoare totală a acestora fiind de apriximativ de 928,52 de milioane de  lei”, subliniază Mirela Adomnicăi, prefect de Suceava. Conform Instituţiei Prefectului, în ianuarie 2018, pentru 115 proiecte erau deja semnate contractele de finanțare, valoarea acestora fiind de 514,44 milioande de lei, adică de 55,4% din total.

În 2018,

Autorităţile sucevene finanţează activitatea sportivă cu 3 milioane de lei

·        „Suntem, în continuare, dispuşi să preluăm CSM, care are o bază materială precară, să putem investi acolo şi să aducem, cât de cât, la un standard de normalitate activitatea acestui club”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Consiliul Local Suceava a aprobat Programul anual al finanţărilor nerambursabile din fonduri publice pentru activităţile sportive, disponibil, în acest sens, fiind un total de 3 milioane de lei. Astfel, în anul 2018, pentru Asociaţia „Clubul Sportiv Foresta” Suceava, respectiv pentru fotbal aleşii municipali au votat un disponibil de 1,2 de milioane de lei, sumă egală cu cea destinată Clubului Sportiv „Universitatea” Suceava, adică pentru handbalul masculin. Ramurile Clubului Sportiv Municipal Suceava au de primit un total de 500.000 de lei, cea mai mare sumă, 300.000 de lei mergând înspre rugby. Voleiul şi canotajul au rezervate cât 50.000 de lei, luptele greco-romane şi tirul sportiv câte 20.000 de lei, iar tirul cu arcul, hocheiul pe gheaţă şi boxul vor beneficia de câte 15.000 de lei fiecare. Asociaţia „Baschet Club Castorii”, ca şi Asociaţia de rugby „Club sport amicii”, vor avea aparte de câte o alocare egală în valoare de 50.000 de lei.  Primarul Ion Lungu a precizat că ştie că ramurile Clubului Sportiv Municipal Suceava au probleme financiare mari şi că aşteaptă proiectul de descentralizare, astfel încât Primăria să preia CSM. Până acum, transferul respectivelor cluburi au făcut obiectul a două proiecte de hotărâri de Guvern, însă acestea „s-au blocat”. „Suntem, în continuare, dispuşi să preluăm CSM, care are o bază materială precară, să putem investi acolo şi să aducem, cât de cât, la un standard de normalitate activitatea acestui club”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că „se doreşte reînvierea tradiţiei echipei de rugby din Suceava”.   Susţinerea financiară a sportului cu bani din bugetul local se face în baza noului Regulament privind regimul finanţărilor nerambursabile, aprobat de consilierii suceveni în conformitate cu ultimele modificări aduse Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.        

Cu bani de la Primărie,

Microscop de ultimă generaţie pentru blocul operator al Secţiei de neurochirurgie  a SJU

·        Achiziţionarea aparatului va lărgi mult spectrul operator, cu abordarea unor patologii complexe de tip tumoral şi vascular.

O sumă de 1 milion de lei din bugetul local al municipiului Suceava va lua calea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Banii vor fi orientaţi către unitatea spitalicească de urgenţă suceveană, după ce ieri, în şedinţă ordinară a deliberativului, consilierii municipali au aprobat ca banii să fie folosiţi în scopul achiziţionării unui microscop de ultimă generaţie pentru blocul operator al Secţiei de neurochirurgie, aceştia reprezentând doar 40% din valoarea aparatului. „Menţionăm că, anual, în Secţia de neurochirurgie de la Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava se internează aproximativ 1.000 de pacienţi cu patologie specifică, dintre care aproximativ 50% necesită intervenţii chirurgicale principale de mare complexitate, iar achiziţionarea microscopului ar lărgi mult spectrul operator, cu abordarea  unor patologii complexe de tip tumoral şi vascular”,  se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetului local. Reamintim că, în urma solicitărilor Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la votarea bugetul municipiului Suceava, în şedinţa ordinară din ianuarie 2018, Consiliul Local a aprobat asigurarea, pentru unitatea spitalicească din capitala de judeţ, a unei alocări de 1 milion de lei. Susţinerea financiară se face cu titlul de transfer din bugetul local a unor ajutoare în situaţii de extremă dificultate, „având în vedere că mai mult de jumătate dintre pacienţii Spitalului Judeţean de Urgenţă sunt din municipiul Suceava”.              

