Propunerile populiste privind dările pe 2016, pagubă de 19 milioane de lei în bugetul local  

·        Suma este comparabilă ca ordin de mărime cu alocările financiare prevăzute pentru întreţinerea şi repararea străzilor în anul 2015.   

·        „Îmi permit să spun că, pe medie aritmetică ponderată, taxele şi impozitele locale în 2016 sunt, în proporţie de 90%, la fel ca în 2015”, a declarat şeful municipalităţii, Ion Lungu.

Consiliul Local Suceava a aprobat ieri, în şedinţă de îndată, nivelul taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2016. Cu o săptămână în urmă, ca urmare a numeroaselor întrebări şi neclarităţi pe care aleşii le-au avut, edilul-şef Ion Lungu şi-a retras proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi. Între timp, specialiştii aparatului propriu al primarului au făcut mai multe simulări, iar între conducerea executivului şi membrii deliberativului au avut loc întâlniri informale. Şeful administraţiei locale spune că, astfel, s-a decis luarea în calcul a coeficientul minim stabilit de Codul fiscal pentru aplicarea acestuia la baza impozabilă, astfel încât sumele care vor fi achitate de contribuabili să rămână la nivelul celor din anul în curs. „Pe simularea care s-a cerut nivelul minim la toate impozitele şi taxele locale, ceea însemnă un minus de 19 milioane de  lei, comparativ cu ceea ce se datora în anul 2015, la fundamentarea bugetului. Am făcut acea corectură în ceea ce priveşte impozitul la persoane fizice nerezidenţiale, aplicându-se 0,2%, în loc de 1,3%, în ideea că în această categorie erau prinse şi garajele, pentru care - ca o anomalie - trebuia achitată suma de 500 de lei, faţă de 100 de lei pe un apartament. Îmi permit să spun că, aplicând media aritmetică ponderată, taxele şi impozitele locale în 2016, în proporţie de 90% sunt la fel ca în 2015. Avem termen limită data de 7 noiembrie, pentru a aproba aceste taxe şi impozite locale, iar în acele situaţii în care vor apărea anomalii, prin noul Cod fiscal avem posibilitatea să le corectăm în Consiliul Local, cu reduceri sau eşalonări”, a apreciat şeful executivului sucevean, adăugând că o majorare a dărilor nu poate fi luată în calcul, deoarece populaţia nu are putere de plată şi nu este în stare să-şi achite obligaţiile nici măcar la nivelul lor actual.

Prin indicii minimi impuşi de Codul fiscal vor creşte, totuşi, printre altele, taxele pentru reclamă, afişaj şi publicitate, impozitele pentru autovehicule cu masa mai mare de 12 tone şi impozitul pentru terenuri ocupate de construcţii.  Consilierul local Marcele Roibu (PNL) a remarcat că bugetul dezvoltare a municipiului depinde şi de mărimea taxelor şi impozitelor. „Nu suntem de acord cu nicio măsură populistă de reducere la cote minime, pentru că dorim un oraş dezvoltat, cu străzi asfaltate, cu blocuri vopsite, cu parcuri şi locuri de joacă pentru copii. Dacă vrem buget de dezvoltare, ne trebuie impozite şi taxe pe măsură, dar echilibrate, într-adevăr”, a spus liberalul Marcel Roibu.          

 Ca exemplu de calcul, potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, impozitul pentru clădirile rezidenţiale şi cele anexe, datorat de persoanele fizice, se calculează prin aplicarea cotei de 0,08% la valoarea impozabilă a imobilului respectiv. În cazul clădirilor rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul pe calculează prin aplicarea cotei de 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. Astfel, pentru o garsonieră se va plăti 64 de lei pe an, iar pentru un apartament cu 4 camere -193 de lei, respectiv cu 1 leu mai puţin decât în anul 2015. În baza celui calcul, sucevenii care locuiesc în apartamente cu 2 camere sau apartamente cu 3 camere vor avea de scos din buzunar aceeaşi sumă ca şi în anul trecut.   Pentru anul viitor, conducerea executivului local a propus, iar deliberativul a aprobat, acordarea bonificaţiei de 10% pentru plata cu anticipaţie, până pe 31 martie 2016, a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren şi impozitului pe mijloacele de transport, datorate de persoanele fizice şi persoanele juridice. Impozitele şi taxele locale datorate de contribuabilii cu domiciliul sau sediul sau punct de lucru în reşedinţa de judeţ constituie o importantă sursă de venituri pentru cheltuielile publice finanţate din bugetul municipal. Veniturile proprii ale bugetului local sunt constituite din impozitul şi taxa pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, alte taxe locale, amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale, precum şi taxele extrajudiciare de timbru. 

