Îmbunătăţirile funciare suferă de subfinanţare

·        Anul trecut s-au dat bani pentru o singură lucrare de decolmatări şi distrugeri de vegetaţie, ignorate fiind solicitările pentru repararea obiectivelor afectate de calamităţile naturale din intervalul 2008-2014.

Filiala Suceava a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) are parte de alocări financiare reduse pentru  efectuarea de lucrări specifice, rezultă dintr-o informare a instituţiei. Astfel, în 2016, pentru desfăşurarea activităţilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri funciare din judeţul Suceava, declarate de utilitate publică, unitatea suceveană de administrare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare a făcut solicitări către ANIF în vederea obţinerii, din fonduri de la bugetul de stat, a sumei de 479.350 de lei. Conform propunerii înaintate, banii urmau să ia calea lucrărilor de exploatare, întreţinere şi de repararea a amenajării ,,Desecării Chilişeni-Udeşti”, în valoare de 479.350 de lei, dar şi a unor obiective de îmbunătăţiri funciare afectate de calamităţile naturale din perioada 2008-2014. „Suma solicitată a fost aprobată şi acordată, executându-se lucrări de decolmatare şi distrugere a vegetaţiei pe canalele de desecare din amenajarea menţionată”, se arată informarea Filialei Suceava a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. Reamintim că, în 2015, Filiala Suceava a ANIF s-a văzut în imposibilitatea de a efectua mai multe lucrări de desecare şi combatere a efectelor inundaţiilor. Aceasta a făcut demersuri pentru obţinerea a 5,51 de milioane de lei de la bugetul de stat sau alte fonduri, însă „Unitatea de Administrare Suceava nu a primit fonduri pentru remedierea deficienţelor constatate”. 

Milioane de euro pentru prima împădurire

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava face cunoscut că 31 martie este ultima zi în care deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală-PNDR 2014 - 2020. Vasile Iacob Caciur, directorul executiv al APIA Suceava spune precizează că sprijinul financiar pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite se acordă deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole şi neagricole şi vizează plantaţiile forestiere realizate prin trupuri de pădure pe terenurile agricole şi neagricole, precum şi perdelele forestiere de protecţie pe terenurile agricole şi neagricole. De specificat este faptul că în categoria deţinătorilor publici de teren agricol şi neagricol sunt incluse comunele, oraşele, municipiile şi alte persoane juridice de drept public, precum şi formele asociative ale acestora. În categoria deţinătorilor privaţi de teren agricol şi neagricol sunt incluse persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societăţile comerciale, asociaţiile şi fundaţiile, alte persoane juridice de drept privat, precum şi formele asociative ale acestora. Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 7 milioane de euro. 

Gospodarii  apelor şi-au sărbătorit ziua în Laborator, cu preşcolari veniţi în vizită

·        Cu elevii din Iaslovăţ, lucrătorii SGA au participat la ecologizarea pârâului din localitate, elevii din a VIII-a B, de la Colegiului de Artă, vizitând Barajul Mihoveni şi Staţia de epurare a Sucevei.

Preşcolari ai Grădiniţei cu Program Prelungit „Aşchiuţă”  din Suceava au vizitat Laboratorul de Calitatea Apei din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, unde au asistat la efectuarea demonstrativă a unor analize fizico-chimice pe probe de apă, informează Daniel Drăgoi directorul executiv al instituţiei, care precizează că, astfel a fost marcată Ziua Mondială a Apei, acţiune având menirea de a „conştientiza rolul apei de calitate în sănătatea mediului înconjurător”. Tot cu acest prilej, elevi ai clasei pregătitoare şi ai clasei I ai Şcolii Gimnaziale nr. 2 Iaslovăţ au luat parte la o acţiune de ecologizare a pârâului din localitate, organizată fiind şi oexpoziţie de desene, având ca temă „Apa”. „Pentru  gospodarii de apă,  Ziua Mondială a Apei, este un bun prilej de a atrage tuturor atenţia asupra necesităţii utilizării raţionale a resurselor de apă, precum şi  importanţa colectării şi epurării apelor uzate”, a declarat Daniel Drăgoi.

Nu în cele din urmă, reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava au organizat, împreună cu elevii clasei a VIII-a B ai Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, o vizită la Barajul mobil Mihoveni, precum şi la Staţia de epurare a municipiul Suceava. „Scopul a fost acela de a prezenta tinerei generaţii activitatea pe care o efectuează lucrătorii din domeniul gospodăririi apelor, dar şi infrastructura de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate”, a preciza Daniel Drăgoi. Anual, pe 22 martie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Apei, în 2017 tema fiind “Apa şi apa uzată”, cu accent pe importanţa utilizării durabile a apei şi protejarea emisarilor prin epurarea apelor uzate.  Anul acesta sărbătoarea are o semnificaţie aparte, în 2017 împlinindu-se 25 de ani de când Naţiunile Unite şi-au unit eforturile în misiunea globală de a coordona acţiuni pentru salvarea celei mai de preţ resurse naturale-apa. Sistemul de Gospodărire a Apei Suceava a marcat evenimentul în perioada 21-24 martie 2017,  prin desfăşurarea unor activităţi educative. 

Primăria Suceava scumpeşte apa caldă şi încălzirea pentru populaţie cu 35 la sută

·        Primarul Lungu spune că a luat această decizie pentru a-i proteja pe posesorii de centrale de apartament, care acum ar plăti şi pentru racordaţii la sistemul centralizat de termoficare.   

·        „Nu se poate, totuşi, ca jumătate din populaţia oraşului să plătească pentru cealaltă jumătate, mai ales în condiţiile în care se va mări preţul la gazul metan”, a punctat edilul-şef sucevean.  

Sucevenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare vor plăti mai mult pentru energia termică, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul municipiului reşedinţă de judeţ. În acest sens, edilu-şef a întocmit un proiect de hotărâre, dat în dezbatere publică timp de 30 de zile, după care va ajunge pe masa de dezbateri a Consiliul Local, în şedinţa ordinară a lunii aprilie. Lungu consideră că astfel, vine în sprijinul celor cu centrale de apartament care „sunt bătuţi de ori”: o dată suportând subvenţia pentru consumatorii firmei de transport agent termic Thermonet, iar a doua oară prin anunţata majorare a tarifului la gazele naturale. „Voi pune Consiliului Local o majorare a tarifului pentru populaţie cu 35%, ceea ce înseamnă 240 de lei pe gigacalorie.  Este vorba de o problemă de echitate, pentru că nu se poate, totuşi, ca jumătate din populaţia oraşului să plătească pentru cealaltă jumătate, mai ales în condiţiile în care se va mări preţul la gazul metan”, a pus în vedere şeful executivului local. Uitând că, în sezonul rece şi proprietarii de centrale primesc ajutor guvernamental la încălzirea locuinţei, Lungu crede că, în plus,  racordaţii la sistemul centralizat sunt „vinovaţi” şi de faptul că Primăria va cofinanţa  cu 15% proiectul european de modernizare a sistemului de transport şi distribuire a agentului termic, respectiv cu o sumă „ destul de consistentă”.

·        Anunţata scumpirea ar putea duce la un masiv val de debranşări.           

Creşterea tarifului pentru populaţie este de la 178 de lei la 240 de lei pe gigacalorie, primarul Lungu, susţinând că locuitorii Sucevei vor avea parte de unul dintre cele mai scăzute tarife la nivel naţional, ignorând că în această parte a ţării se iau şi cele mai mici salarii din ţară.  Lungu a dat ca exemplu  tarifele din  Constanţa, de 411 lei pe gigacalorie; Sfântul Gheorghe-298 de lei; Arad-266 de lei; Sibiu-265 de lei; Iaşi-265 de lei; Timişoara-244 de lei şi Oradea-240 de lei. În sprijinul demersului său, şeful municipalităţii a precizat că populaţia va plăti doar 75% din factura totală la energia termică, diferenţa fiind acoperită din bugetul local. „Totuşi, oraşe mai potente din punct de vedere economic au majorat acest tarif”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  Potrivit HCL nr. 234 din 16 octombrie 2014, societatea comercială Bioenergy Suceava livrează energia termică produsă în centrala în cogenerare de înaltă eficienţă la preţul de 116 lei pe gigacalorie.  La sistemul centralizat de temorficare mai sunt branşaţi mai puţin de 18.000 de locuitorii ai Sucevei, faţă de peste 33.000 la începuturi, presupunându-se că scumpirea anunţată va duce la un nou val de debranşări,     

Ion Lungu desfiinţează gardurile vii

·        „Eu nu mai sunt adeptul gardului viu, care ascunde foarte multe mizerii”, a spus primul gospodar al oraşului, precizând că în curs de a fi smulse din rădăcini sunt amenajările verzi dinspre Primărie înspre centrul Sucevei.

·        Ion Lungu a avut  iniţiativă similară şi în urmă cu circa 6 ani, atunci fiind invocat faptul că asociaţiile de proprietari reclamau cheltuieli mari cu tunderea gardurilor vii.       

Primăria Sucevei a refuzat ca în campania de curăţenie şi plantări din această primăvară să mai pună la dispoziţia asociaţiilor de proprietari puieţi pentru completarea sau înfiinţarea de noi garduri vii. Ion Lungu spune că a primit solicitări în acest sens de la locuitorii care, astfel, vor să-şi asigure o anumită „intimitate în zonă”. „Eu nu mai sunt adeptul gardului viu, care face o zonă de protecţie, dar acolo se ascunde foarte multe mizerii”, a spus primul gospodar al oraşului. Lungu a declarat că a dat dispoziţie conducerii Direcţiei Domeniului Public ca, într-o primă fază, să scoată din rădăcini gardurile vii de pe marginea trotuarelor din prejma Primăriei, începând de la Policlinică până la Magazinul „Bucovina”. Primarul a ţinut să evidenţieze  că este vorba doar despre „o primă mostră”, în faţa blocurilor astfel eliberate urmând fi semănat gazon natural. „Vom pune gazon natural. Am vorbit cu mulţi oameni care sunt adepţii gardurilor vii, pentru că le oferă protecţie, intimitate, însă ideea este de a scoate aceste garduri din oraş”, a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei.          

·        Şefii de asociaţii cred că, astfel, dezgolite vor rămâne parterele cenuşii ale blocurilor.

Ion Lungu a avut  iniţiativă similară şi în urmă cu circa 6 ani, atunci fiind invocat faptul că asociaţiile de proprietari reclamau cheltuieli mari cu tunderea gardurilor vii. Atunci, primarul Ion Lungu spunea că, pentru împiedicarea transformării gazonului în parcări, „plantaţi” urmau a fi piloni de împiedicare a accesului autoturismelor. La acea dată, unii dintre şefii de asociaţii de proprietari nu au fost de acord cu măsura propusă de Primărie, cei în cauză crezând că gunoaiele din spatele gardurilor vii vor fi expuse şi mai mult ochilor trecătorilor. Pe de altă parte, diriguitorii asociaţiilor de proprietari opinau că eliminată urma a fi o sursă importantă de oxigen, dezgolite râmând şi parterele cenuşii ale blocurilor.