În urma votului de ieri, din CL,  

Pensionarii suceveni nu vor mai circula cu abonamente la jumătate de preţ

·        Reducerea  impozitului pe veniturile de natură salarială de la 16% la 10% a avut drept consecinţă diminuarea cotelor repartizate lunar de la bugetul de stat către bugetul Sucevei de la 7 milioane de lei la 5 milioane de lei.

·        „În situaţia în care nu se pot asigura resursele necesare de acoperire a subvenţiilor”,  proiectul de hotărâre supus dezbaterii „nu este legal şi oportun”, s-a pus în vedere în raportul serviciului specializat al executivului. 

·        „În cel mai rău caz, aşteptăm să vină autobuzele electrice, când vom avea posibilitatea să dăm abonamente gratuite sută la sută”, a evidenţiat Ion Lungu, menţionând că, până atunci, mai există o speranţă de la Guvern.    

Consiliul Local Suceava a respins suportarea din bugetul local a 50% din costul abonamentului de călătorie a pensionarilor pe mijloacele de transport în comun.  Iniţiatorii proiectului de hotărâre conform căruia pensionarii din reşedinţa de judeţ ar fi urmat să beneficieze de abonament social nominal în valoare de 33 de lei pe lună, sunt membrii grupului politic social-democrat din deliberativul municipal, facilitatea fiind prevăzută a fi valabilă pentru toate liniile de servite de societatea de transport local TPL. Cei 8 consilieri PSD îşi justifică propunerea prin solicitările nenumărate a pensionarilor cu venituri mici din municipiul Suceava, dezavantajaţi de scăderea puterii de cumpărare şi majorarea cu 20% a taxelor şi impozitelor locale. Potrivit proiectului, abonamentul subvenţionat ar fi fost acordat în baza cuponului de pensie, pe tot parcursul anului calendaristic, numai dacă pensionarii în cauză „nu se regăseau în celelalte categorii de persoane beneficiare de facilităţi pentru transportul public”. Conform raportului serviciului de specialitate al Primăriei, la stabilirea tarifelor transportului public subvenţionat se ţine seama de „posibilităţile financiare de acoperire a subvenţiilor de la bugetul de stat sau de la bugetul local”. Potrivit raportului, reducerea impozitului pe veniturile de natură salarială de la 16% la 10% a avut drept consecinţă diminuarea cotelor de venituri repartizate lunar de la bugetul de stat la bugetul municipiului Suceava de la 7 milioane de lei la 5 milioane de lei. „În măsura în care sumele alocate de la bugetul  de stat vor fi suplimentate, se va putea reanaliza posibilitatea acordării de facilităţi la transport şi altor categorii defavorizate, prin compensarea costului transportului de la bugetul local”, se reliefează în raportul serviciului executivului, accentuându-se că „în situaţia în care nu se pot asigura resursele necesare de acoperire a subvenţiilor”,  proiectul de hotărâre supus dezbaterii „nu este legal şi oportun”. Primarul Ion Lungu a ţinut să precizeze că a încercat să introducă „gratuităţi” în funcţie de mărimea pensiei, de exemplu pentru pensionarii cu mai puţin de 1.000 de lei pe lună, însă demersul nu a fost agreat de Consiliul Concurenţei.  „Cu siguranţă, dacă vom veni nişte sume de la Guvern, eu voi lua iniţiativa să dăm abonamente la pensionari. Dacă nu, în cel mai rău caz, aşteptăm să vină autobuzele electrice, când vom avea posibilitatea să dăm abonamente gratuite sută la sută”, a evidenţiat Ion Lungu, precizând că la momentul respectiv cheltuielile cu combustibilii vor scădea de 7 ori. Proiectul de hotărâre al consilierilor PSD a picat cu 9 voturi „împotrivă”, 3 abţineri şi 10 voturi favorabile, acestea din urmă ale aleşilor social-democraţi şi ai ALDE. În prezent, valoarea integrală a abonamentului nominal de călătorie pe mijloacele de transport ale societăţii TPL, la care acţionar unic este municipiul Suceava, este de 66 de lei pe lună şi pe toate liniile. În anii trecuţi, pensionarii cu domiciliul în Suceava au avut parte de abonamentul social nominal în valoarea de 33 de lei.   