Neagreând luarea creditului pentru combustibil,

Consilierii liberali vor să lase sucevenii în frig

·        „Ajungem în situaţia în care împrumutăm nişte bani publici, să-i ducem către o societate privată 100%, în contul unei promisiuni de prestare a unui serviciu”, a declarat viceprimarul Ovidiu Doroftei, ales PNL.

·        Poziţia liberalilor este în defavoarea directorului Bioenergy, Vasile Ilie, coleg de partid cu aceştia, care a avertizat că, nefiind votat proiectul, „nu putem trece această iarnă, pentru că nu avem posibilitate materială”.

·        „Atunci când au făcut o investiţie de 80 de milioane de euro, ne-am angajat că suntem parteneri, dar dacă vrem să înmormântăm şi această societate, o putem face”, a precizat edilul-şef Ion Lungu.                        

Consiliul Local Suceava a amânat, ieri, în şedinţă de îndată, să ia o hotărâre privind contractarea unui credit de Trezorerie în valoare de 5 milioane de lei, bani care ar fi urmat să ia calea producătorului de agent termic Bioenergy, în vederea achiziţionări de biomasă. Aceasta în contextul în care societatea producătoare de energie teemică din Lunca Sucevei mai are combustibil doar pentru două săptămâni de funcţionare, iar de 2 luni nu a mai încasat niciun leu pentru agentul termic livrat falimentarei Termica, la a cărei masă credală este înscrisă cu 20 de milioane de lei. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a declarat că nu este avocatul Bioenergy, însă firma continuă să dea apă caldă şi căldură sucevenilor, chiar şi în condiţiile în care aceştia au datorii de 15 milioane de lei către fostul transportator Termica, bani care achitaţi, ar fi ajuns şi la producător. „Este vorba despre un credit pentru o sumă în avans, deoarece, azi, noi nu avem bani să plătim efectiv la Bioenergy. Atunci când au făcut o investiţie de 80 de milioane de euro în Suceava, fără contribuţia Primăriei, ne-am angajat că suntem parteneri, pentru că este un serviciu public. Dacă vrem să înmormântăm şi această societate, o putem face. Sigur, suntem la vremea întrebărilor, şi aflu din surse sigure că se pregăteşte un miting la adresa primarului. Însă, când o să rămână fără căldură, sucevenii o vină să mă întrebe: domnul primar, dumneavoastră ce aţi făcut pentru asta. O să le spun că am venit cu un proiect de hotărâre legal în Consiliul Local, care eeste în avantajul municipalităţii, pentru a asigura căldură ”, a precizat edilul-şef Ion Lungu.  

·        „Să vină oamenii în stradă, să spună - dacă n-am avut urechi până acum să auzim -, să înţelegem că strada vrea altceva”, afirmat în plen viceprimarul Doroftei.