Gazele naturale din Burdujeni-sat, 1 milion de euro „în faza de pre-studiu de fezabilitate” 

·        „Mulţi oameni ne întreabă când mai vine gazul metan, însă le cerem un pic de răbdare, şi va veni, pentru că acum i-a venit vremea”, a declarat primarul Ion Lungu.   

Primăria Suceava se asociază Delgaz „Moldova”, în vederea extinderii alimentării cu gaze naturale în cartierele Burdujeni-sat şi „Tineretului”, un proiect de hotărâre în acest sens urmând a fi aprobat de deliberativul municipal la finele lunii martie.   „Nu am putut mai repede pentru că doar pe 6 martie am aprobat bugetul local. Ne-am mişcat cu celeritatea, cât de repede a fost posibil, însă mai mult de atât nu s-a putut”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu.       

Potrivit proiectului de hotărâre, Delgaz va realiza sistemul de distribuţie a gazelor naturale, cu redimensionarea conductei existente, efortul financiar al Primăriei Suceava, „în faza de pre-studiu de fezabilitate” fiind de 4,97 milioane de lei. Lungu opinează că, în urma licitaţiei, această valoare ar putea scădea.  La fundamentarea bugetului local pe anul 2017, cu destinaţia amintită a fost prinsă o sumă de 2 milioane de lei. „ Începem să avem ceva punctual pentru cei care aşteaptă în cartierul Burdujeni-sat.  Sunt mulţi oameni care ne întreabă când mai vine gazul metan, însă le cerem un pic de răbdare, şi va veni, pentru că acum i-a venit vremea”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Debitul suplimentar de gaze naturale necesar extinderii reţelelor de alimentare în cartierul Burdujeni-sat, cât şi în cartierul „Tineretului” de pe Dealul Mănăstirii  este de peste 3.300 de metri cubi, din cei 977 de proprietari chestionaţi, 97,95% declarând că vor să fie branşaţi cu maşini de gătit, sobe sau centrale pentru încălzirea locuinţelor.

Reamintim că în august 2008, municipalitatea suceveană renunţa la asocierea cu E-on Gaz pentru extinderea alimentării cu gaze naturale în cartierul Burdujeni-sat. Primarul urbei, Ion Lungu, declara, la acea dată, că hotărârea de ieşire din asociere este consecinţă a faptului că oficialii de la compania de gaze naturale solicitau preluarea noii investiţii, inclusiv cea realizată din cofinanţarea de la bugetul local. Anterior, municipalitatea se asociase cu E-on Gaz, fiecare parte trebuind să contribuie la extinderea serviciului cu 49%, respectiv 51%, din valoarea investiţiei. E-on se angaja să înfiinţeze reţelele de medie presiune şi de distribuţie, precum şi staţia de reglare de măsurare. În contrapartidă, de la vistieria locală se asigurau fondurile necesare cheltuielilor cu manopera.

Neacordarea salariului minim poate intra sub incidenţa legii penale

·        „Stabilirea de către angajator, în mod repetat, pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă, de salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, este prevăzută ca fiind infracţiune”, a declarat Romeo Butnariu, şeful ITM.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava atrage atenţia asupra obligaţiei angajatorilor de a respecta legislaţia în vigoare cu privirea la acordarea salariului minim brut pe economie. De pe 1 februarie 2017, conform Hotărârii de Guvern nr. 1 din 6 ianuarie, salariul minim brut a crescut de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, agenţii economici care nu aplică legea riscând să fie amendaţi. Salariul minim brut se acordă pentru un program complet de lucru de 166 de ore, în medie, pe lună, reprezentând 8,735 de lei pe oră. Potrivit şefului ITM, Romeo Butnariu, anul trecut, pentru nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, lucrătorii din subordine au aplicat 4 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 1.200 lei. „Conform art. 264 alin.1, nu a fost depistată nici o faptă prevăzută în Codul Muncii, ca fiind infracţiune, respectiv stabilirea de către angajator, în mod repetat, pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă, de salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege”, a declarat Romeo Butnariu. Pe linia Codului muncii, în 2016 inspectorii de muncă suceveni au dat 18 amenzi însumând 25.000 de lei şi 23 de avertismente pentru nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, în timp ce încălcarea reglementărilor cu privire la acordarea repausului săptămânal a fost sancţionată cu 17 amenzi totalizând de 26.100 de lei şi 38 avertismente. Pe de altă parte, încălcarea prevederilor referitoare la munca de noapte s-a lăsat cu 10 avertismente şi 5 amenzi care au totalizat 7.600 de lei. Neţinerea evidenţei orelor de muncă prestate de fiecare salariat a fost sancţionată cu 44 avertismente şi 10 amenzi în valoare de 14.500 de lei, inspectorii de muncă suceveni aplicând 9 avertismente şi 6 amenzi în sumă de 9.000 de lei pentru încălcarea prevederilor privind obligaţia angajatorului de a  înmâna salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. Nu în cele din urmă, potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu,  ITM a dat 63 de amenzi însumând 790.000 lei pentru primirea la muncă a cel mult 5 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, la acestea adăugându-se încă 20 de avertismente. 