Bani în plus mai mulţi pentru şcoli, din cauza scumpirii utilităţilor

·        Luându-se în calcul creşterea cheltuielilor cu utilităţile, pentru funcţionarea centrelor bugetare din învăţământul sucevean se repartizează un plus de 6,33 de milioane de lei.

·        Beneficiare sunt 28 de unităţi preşcolare, şcolare şi liceale, cea mai mare sumă, una de 734.670 de lei, ajungând la Colegiul Naţional „Petru Muşat”.

Consiliul Local a aprobat rectificarea în plus a bugetului municipiului  Suceava cu 9,64 de milioane de lei. Aceasta după ce Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a transmis repartizarea sumelor defalcate din taxa pentru valoarea adăugată pentru finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, conform modificărilor din 2018 ale Legii educaţiei. Întrucât transmiterea prevederilor amintite s-a făcut cu întârziere, la aprobarea bugetului municipiului Suceava, în luna ianuarie, Consiliul Local a votat alocarea, din venituri proprii, pentru finanţarea grădiniţelor, şcolilor gimnaziale, liceelor şi colegiilor din reşedinţă de judeţ a unei sume de 9,16 milioane de lei. În consecinţă, capitolul corespunzător din bugetul local a suferit o rectificare cu un supliment de 476.000 de lei. Astfel, în urma notelor de fundamentare, şi luându-se în calcul creşterea cheltuielilor cu utilităţile, pentru funcţionarea centrelor bugetare din învăţământul sucevean se repartizează un plus de 6,33 de milioane de lei. Beneficiare sunt 28 de unităţi de învăţământ preşcolar, şcolar şi liceal, cea mai mare sumă, una de 734.670 de lei, ajungând la Colegiul Naţional „Petru Muşat”. Cu alocări consistente figurează Colegiul Naţional de Industrie Alimentară, cu 628.000 de lei şi Colegiul Naţional Tehnic „Samuil Isopescu”, cu 504.000 de lei. Şcoala Gimnazială „Miron Costin” beneficiază de 234.000 de lei, urmată, în ordine descrescătoare, de Şcoala Gimnazială „G.G. Voievod”-179.750 de lei şi Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”-156.580 de lei. Grădiniţa cu Program Prelungit „Aşchiuţă” are parte de 122.920 de lei, Grădiniţa cu Program Prelungit „Guliver” de 150.730 de lei, iar Grădiniţa cu Program Prelungit „Ţăndărică” primeşte 114.940 de lei.      

De la bugetul local,

Un milion de lei pentru reconstruirea sediului Seminarului teologic liceal din Suceava

·        Vechiul complex administrativ a fost distrus în totalitate în urma incendiului devastator din 8 ianuarie 2015, încă 500.000 de lei fiind acordaţi de autorităţi în 2017. 

O sumă de 1 milion de lei va fi disponibilizată din vistieria municipiului Suceava cu titlul de sprijin financiar acordat Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor pentru continuarea lucrărilor de construire a noului sediu administrativ al Seminarului teologic liceal „Mitropolitul Dosoftei” Suceava.

