Trei misiuni de audit la Consiliul Judeţean şi încă 11 la unităţile din subordine

·        Acestea au vizat, printre altele, angajamentele care din derivă din obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare, „neexistând recomandări neînsuşite de entităţilor auditate, pe niciun domeniu de activitate”.

Un număr de 14 misiuni de audit a cuprins Planul de audit public intern din 2014 aplicat la Consiliul Judeţean Suceava. Misiunile în cauză s-au oprit, printre altele, asupra angajamentelor bugetare şi legale care din derivă, direct sau indirect, din obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare; plăţilor asumate prin aceste angajamente; asupra vânzării, gajării, concesionării sau închirierii bunurilor din domeniul public sau domeniul privat al oraşului, cât şi în ceea ce priveşte constituirea veniturilor publice şi modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă. De asemenea, misiunile de audit au vizat inventarierea anuală a patrimoniului, sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia, precum şi sistemele de luare a deciziilor, conducere şi control, dar şi riscurile asociate acestora. Potrivit Raportului de activitate pe 2014, aparatul Consiliului Judeţean a făcut obiectul a 3 misiuni de audit, iar instituţiile subordonate au fost ţinta a 11 asemenea proceduri (dintre care una ad-hoc, la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava), planul de audit public intern fiind realizat în proporţie de 100%. „Activitatea de audit public intern desfăşurată în 2014 şi-a atins scopul - respectiv cel de asigurare obiectivă şi consiliere -, destinate să îmbunătăţească sistemele şi activităţile Consiliului Judeţean şi ale entităţilor publice subordonate şi de sprijinire a îndeplinirii obiectivelor, printr-o abordare sistematică şi metodică”, se arată în informarea amintită, în care se reliefează că „nu au existat recomandări neînsuşite de conducerile entităţilor auditate, pe niciun domeniu de activitate”. Elementele care au stat la baza planului de audit anual au fost numărul şi dimensiunea structurilor de auditat; numărul de posturi şi dimensiunea bugetului pus la dispoziţie de ordonatorul principal; tipul de audit convenabil pentru fiecare entitate subordonată; respectarea periodicităţii obligatorii a auditării; constatările din raportările anterioare; riscurile asociate fiecărei entităţi, precum şi criteriile semnal ale ordonatorului principal de credite şi ale Camerei de Conturi.