Profit brut cu peste 72 la sută mai mare la Direcția Silvică Suceava

·        Venituri s-au obținut din valorificarea a 1 milion de metri cubi de masă lemnoasă pe picior; 265.072 de metri cubi de masă lemnoasă fasonată; 19,48 tone de carne de vânat; 15,01 tone de păstrăv de consum; 149,84 de tone de fructe de pădure şi 139,2 tone de ciuperci

Direcţia Silvică Suceava a avut, în 2016, o cifră de afaceri de 280,35 de milioane de lei, cu 11,11% peste nivelul programat. La cifra de afaceri amintită, profitul brut a fost de 103,5 milioane de lei, cu o depăşire de 72,51% a celui estimat. Potrivit unei informări a instituției sucevene, investiţiile din 2016 au însumat 16,4 milioane de lei, realizări cu 3,52% mai mici faţă de cele din precedent. Reabilitările și repunerile în funcțiune a drumurilor forestiere au costat 9,8 milioane de lei; lucrările în noi drumuri-164.000 de lei, iar cheltuielile cu noile utilaje s-au ridicat la 2,85 de milioane de lei. Direcția Silvică Suceava a alocat 3,39 milioane de lei pentru modernizarea a 3 sedii administrative ale ocoalelor silvice și 35 de cantoane  silvice; 835.000 de lei pentru reparații la clădiri și încă 6,95 de milioane de lei pentru întreținerea a 999 km de drumuri forestiere. La acestea se adaugă repararea unui număr însemnat de construcții și amenajări vânătorești, precum 17 observatoare închise și deschise, 81 de colibe și bordeie, 28 de depozite pentru hrana vânatului, 813 hrănitori pentru cervide și mistreți, dar și 1a 316 sărării și 36 de adăpători.   În 2016, Direcţia Silvică Suceava a obţinut venituri din valorificarea a circa 1 milion de metri cubi de masă lemnoasă pe picior; 265.072 de metri cubi de masă lemnoasă fasonată; 19,48 tone de carne de vânat; 15,01 tone de păstrăv de consum; 149,84 de tone de fructe de pădure şi 139,2 tone de ciuperci comestibile. 

APIA a câştigat 100 de procese prin care fermierii contestau anularea subvenţiilor naţionale şi europene

·        Curtea de Apel a pronunţate hotărâri definitive, în sensul respingerii cererilor de anularea a proceselor verbale de constatare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit de către agricultori.

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a avut pe rolul în instanţelor 182 de dosare. Potrivit directorului executiv Iacob Vasile Caciur,  71 dintre procese le din 2016 decurg din acordarea de subvenţii de la bugetul naţional şi obiectul acestora fiind anularea de acte administrative. „Referitor la litigiile izvorâte din acordarea subvenţiilor de la bugetul naţional,  66 de dosare au fost câştigate de subscrisa, fiind pronunţate hotărâri definitive ale Curţii de Apel Suceava, în sensul respingerii cererilor de anularea a proceselor verbale de constatare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit”, a precizat şeful APIA Suceava. Alte 107 litigii se referă la acordarea de subvenţii din bugetul comunitar, având acelaşi obiect al anulării unor acte administrative. În ceea ce le priveşte pe acestea, finalizate au fost 47 de dosare, dintre care 44 favorabile Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. În totalul proceselor de pe rolul instanţelor, 3 au fost litigii care au avut va obiect anularea unor acte administrative privind funcţionarii publici, iar printr-un dosar s-a reclamat refuzul soluţionării a unei cereri. „În ceea ce priveşte litigiile care au avut ca scop anularea unor acte administrative privind funcţionarii publici din cadrul APIA Suceava, facem precizarea că toate cele 3 litigii se află încă pe rolul instanţelor de judecată, în diverse stadii procesuale”, a declarat directorul executiv Vasile Iacob Caciur. 

Simulări pentru testarea proiectelor de dezvoltare rurală

·        Au fost publicate informaţiile necesare întocmirii unui proiect, inclusiv cererile de finanţare, beneficiarii putându-le testa şi pregăti în vederea depunerii, informează, Mihai Moraru, şeful OJFIR Suceava.  

Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava informează că au fost publicate versiunile finale ale Ghidului solicitantului pentru submăsurile referitoare infrastructura de bază, dar şi la cea de acces. Mihai Moraru, directorul executiv al instituţiei sucevene, precizează că  aceste măsuri se adresează autorităţilor locale, asociaţiilor acestora, organizaţiilor neguvernamentale constituite conform legii, precum şi altor tipuri de beneficiari, în funcţie de specificul investiţiei. Moraru spune că - pe pagina oficială (www.afir.info) -, toţi cei interesaţi de fondurile europene nerambursabile aferente PNDR 2020 pot consulta ghidul solicitantului pentru Submăsura 4.3-„Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”; Submăsura 7.2– „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, precum şi pentru Submăsura 7.6-„Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”. De asemenea, potrivit şefului OJFIR Suceava, publicate au fost şi anexele aferente ghidurilor necesare întocmirii unui proiect, inclusiv cererile de finanţare, pe care beneficiarii le pot testa şi pregăti în vederea depunerii. „Precizăm că de la momentul publicării variantelor finale ale ghidului solicitantului şi deschiderea sesiunilor de primire a proiectelor trebuie să treacă un interval de minimum 7 zile, conform prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare al procesului de selecţie şi al procesului de verificare a contestaţiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020”, a  Mihai Moraru, director executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Modalitatea de depunere a cererilor de finanţare va fi cea on-line, pe pagina de internet a AFIR, pentru toate cele trei submăsuri amintite. 

Ultimele zile pentru declararea impozitului pe profit

·        Inspectorii AJFP vor face controale la contribuabilii încadraţi în categoria de risc fiscal mare la care sunt constatate neconcordanțe între datele raportate şi cele deţinute de AJFP.