Ajutorul bănesc a fost aprobat de Consiliul Local, demersul survenind unei adrese prin care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor solicita autorităţilor locale sucevene alocarea, în completarea propriilor venituri, a unor fonduri pentru continuarea lucrărilor la noul complex administrativ al Seminarului teologic, cel vechi fiind distrus, în totalitate, în urma incendiului devastator din 8 ianuarie 2015. Valoarea estimată a proiectului este de 10 milioane de lei, rămase de executat fiind lucrări de 5,32 de milioane de lei. Până acum la Corpul „A” s-au construit parterul şi două etaje, ale patru corpuri de clădire fiind la cota „0”. În anul 2017, de la bugetul local al municipiului Suceava, pentru edificarea obiectivului amintit s-a alocat o sumă de 500.000 de lei. Conform OG nr. 82/2001, „de la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lăcaşurilor de cult şi pentru conservarea şi întreţinerea bunurilor aparţinând cultelor şi care fac aparte din patrimoniul cultural naţional mobil, pentru amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase, pentru construirea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult, a sediilor unităţilor de învăţământ teologic proprietate a cultelor recunoscute, pentru construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţie de aşezăminte asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult, precum şi pentru activităţile de asistenţă socială şi medicală susţinute de acestea”.

După creşterea tarifului la transport,

Datoriile către furnizorul Thermonet, prestatorul serviciului  de alimentare cu apă caldă şi căldură, ajung la 1 milion de euro

·        Ion Lungu, primarul Sucevei a făcut apel la suceveni să-şi achite facturile, mai ales că meteorologii anunţă o perioadă cu temperaturi foarte scăzute.   

·        „Nu ţin pe nimeni forţat la sistemul centralizat, dar cei care rămân trebuie să-şi plătească contravaloarea serviciile”, a evidenţiat Ion Lungu.

Datoriile sucevenilor către prestatorul serviciului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic încep să se acumuleze. În cauză este Thermonet, care, la finele lui 2015, a preluat această activitate de la Termica Suceava, firmă a municipiului Suceava care intrat în faliment, inclusiv ca urmare a debitelor de peste 20 de milioane de lei adunate la populaţie. Primarul Ion Lungu a făcut cunoscut ieri, că pentru  Suceava, se anunţă o perioadă de zile şi nopţi cu ger, şi a cerut locuitorilor reşedinţei de judeţ să-şi onoreze obligaţiile în schimbul utilităţilor de care   beneficiază. „Fac apel la sucevenii care sunt racordaţi la sistemul centralizat de încălzire să-şi achite facturile, mai alea că se anunţă o perioadă geroasă”, a pus în vedere şeful executivului sucevean. Potrivit lui Ion Lungu, datoriile consumatorilor casnici către operatorul de alimentare cu căldură şi apă caldă sunt de 4,27 de milioane lei, echivalentul a aproape 1 milion de euro. Edilul şef reliefează că de la bugetul local, către Thermonet, a fost achitată în avans suma de 1,5 milioane de lei, făcându-se eforturi pentru plătirea la zi facturile emise pe adresa unităţilor de învăţământ preuniversitar din finanţarea Primăriei. „Fac apel să se plătească aceste restanţe. Eu, ca primar, nu ţin pe nimeni forţat la sistemul centralizat, dar cei care rămân trebuie să plătească contravaloarea serviciile. Trebuie să asigurăm lichidităţi pentru Thermonet, astfel încât să ieşim din această iarnă şi săfeace o strategie pentru perioada următoare”, a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Reamintim că, anul trecut, printr-o hotărâre, Consiliul Local a aprobat creşterea tarifului pentru populaţie de la 178 de lei la 240 de lei pe gigacalorie. Astfel, racordaţii la sistemul centralizat plătesc 75% din factura totală la energia termică, diferenţa de 25% fiind acoperită fiind acoperită din bugetul local. În 15 octombrie 2015, Thermonet Suceava, având ca acţionari, la cea dată, pe Adrem Invest Bucureşti şi Elsaco Botoşani, a preluat în concesiune sistemul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic din Suceava. Aceasta după ce, la negocieri, Thermonet s-a detaşat cu 312,68 de puncte în faţa Transagent,  firmă a autorităţilor locale, care a acumulat doar 283,10 puncte.

Primăria Suceava intră în reparaţii capitale 

·        „Sediul Primăriei trebuie să fie cea mai frumoasă clădire din oraş” a declarat primarul Ion Lungu. 