Nemulţumit de imperativul luării deciziei, viceprimarul Ovidiu Doroftei, consilier PNL, a reproşat că, începând din 2012 încoace, în Consiliul Local apar situaţii de criză care trebuie rezolvate într-un termen limită, la fel ca şi proiectul de hotărâre în cauză. „De fiecare dată, acestea sunt aduse şi puse pe masă, în faţa Consiliului Local - care trebuie neapărat să delibereze şi să voteze -, altfel existând prezumţia, ipoteza, anatema, că acest Consiliu Local, dihotomic, aşa cum poate fi el, nu-şi face treaba şi că nu vrea să asigure căldură şi apă caldă”, a arătat alesul liberal. Criticând „imaginea de ansamblu” a bugetului local, Doroftei a făcut referire la un vehiculat zvon privind o manifestare de protest în faţa Primăriei, lăsând de înţeles că aceasta ar fi justificată, în vederea impunerii unor priorităţi în cheltuirea banului public.  „Tocmai aşa trebuie să se întâmple lucrurile, să vină oamenii în stradă, să spună - dacă n-am avut urechi până acum să auzim -, să înţelegem că strada vrea altceva. Deoarece, din păcate, s-a produs o nenorocire, pentru ca noi să înţelegem priorităţile”, a subliniat adjunctul şefului executivului local. Alesul PNL a ţinut să pună în vedere că 52% din apartamentele din municipiul Suceava nu mai sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare, iar ocupanţii acestora sunt obligaţi să susţină, prin impozitele şi taxele achitate, subvenţiile pentru racordaţii la sistemul centralizat. Doroftei şi-a exprimat îndoiala asupra legalităţii creditului, în condiţiile în care Termica nu beneficiat niciodată de un avans la constituirea stocurilor, aşa cum ar urma să aibă parte Bioenergy. „Ajungem în situaţia în care împrumutăm nişte bani publici, să-i ducem către o societate privată 100%, în contul unei promisiuni de prestare a unui serviciu. Dacă mâine este un caz, de forţă majoră, cine răspunde pentru această situaţie?”, s-a întrebat Ovidiu Doroftei.

·        „Venim acum să schimbăm nişte oameni cu alţii care au fost înainte, şi care sunt la fel de vinovaţi de starea în care suntem în prezent”, a punctat Adrian Arămescu, ales independent.

Consilierul independent Adrian Arămescu şi-a exprimat ferm poziţia, arătând că prin contractarea creditului de Trezorerie cu dobândă redusă nu se urmăreşte decât să se facă un serviciu cetăţenilor municipiului. „Este o problemă naţională, care în Suceava vine din urmă 13 ani. Vă rog să nu profităm de o nenorocire care s-a întâmplat la Bucureşti şi să politizăm toată viaţa economică şi socială. Venim acum să schimbăm nişte oameni cu alţii care au fost înainte, şi care sunt la fel de vinovaţi de starea în care suntem în prezent. Acest serviciu a fost aruncat în braţele Primăriei, şi nu este vinovat primarul Ion Lungu, de aceasta. Toată lumea face constatări, însă cu soluţii nu vine nimeni”, a spus alesul independent, adăugând că „toţi fac parte din aceeaşi clasă politică, şi că unii nu ar trebui să pozeze în revoluţionari”.    Adrian Arămescu,  i-a reproşat lui Ovidiu Doroftei că nu poate să se plângă de caracterul de criză al acestei decizii, întrucât ca viceprimar are acces la toate informaţiile necesare, „calitate în care trebuie să apere interesele cetăţenilor, în timp ce din postura de consilier PNL este împotriva acestora”.

·        Bioenergy vrea doar banii pe care Primăria Suceava este obligată să îi acorde prin lege.

După îndelungate discuţii, propunerea de amânare a punctului de pe ordinea de zi privind contractarea creditului de 5 milioane de lei pentru achitarea unui avans la subvenţia datorată Bioenergy a fost făcută de alesul PSD, Cornel Grosaru. La vot, 10 dintre consilierii prezenţi au votat pentru amânare – majoritatea fiind din PNL -, iar 5 împotriva acesteia. Vasile Ilie, directorul general al Bioenergy, a subliniat că firma pe care pe care o reprezintă furnizează cea mai ieftină şi curată  energie din ţară, şi că nu doreşte decât să ceară decât banii pe care Primăria Suceava este obligată să îi acorde prin lege. „Eu vreau să vă asigur că, nevotând acest proiect, nevotând ca Primăria să-şi îndeplinească obligaţiile legale pe care le are faţă de populaţia municipiului Suceava, faţă de furnizori, nu cred că putem trece această iarnă, chiar dacă am vrea, pentru că nu avem posibilitate materială”, a atenţionat Vasile Ilie.  La rându-i primarul Ion Lungu le-a cerut consilierilor locali să vină cu un proiect de hotărâre mai bun, în cazul în care întrunesc o „masă critică” pentru o asemenea iniţiativă legislativă.