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava aduce la cunoştinţa contribuabililor faptul că termenul pentru depunerea declaraţiei privind impozitul pe profit, respectiv a „formularului 101” este 27 martie 2017. Oana Violeta Apetrei, purtătorul de cuvânt al AJFP, reaminteşte contribuabililor despre obligaţia depunerii în termen a declaraţiilor fiscale, precizând că aceştia sunt obligaţi să declare toate achiziţiile şi livrărilor, dar şi că îşi pot exercita dreptul de deducere, conform normelor legale. AJFP pune în vedere că, în cazul în care vor fi constatate neconcordanțe între datele raportate de contribuabili şi cele deţinute de administraţia fiscală, contribuabilii încadraţi în categoria de risc fiscal mare vor face obiectul unor verificări specializate. „Pentru a veni în sprijinul contribuabililor, activitatea de asistenţă şi îndrumare a contribuabili poate şi trebuie să fie utilizată ca pârghie principală pentru îmbunătăţirea conformării voluntare. Colaborarea mai bună a organului fiscal cu contribuabilii, prin furnizarea de răspunsuri prompte şi corecte la întrebările adresate de către aceştia, precum şi prin adaptarea serviciilor la cerinţele contribuabililor, nu poate duce decât la îndeplinirea mai uşoară şi în condiţii optime a obligaţiilor fiscale”, reliefează Oana Violeta Apetrea.

Transparenţă sporită la „Finanţe”

·        Pe lângă multiple servicii de informare şi asistenţă de care pot beneficia, la TelVerde contribuabilii pot sesiza refuzul operatorilor economici de a elibera bon fiscal, dar şi acte de corupţie înfăptuite de către funcţionari.

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava informează că la dispoziţia contribuabililor sunt puse mai multe servicii care vin în sprijinul acestora. Potrivit, Violetei Apetrea, de la Biroul de presă al AJFP, este vorba despre Spaţiul privat virtual (SPV), prin intermediul căruia se efectuează comunicarea electronică a informaţiilor şi înscrisurilor în legătură cu situaţia fiscală. Acest serviciu este destinat persoanelor fizice, înregistrarea făcându-se prin accesarea site-ului www.anaf.ro. Verificarea datelor înregistrate se va face fie on-line, cu ajutorul numărului de înregistrare înscris pe un act administrativ. Contribuabilii care deţin deja un certificat digital calificat înregistrat se pot autentifica în SPV cu ajutorul acestuia. În al doilea rând, serviciul „acces controlat la dosarul contribuabilului” este destinat instituţiilor publice, persoanelor juridice, persoanelor fizice autorizate şi persoanelor juridice nerezidente. Pentru utilizare este nevoie de un certificat digital calificat, iar prin intermediul acestuia căruia contribuabilii au acces la vectorul fiscal, situaţia sintetică şi declaraţiile depuse. Violeta Apetrea aminteşte şi despre serviciu de „depunere declaraţii on-line”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava oferă, de asemenea, asistenţă prin e-mail în legătură cu drepturile şi obligaţii fiscale, punând la dispoziţie, pe site-ul www.anaf.ro, inclusiv Buletinul informativ şi ghidurile curente. Pe de altă parte, Contribuabilii pot face apel la „Call-center” prin numărul 031 403 9160, cât şi la „TelVerde”: 0800 8000 85, la acesta din urmă sesizându-se refuzul operatorilor economici de a elibera bon fiscal, dar şi actele de corupţie ale funcţionarilor Ministerului Finanţelor Publice. Nu în cele din urmă, prin transmiterea unui mesaj la numărul 1300, contribuabilii obţin informaţii publice despre un agent economic, cum ar fi codul de identificare fiscală; denumirea firmei înregistrate în scop de TVA; starea de inactivitate fiscală a operatorului şi aplicarea sistemului de TVA la încasare.

Gardienii forestieri suceveni,

Confiscare masivă de cherestea de import, în Vama Dorneşti

·        Firma importatoare, care nu a autorizat depozitul şi nu avea documentele cu regim special, a fost amendată cu 11.000 de lei, rămânând şi fără 336 de metri cubi de cherestea din răşinoase

La finele săptămânii, gardienii forestieri suceveni şi reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava au demarat un control al modului de depozitare şi comercializare a materialelor lemnoase în Vama de la Dornești.  Acţiunea a survenit ca urmare a verificării documentelor de provenienţă a materialelor lemnoase la o societate comercială, prilej cu care delegaţii Gărzii Forestiere Suceava au sesizat unele inadvertenţe în documentele prezentate, din care motiv au trecut la clarificarea aspectelor constatate. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere informează că în urma verificărilor s-a constatat că agentul economic cu pricina a depozitat 336 de metri cubi de cherestea din răşinoase provenită din import, fără a efectua demersurile necesare autorizării depozitului şi de obţinere a documentelor cu regim special. Pentru aceste fapte, societatea în cauză a fost sancţionată cu un total de 11.000 de lei, controlorii dispunând confiscarea întregii cantităţi de cherestea masă lemnoasă. La inventarierea şi transportarea materialelor lemnoase au luat parte şi lucrătorii Ocolului silvic Marginea. „Garda Forestiera Suceava va efectua în continuare verificări ale societăţilor comerciale care importă  şi pun pe piaţă lemn”, a declarat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.   

Creditul „Suceava-Utilităţi şi mediu” nu va fi preluat la datoria publică

·        Aceasta ar conduce la majorarea datoriei publice guvernamentale şi a deficitului bugetar, constituind, în plus, un precedent pentru alţi beneficiari, susţine Ministrul Finanţelor printr-o adresă ajunsă la Consiliul Judeţean. 