Proiectul de creştere a eficienţei energetice a sediul Primărie municipiului Suceava a trecut de testul evaluării în teren. Primarul Ion Lungu, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă,  după ce proiectul a fost declarat eligilbil, urmează etapa de precontractare. „A fost vizita în teren, la faţa locului, proiectul a trecut testul, fiind declarat eligibil. Suntem în perioada de precontractare, proiectul obţinând 78 de puncte la evaluare. Avem speranţa că, în măsura în care nu vor fi contestaţii, în termen de 30 de zile, se va face lista finală, şi vom reuşi să promovăm acest proiect important. Normal, sediul Primăriei trebuie să fie cea mai frumoasă clădire din oraş. Valoarea proiectului este de 7,51 de milioane de lei şi ne propunem, în primul rând, să facem izolaţii la pereţii exteriori, cu saltele de vată minerală, să schimbăm partea de sticlă şi să montăm pompe de căldură tip sol apă, dar şi noi calorifere şi ventilo-convertoare, cu reduceri de costuri pentru consumul de energie. Practic, va fi o reparaţie capitală a sediului Primărie”, a spus Ion Lungu. Potrivit celor aprobate în Consiliului Local, valoarea totală a investiţiei este de peste 1,6 milioane de euro, iar lucrările se vor întinde pe durata a 24 de luni. Printre principalele intervenţii care ar urma să se desfăşoare la clădirea administrativă din Areni se numără îmbunătăţirea izolaţiei termice a clădirii; reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire, de apă rece şi de apă caldă; modernizarea sistemelor de ventilare şi climatizare; introducere a surselor regenerabile de  asigurarea a energiei termice; implementarea sistemelor de management energetic; montarea de corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată, la toate acestea adăugându-se schimbarea circuitelor electrice, înlocuirea lifturilor şi reparaţii la faţadă. Sursa de finanţare o reprezintă fondurile disponibile în carul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa 3-„Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon”, Prioritatea de investiţii 3.1-„Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice şi în sectorul locuinţelor”.

Monumentul lui „Ştefan cel Mare” călare intră în reabilitare de „Mărţişor”

·        „Sperăm ca înainte de 28 noiembrie să putem re-inaugura acest monument foarte important pentru Suceava, pentru istoria oraşului”, a  precizat primarul Ion Lungu.

Asocierea Mateo Rustic Ipoteşti şi Exprosoft Iaşi va reabilita monumentul ecvestru al domnitorului Ştefan cele Mare din municipiul Suceava, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Potrivit edilului-şef, supă semnarea contractului se va trece execuţia propriu-zisă, ordinul de începere a lucrărilor urmând a fi dat, dacă vremea fi bună, încă de pe 1 martie. „Oferta depusă  fost declarată eligibilă. Urmează ca, în zilele următoare, după această evaluare făcută la Direcţia de achiziţii publice, să semnăm contractul şi să dăm ordinul de începere a lucrărilor. Noi sperăm ca înainte de 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, să putem re-inaugura acest monument foarte important pentru Suceava, pentru istoria oraşului. Rămâne partea a doua, cea de amenajări exterioare”, a reliefat Ion Lungu, precizând că la licitaţia privind reabilitarea zonei din preajma obiectivului nu s-a prezentat vreun ofertant. Pentru grupul cal-călăreţ şi soclu, valoarea contractului este de 562.000 de lei (plus TVA), perioada de realizare fiind de 120 de zile, conform contractului.   

Potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi de deliberativului local la jumătatea anului 2017, valoarea totală a investiţiei este apreciată la 1,79 de milioane de lei,  iar lucrările vor dura 12 luni. Conform studiului de fezabilitate, intervenţiile vizează inclusiv reabilitarea şi remontarea tuturor elementelor de bronz; refacerea placajului soclului cu plăci de travertin; refacerea şi extinderea platformelor existente şi placarea cu dale de granit; montarea de bănci; amplasare de jardiniere şi plantarea de arbori ornamentali. Totodată, vor fi realizate rampe pentru accesul persoanelor cu handicap, precum şi un sistem de iluminat arhitectural şi ambiental. Monumentul statuar din Dealul Cetăţii de Scaun  a fost dezvelit la 16 septembrie 1977, înscriindu-se într-un program de dezvoltare a artei monumentale din judeţul Suceava. De-a lungul timpului, sub acţiunea factorilor naturali, intervenţiei antropice, dar şi ca urmare a lipsei lucrărilor de  întreţinere, monumentul s-a deteriorat, aflându-se într-o evidentă stare de degradare.

În 2017,

Salt spectaculos al ordonanţelor de închidere sau de suspendare a activităţii emise de Direcţia Sanitară Veterinară

·        Faţă de anul precedent, numărul respectivelor documente  a fost de două şi jumătate mai mare, directorul executiv Ion Corduneanu explicând aceasta „prin creşterea numărului de solicitări venite din partea agenţilor economici”.

În cursul anului 2017, lucrătorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au emis 68 de ordonanţe, faţă de doar 26 în anul precedent. Dintre acestea, 39 sunt ordonanţe de încetare a activităţii, comparativ cu  doar 10 ordonanţe în 2016. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au emis şi 29 ordonanţe de suspendare a activităţii a unor agenţi economici, cu 13 în plus, raportat la anul anterior. „Comparativ cu anul 2016, s-a constatat o creştere cu 42 de ordonanţe emise, ceea ce poate fi explicat prin creşterea numărului de solicitări venite din partea agenţilor economici, de a-şi înceta sau sau suspenda activitatea”, subliniază dr. Ion Corduneanu, directorul executiv al DSVSA. Tot în anul 2017, pentru încălcarea legislaţiei în domeniul sanitar veterinar şi al siguranţei alimentelor, inspectorii DSVSA au luat măsura sancţionării contravenţionale a 133 de agenţi societăţi comerciale şi de persoane fizice, amendaţi fiind cu 41 mai mulţi contravenienţi decât în 2016. Valoarea sancţiunilor aplicate pe durata a celor 2.487 de inspecţii efectuate s-a ridicat la 189.840 de lei, creşterea, în comparaţie cu anul 2017, fiind de 36.100 de lei. „Diferenţa de valori dintre cei 2 ani este explicată prin săvârşirea unui număr mai mic de abateri, însă cu fapte mai grave, sancţionate de legislaţia sanitară veterinară cu amenzi în cuantum mai mare, atât în cazul societăţilor comerciale, cât şi al persoanelor fizice”, a explicat dr. Ion Corduneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.  

 Drepturi salariale de 640.000 de lei, acordate nelegal în 20 de primării sucevene

·        Potrivit Camerei de Conturi, în Berchişeşti, Frumosu, Grămeşti, Grăniceşti, Şcheia şi Vadu Moldovei majorarea cu 15% până la 25% a salariilor secretarilor comunelor   s-a făcut prin stabilirea eronată a salariului de bază.

·        În Berechişeşti şi Todireşti s-a acordat „spor de proiecte europene” pentru perioade în care în comunele respective nu s-a implementat niciun proiect cu finanţare externeă nerambursabilă.