Unităţile administrativ-teritoriale asociate în Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu  la standarde europene” vor trebui să facă în continuare eforturi pentru achitare ratelor şi dobânzilor la creditul contractat în urmă 13 ani pentru implementarea acestuia. Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să preia la datoria publică a părţii rămase de rambursat din acest împrumut, răspunzând, astfel, unei adrese din 27 ianuarie 2017 a Consiliului Judeţean Suceava, prin care autorităţile judeţene solicitau aprobarea transferului respectiv. „Preluarea acestui împrumut la datoria publică nu este posibilă întrucât aceasta ar conduce la majorarea datoriei publice guvernamentale şi a deficitului bugetar. De asemenea, preluarea acestui împrumut la datoria publică ar constitui un precedent pentru alţi beneficiari de sub-împrumuturi sau garanţii de stat, aflaţi în situaţii dificile”, se arată în adresa Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul precizează, de asemenea, că potrivit OUG nr.114/2009, de pe 1 ianuarie 2010 achitarea obligaţiilor financiare aferente contractului de creditare încheiat de Consiliului Judeţean şi 61 de unităţi administrativ-teritoriale se face din soldul contului deschis de CJ la BCR; veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi din sume defalcate din veniturile statului pentru echilibrarea bugetelor locale.        

Consiliul Judeţean Suceava, în baza împuternicirilor date de 61 de unităţi administrativ-teritoriale asociate, administrează împrumutul extern în valoare de 86,3 milioane de euro, contractat de la Deustche Bank AG Londra, transferat la Erste Group Bank Viena, în vederea  realizării obiectivelor de investiţii aferente Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Potrivit unei informări a Consiliului Judeţean, până la finele anului 2016 s-a reuşit rambursarea a 13 rate de capital, soldul creditului fiind de 58,93 de milioane de euro. În perioada 2005-2016, s-a achitat suma de 82,21 milioane de euro, dintre care 27,36 de milioane de lei reprezintă rate a câte 2,1 milioane de euro fiecare, în timp ce 54,85 milioane de euro este totalul dobânzilor.        

Ca urmare a creşterii salariilor,

Curea strânsă la Direcţia pentru Protecţia Copilului  

·        „Am cerut Direcţiei pentru Protecţia Copilului măsuri de reducerea a cheltuielilor şi de organizare internă”, a subliniat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean.

·        DGASPC are un buget de 171 de milioane de lei, dintre care jumătate o reprezintă salarizarea, înspre investiţii fiind orientată  doar o sumă de 1 milion de lei.

Chiar dacă, în comparaţie cu anul 2016, alocările de la bugetul de stat sunt mai mari, acestea nu acoperă decât într-o măsură foarte mică impactul creşterilor salariale, susţine Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, cu prilejul aprobării bugetului propriu al aparatului propriu, cât şi a celor ale instituţiilor subordonate. Astfel, anul trecut, fondul de salarii a fost de 92 de milioane de lei,  iar după noile majorări - mai puţin cea de 20%, pentru personalul nedidactic -, pentru 2017 necesarul este de 138 de milioane de lei, în timp ce asigurată poate fi doar o sumă de 113 milioane de lei. „Nu putem să alocăm bani pentru întregul an la Direcţia pentru Protecţia Copilului, la care nu există fonduri pentru ultimele 3 luni, iar la învăţământul special pentru ultima lună”, apus Flutur, potrivit cărora cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost limitate la nivelul din 2016. La Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, în 2016 pentru salariilor s-a cheltuit 50,7 milioane de lei, anul acesta necesarul fiind de 81,8 milioane de lei cu 61% mai mult. În buget nu a putut fi prinsă decât o sumă de 58 milioane de lei, situaţie în care recomandate sunt măsuri restrictive. În învăţământul special, de la 30 de milioane de lei, fondul de salarii a săltat la 40 de milioane de lei, sustenabilă fiind, deocamdată, unul de 35 de milioane de lei. „Am cerut Direcţiei pentru Protecţia Copilului măsuri de reducerea a cheltuielilor şi de organizare internă”, a subliniat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, care a apreciat că speranţa stă într-o rectificare viitoare. De menţionat este faptul că DGASPC are pentru anul în curs un buget de 171 de milioane de lei, dintre care doar 1 milion de lei reprezintă investiţii şi 170 de milioane de lei cheltuieli de funcţionare, în cadrul acestora din urmă aproape jumătate fiind destinată salarizării. Veniturile proprii bugetului proprii pe 2017 sunt de circa 363 de milioane de lei, iar cheltuielile sunt dimensionate la 389 de milioane de lei. Deficitul de 29 de milioane de lei este acoperit din excedentul bugetar din anii precedenţi, cu precizarea că acesta nu poate fi orientat decât pentru cheltuieli de dezvoltare.     

Apărări împotriva inundaţiilor, cu finanţare europeană de 88 de milioane de euro, pe Suceava şi Moldova

Judeţul Suceava figurează cu 124 de măsuri de reducere a riscului la inundaţii în Planul de management al riscului la inundaţii aprobat prin HG nr. 972 din 2016, anunţă Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean. Astfel, în baza documentaţiei amintite, prin două proiecte, pentru amenajarea bazinului râului Suceava, în vederea apărării împotriva inundaţiilor, sunt propuse lucrări în valoare de 50,6 de milioane de euro, în acelaşi sens, pentru râul Moldova făcându-se propuneri de 33 de milioane de euro. Finanţarea investiţiilor urmează a se va face în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, cele două obiective sucevene fiind incluse în rândul proiectelor integrate majore din Planul de management al riscului la inundaţii al Administraţiei Bazinale a Apelor „Siret”. Până acum, conform Ministerului Apelor şi Pădurilor, la nivelul Autorităţii de Management a POIM au fost întocmite fişele de proiect pentru lucrările propuse la obiectivul de investiţii de amenajare a bazinului râului Suceava.