Camera de Conturi Suceava a descoperit nereguli privind  angajarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare în mai multe unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Conform Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2016, în cauză sunt 20 unităţi administrativ-teritoriale,  la care, în ceea ce priveşte „cheltuielile de personal” s-au identificat un prejudiciu total de 640.000 de lei şi abateri financiar-contabile în valoare de 8.000 de lei. În municipiul Suceava, lucrătorii Camerei de Conturi Suceava au descoperit drepturi salariale acordate nelegal directorului Direcţiei de asistenţă socială, structură fără personalitate juridică în cadrul aparatului de specialitate al primarului, în timp ce în comunele Berchişeşti, Frumosu, Grămeşti, Grăniceşti, Şcheia şi Vadu Moldovei, s-a evidenţiat că majorarea cu 15% până la 25% a salariilor secretarului unităţii administrativ-teritoriale s-a făcut prin stabilirea eronată a salariului de bază. În Cajvana, Frasin, Gura Humorului, Vicovu de Sus, Cîrlibaba şi Vereşti, indemnizaţiile de şedinţe stabilite şi plătite consilierilor locali s-au calculat greşit, prin aplicarea cotei de 5% asupra indemnizaţiei majorate a primarului şi nu asupra celei aferente lunii decembrie 2013. În Solca, s-a descoperit acordarea de sume cu caracter tranzitoriu personalului din cadrul unităţii de învăţământ, acestea fiind incluse în salariul de bază în cuantum mai mare decât cel stabilit pentru luna iulie 2016. În comuna Ipoteşti, lucrătorii Camerei de Conturi au constatat depăşirea cheltuielilor de personal reprezentând plata cu ora pentru activitate didactică, cheltuieli decontate prin depăşirea numărului de ore pentru care beneficiarul în cauză a fost pontat. Drepturi salariale s-au acordat nelegal în Horodnicu de Jos, Şerbăuţi şi Volovăţ, cazuri în care prevederile privind majorările salariale s-au aplicat în mod eronat. În comunele Berechişeşti şi Todireşti s-a acordat „spor de proiecte europene” pentru perioade în care la nivelul entităţilor respective nu s-a implementat niciun proiect cu finanţare din fonduri externe nerambursabil. La Camera de Agricolă Suceava, finanţată de Consiliul Judeţean, specialiştii Consiliului Judeţean au evidenţiat nerespectarea prevederilor legale cu privire la stabilirea, evidenţierea şi plata contribuţiilor speciale datorate bugetului consolidat al statului, aferente sumelor de natura salariilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi irevocabile. 

Abateri de la legalitate şi regularitate de 126 de milioane de lei, descoperite de Camera de Conturi în administraţia publică suceveană

·        Acestea se răsfrâng asupra situaţiilor financiare, patrimoniului public şi patrimoniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

·        Conform auditorilor Camerei de Conturi, foloasele necuvenite s-ar ridica la aproape 500.000 de lei.

Urmare a acţiunilor de control desfăşurate în anul 2017, auditorii Camerei de Conturi Suceava au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au condus la atragerea la bugetul statului a unor venituri suplimentare în sumă de 15,70 de milioane de lei, precum şi 970.000 de lei reprezentând majorări de întârziere şi dobânzi. Vizate au fost Consiliul Judeţean, primăriile de municipii, oraşe şi comune din judeţ; ordonatorii terţiari de credite, adică unităţile subordonate primăriilor; societăţile comerciale de interes local, dar şi regiile autonome din aceeaşi categorie, în urma verificărilor constatându-se prejudicierea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cu un total de 14,55 de milioane de lei, dintre care 494.000 de lei reprezintă foloasele necuvenite. Rezultatele misiunilor de audit financiar şi al performanţei desfăşurate de experţii Camerei de Conturi Suceava în anul 2017 s-au concretizat şi „în abateri de la legalitate şi regularitate cu impact asupra realităţii şi acurateţei situaţiilor financiare, precum şi a administrării şi gestionării patrimoniului public şi a celui privat al unităţilor administrativ-teritoriale, acestea fiind estimate la 126,46 de milioane de lei”. Cu prilejul acţiunilor de audit financiar, audit de conformitate şi audit al performanţei, în anul 2017 supuse verificării au fost 127 de entităţi publice de interes local, inclusiv ordonatori terţiari de credite finanţaţi din bugetul local, ceea ce înseamnă 34,3% din totalul de 373 de asemenea entităţi existente în aria de competenţă a Camerei de Conturi Suceava.

Astfel, întocmite au fost 43 de rapoarte de audit financiar; 4 rapoarte de control; un raport de audit la performanţei; 43 de procese verbale de constatare; 80 de note constatare şi 163 de rapoarte privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse. În consecinţă, Camera de Conturi Suceava a emis decizii privind stabilirea, înregistrarea şi încasarea veniturilor suplimentare; stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, precum şi pentru înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală.

Creştere masivă a numărului sucevenilor solicitanţi de pensie europeană

·        În anul 2017, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat 307 de dosare comunitare, cu 203 mai multe faţă de anul anterior.  

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi care au lucrat în statele membre ale Uniunii Europene, pot primi pensie comunitară, informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava, precizând că este vorba despre categoriile de lucrători prevăzuţi în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. În acest sens, în anul 2017, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat 307 de dosare comunitare, faţă de 104 de dosare, în 2016, deci cu 203 mai multe. Din total, 173 de dosare au fost soluţionate prin emiterea deciziei în situaţia în care casa teritorială de pensii este instituţie în cauză, iar 134 de dosare au fost rezolvate prin emiterea deciziei în situaţia în care aceasta este instituţie de instrumentare. Facilitatea a devenit operaţională după ce, începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, legislaţia comunitară în domeniul asigurărilor sociale a devenit direct aplicabilă şi în ţara noastră, în relaţia cu celelalte state membre ale UE. Pe de altă parte, anul trecut, la Casa Judeţeană Pensii Suceava au fost solicitate 683 de confirmări ale perioadelor de asigurare din România, cât şi 132 de confirmări a perioadelor de asigurare din străinătate.

Aproape o treime a studenţilor la inginerie abandonează cursurile în primul an  

·        Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din Suceava îşi propune dă diminueze abandonul şcolar în rândul studenţilor din anul I, derulând Proiectul „Motivaţie academică în ştiinţe inginereşti”.  

În contextul unei cereri tot mai mari de ingineri pe piața muncii din regiune, Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava demarează, în această lună, o serie de activități dedicate studenților din anul I. Scopul respectivelor acţiuni este de oferi sprijin celor care doresc să profeseze în domeniul ingineresc, în vederea reducerii abandonului școlar. „Analizând evoluţia tinerilor care intenţionează să îmbrăţişeze o carieră inginerească, s-au constatat dificultăți de adaptare a acestora la trecerea de la învățământul liceal la cel universitar, lucru care face ca peste 30% din studenţii admişi și înmatriculați să abandoneze studiile pe parcursul primului an”, se arată într-un comunicat de presă al FIESC.   Conform acestuia, Proiectul „Motivaţie academică în ştiinţe inginerești”, finanţat prin Programul ROSE, derulat de Ministerul Educației Naționale, se va desfășura de-a lungul a de 3 ani, bazându-se pe activităţi de coaching și remediere în aria curriculară științe, precum şi pe tutoriat studențesc, orientare și consiliere într-o carieră inginerească de succes, inițiere în antreprenoriat, workshop-uri şi vizite de studio, De asemenea, se vor organiza întâlniri cu angajatori și specialiști din automatică, electronică, electrotehnică, energetică și calculatoare. Echipele de management şi implementare a proiectului sunt formate din cadre didactice ale facultății, personal didactic auxiliar și studenți voluntari din anii superiori, membri ai unor organizații studențești.

De la APIA,

 Fermierii suceveni au luat 261 de adeverinţe pentru contractarea de credite

·        Finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţa este făcută de băncile comerciale.

În 2017, Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură a eliberat 261 adeverinţe pentru contractare de credite, instituţia având încheiate convenţii cu mai multe unităţi bancare. „În vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava a continuat relaţiile de colaborare cu băncile comerciale şi Fondul de Garantare a Creditului Rural, semnând convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţa”, a declarat directorul executiv Eugen Mogoş. În acest circuit, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură are atribuţii în ceea ce priveşte eliberarea de adeverinţe din care să rezulte că potenţialul beneficiar a depus cerere de plată pentru plăţile naţionale directe complementare, precum şi că, la solicitant, a fost efectuat controlul administrativ asupra corectitudinii declaraţiei prin care se apelează la sprijinul financiar al statului. Totodată, în adeverinţă se menţionează că, la momentul eliberării actului, beneficiarul nu făcea obiectul excluderii de la plată, precum şi faptul că erau îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea sumelor la care este îndreptăţit. Băncii creditoare îi revine obligaţia de a se angaja la respectarea nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului să nu depăşească, la data respectivă, ROBOR şi comisioanele aferente.