·        În execuţie se află alte 17 obiective care ar urma să primească finanţare pentru continuarea lucrărilor. 

Pe de altă parte, după o adresă din 25 ianuarie a Consiliul Judeţean, prin care se scoteau în evidenţă efectele fenomenele meteorologice periculoase din intervalul 2006-2016, tot MAP informează că pe lista obiectivelor cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat sunt cuprinse 17 obiective din judeţul Suceava aflate în diverse stadii de execuţie şi pentru care, de la Administraţia Naţională „Apele Române”, s-au cerut fonduri în scopul continuării intervenţiilor. În ceea ce priveşte finanţarea din surse proprii, pentru anul 2017 sunt prevăzute lucrări de apărări de maluri pe râul Siret, în amonte de staţiile de măsurare din cadrul proiectelor „Deswat” şi „Watman”, precum şi de staţia hidrometrică Siret. Nu în cele din urmă, Administraţia Naţională „Apele Române” a întocmit 15 studii de fezabilitate, dintre care 11 au indicatorii tehnico-economici aprobaţi. Realizate au fost, de asemenea, 33 de studii de prefezabilitate şi 3 note de fundamentare.              

Peste 630 de milioane de euro cere judeţul  Suceava prin proiecte de dezvoltare locală finanţate prin PNDL   

·        În prima etapă a programului multianual s-au finanţat 216 proiecte în valoare de 114 milioane de euro, unele aflându-se încă în curs de implementare.

·        „Eu zic că Suceava s-a mişcat foarte bine”, subliniază Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, menţionând că, în acest sens, vicepremierul Sevil Shhaideh va avea discuţii cu primarii din judeţ.       

Judeţul Suceava atacă pregătit etapa a II-a, 2016-2019, a Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), cu termen de depunere a proiectele expirând astăzi, 17 martie 2017. Anunţul a fost făcut ieri de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, care a făcut o prezentare a realizărilor de până cum, precum şi a celor avute în drept ţintă pentru următorii ani.  Astfel, conform lui Gheorghe Flutur, în prima etapă, cea din intervalul 2015-2018, în cadrul programului multianual, judeţul Suceava a depus 240 de proiecte, pentru tot atâtea obiective. Recepţionate sau încă în derulare sunt 216 de proiecte, în cazul restului de 24, majoritatea privind unităţi de învăţământ, contractele nu au mai fost încheiate, în cazul unora din cauza documentaţiei incomplete. Potrivit lui Gheorghe Flutur, la cele 216 obiective, contractate de 94 de primării, valoarea proiectelor se ridică la 514 milioane de lei, echivalentul a 114 milioane de euro. Pentru această primă etapă, este vorba despre 23 de investiţii în apă-canal; 3 în reţele de alimentare cu apă; 12 în reţele de canalizare; 57 în drumuri;  9 în poduri, precum şi 112 în şcoli şi grădiniţe. Şeful executivului judeţean precizează că pentru etapa a II-a a PNDL, una tot multianuală, în judeţul Suceava s-au adunat şi depus 456 de proiecte, inclusiv cele ale Consiliului Judeţean, aprobate în şedinţa de ieri a deliberativului. În cauză sunt 111 primării, cu solicitări de 2.343 de milioane de lei,  echivalentul a 520 de milioane de euro. „Bătălia este mare, pentru că ceea ce se depune şi se aprobă acum este pentru finanţarea multianuală de până în 2019. Practic, toate unităţile administrativ-teritoriale se leagă foarte mult - în acest mandat -, de noul PNDL. Eu zic că Suceava s-a mişcat foarte bine”, a subliniat Gheorghe Flutur. Şeful administraţiei judeţene a dat ca exemplu 27 de proiecte de reţele de apă-canal, cu lungime de 386 km; 22 de proiecte de canalizare, cu lungime de 334 km; 128 de şcoli; 26 de unităţi sanitare; 132 de drumuri, în lungime 782 km;  49 de poduri şi podeţe; 8 obiective culturale; 3 pieţe publice; 10 sedii de instituţii; 10 baze sportive; 3 obiective de infrastructură turistică şi 38 de sisteme de iluminat public. Consiliul Judeţean depune 14 proiecte de drumuri judeţene, în lungime de 168 km, la care se adaugă şi cele pentru 2 şcoli speciale, cât şi lucrările de consolidare a Palatului Administrativ, valoarea totală fiind de 469 de milioane de lei, adică 104 milioane de euro. „Mai multe amănunte vor fi prezentate atunci când va veni doamna vicepremier Sevil Shhaideh şi va avea discuţii cu primarii din judeţul Suceava”, a explicat Gheorghe Flutur, preşedinte Consiliului Judeţean Suceava.   

Serviciul de metrologie adună jumătate din venituri din jocuri de noroc

·        De pe urma controlului tehnic al mijloacelor de jocuri de noroc, la bugetul SJML Suceava s-au adunat 608.286  de lei, din totalul veniturilor de circa  1,18 milioane de lei.

În 2016, Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava Suceava  a controlat, din punct de vedere metrologic, 5.972 de mijloace de măsurare, la care se adaugă etalonarea a 377 de asemenea mijloace, realizările băneşti din această sursă fiind de 244.435 de lei, informează, printr-o informare Vasile Chirileasa, şeful SJML. Potrivit acestuia, anul trecut, realizările Serviciului au fost de aproximativ 1,18 milioane de lei, cele din anul precedent, unele comparative cu cele din anul precedent, încasările provenind din activităţile de etalonări-verificări metrologice; autorizări-atestări pentru supraveghere metrologică; inspecţii şi testări inopinate; control prin măsurare la produselor preambalate, precum şi din activitatea de verificare tehnică a mijloacelor pentru jocuri de noroc. „Solicitările pentru servicii metrologice şi tehnice sunt de la operatori economici şi persoane fizice din domeniul tranzacţiilor comerciale, reparaţiilor auto, utilităţilor publice, jocurilor de noroc şi de divertisment”, arată Şeful SJML Suceava. Vasile Chirileasa precizează că inspecţiile şi controalele la 16 operatori cu preambalate au adus un venit de 11.453 lei, iar din supravegherea prin testare a 239 de mijloace de măsurare s-a câştigat 72.985 de lei.

Din controlul tehnic al mijloacelor de jocuri de noroc s-au adunat 608.286 de lei, respectiv peste jumătate din veniturile SJML. În 2016, în acest sector s-au făcut 2.150 de verificări tehnice iniţiale. Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Suceava funcţionează în subordinea Direcţiei Regionale de Metrologie Legală(DRML) Bacău, iar la această dată are 9 lucrători. Conform celor spuse de Vasile Chirileasa, SJML Suceava are drept obiective asigurarea căilor de realizare a uniformităţii măsurărilor, a exactităţii şi compatibilităţii măsurărilor, cât şi a corelării măsurărilor cu etaloanele acceptate ca referinţă. 

Din cauza veniturilor mici,

Scutirea de impozit a salariilor sub 2.000 de lei sărăceşte bugetul Sucevei

·        „Tot ce se va aduna din impozitul pe venit va intra la Primărie, dar nu ştiu dacă vom mai avea ce mai colecta”, a precizat primarul Ion Lungu, adăugând că a cerut unele simulări.

Ion Lungu, primarul Sucevei, opinează că lăsarea integrală a sumelor adunate din impozitul pe venit la dispoziţia autorităţilor locale s-ar putea să nu aibă efectul dorit.  Lungu a participat la şedinţa generală a Adunării Municipiilor din România (AMR), unde, printre altele, au fost abordate şi aspecte arzătoare legate de finanţarea administraţiei publice locale. Astfel, potrivit celor discutate în cadrul AMR, de la începutul anului viitor defalcările din impozitul pe venit nu se vor mai opera de la „Centru”, toate sumele realizate din sursa amintită fiind orientate direct către consiliile judeţene şi consiliul local.  Însă, măsura ar putea fi binevenită pentru unităţile administrativ-teritoriale care sunt mai dezvoltate din punct de vedere economic. „Ca urmare a reducerii TVA am pierdut deja nişte bani. Dacă în 2009 cota defalcată din impozitul pe venit administraţiilor locale era de 49%, acum s-a ajuns la 41,75%. De la 1 ianuarie 2018, tot impozitul pe venit va fi la dispoziţia autorităţilor locale, însă, se va vedea cum va fi împărţit între primării şi Consiliul Judeţean”, a subliniat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Pe de altă parte, începând cu 1 ianuarie 2018, conform celor vehiculate, salariile sub 2.000 de lei ar urma să  nu mai fie impozitate. Edilul-şef are rezerve şi vizavi de acest demers, lăsând să se înţeleagă că, din cauza salariilor mici ale sucevenilor, la bugetul local nu va mai intra mare lucru din impozitul pe venit.  „De 1 ianuarie, tot ce se adună din impozitul pe venit va intra la Primărie, dar nu ştiu dacă vom mai avea ce mai colecta. Am cerut să se facă nişte simulări, să vedem dacă vom beneficia de mai mult decât primim astăzi”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.         

Suceava scapă de penalizarea pentru adunarea neselectivă a deşeurilor

·        În 2020, jumătate din resturile din case vor fi adunate pe categorii, în pubele speciale, în prezent fiind sortată doar o cincime din volumul total de gunoi. 

Primăria Suceava nu va plăti penalităţi pentru neîndeplinirea obligaţiei de aduna selectiv deşeurile din apartamentele şi casele locuitorilor din reşedinţa judeţ. Este vorba despre 80 de lei pe fiecare tonă de gunoaie neselectate, taxă penalizatoare aplicată autorităţii administraţiei publice locale sau operatorului de salubritate. Primarul Ion Lungu a declarat că, la această dată, este strânsă pe categorii doar circa o cincime a resturilor aruncate de populaţie, până în 2020, potrivit reglementărilor europene, selectarea urmând să se extindă la jumătate din cantitatea totală de deşeuri. „Deocamdată la Primăria municipiul Suceava nu este cazul să se aplice aceasta taxă, deoarece noi avem înspre 20 la sută grad de selectare. Deci, în 2017 nu vom plătit niciun leu penalitate,  şi ne propunem ca, în perioada următoare, acest grad să crească”, a spus primul gospodar al oraşului. Astfel, în 2018 gradul de adunarea selectivă a deşeurilor menajere în pubele separate ar trebui să ajungă la 30%, în 2019, la 40%, iar în 2020, la 50%.   

 Edilul-şef susţine că, în afara de operatorul de salubritate, adunarea selectivă este făcută şi de alte entităţi, gradul de colectare pe categorii va creşte inclusiv prin cumularea cantităţilor selectate de acestea. „Pe raza administrativă a municipiului fac colectare selectivă mall-urile, cât şi alte unităţi care nu au contract cu operatorul. Drept urmare, s-a pus problema ca, pe raza unei localităţi, să se însumeze şi acele cantităţi, astfel încât să se atingă ţintele propuse”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.