Datornicii bugetului local ar putea beneficia de scutirea cu 50% a majorărilor de întârziere  

·        De această facilitatea vor avea parte toţi contribuabilii care vor face dovada că, până pe 31 martie 2016, şi-au achitat toate obligaţiile restante.

·        Scutirea de penalităţi este valabilă pentru impozitele şi taxele pe clădiri, terenuri şi autovehicule, nereferindu-se la obligaţiile pentru prestarea serviciilor publice, cum ar fi sumele datorate asociaţiilor de proprietari.

Sucevenii rău-platnici, persoane fizice şi persoane juridice, vor avea parte de scutirea unei importante părţi a obligaţiilor către bugetul local. Aceasta în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44 din 14 octombrie 2015, privind acordarea de facilităţi fiscale, care prevede că autorităţile locale pot să aprobe diminuarea unei cote din majorările cauzate de penalităţile de întârziere la plată. Actul normativ stipulează că reglementările amintite se aplică doar în cazul în care Consiliul Local hotărăşte în consecinţă,  astfel putându-se şterge o cotă maximă de 73,3% din majorările de întârziere datorate ca urmare a neachitării la termen a datoriilor restante. „Voi propune Consiliului Local să aprobăm doar până la 50% scutiri la plata acestor majorării de întârziere. Aceasta întrucât vorbim despre chestiuni de echitate, pentru că, altfel, nu mai  este nicio diferenţă între cei care sunt conştiincioşi şi plătesc la timp, şi alţii, care nu plătesc, şi sunt scutiţi în totalitate”, a evidenţiat şeful executivului municipal.  Lungu spune că de facilitatea cu pricina vor avea parte toţi datornicii care vor face dovada că, până pe 31 martie 2016, au  achitat toate obligaţiile restante. În acest sens, sunt necesare o notificare a contribuabilului, precum şi o declaraţie rectificativă, edilul-şef sucevean accentuând că obiectul noilor reglementări legale nu îl fac sumele date deja în executare silită. „În termen de 30 de zile de intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă urmează a fi emise şi normele metodologice de aplicare, pe care la aşteptăm. Vreau să vă spun că în luna septembrie 2015, comparativ cu septembrie 2014, am încasat cu 3 milioane de lei mai puţin, una din cauze fiind, probabil, şi ordonanţa care anunţa că nu vor mai fi penalităţi”, a reliefat primarul Sucevei, menţionând că, în acest mod, în veniturile municipale s-a creat un deficit financiar destul de important. Ion Lungu a ţinut să puncteze că scutirea de penalităţi este valabilă pentru impozitele şi taxele pe clădiri, terenuri şi autovehicule, nereferindu-se la obligaţiile datorate pentru prestarea serviciilor publice de care beneficiază contribuabilii, cum ar fi, de exemplu, sumele  de plată către asociaţiile de proprietari.     

Anul acesta,

Repararea străzilor, efectuată parţial, din cauza slabelor încasări la buget

·        Până acum s-a intervenit pe doar 137 de artere din cele 200 propuse, atingerea obiectivului fiind ratată din cauza slabei realizări a veniturilor.

·        În primele 9 luni ale anului 2015, execuţia bugetară a fost de circa 57%, programul de reparaţii fiind cu 20 de procente peste acest nivel.

În acest an, programul de reparaţii la infrastructura rutieră din reşedinţa de judeţ nu a fost realizat integral, a recunoscut, ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Edilul-şef a considerat că este cazul să dea seamă, după ce mai mulţi suceveni i-au  reproşat că pe străzile pe care locuiesc nu au avut loc intervenţiile promise. „Vreau să dau o mică dare de seamă, pentru că am fost interpelat că am anunţat că facem reparaţii pe 200 de străzi. Aşa este, însă dintre acestea s-a intervenit doar pe 137”, arată primul gospodar al oraşului. Lungu informează că pe 17 artere au fost turnate covoare asfaltice, pe 56 s-au făcut plombări, iar altele 64 au fost reparate cu balast. Potrivit şefului executivului sucevean, atingerea obiectivului propus a fost ratată din cauza slabei realizări a veniturilor, în primele 9 luni ale anului  2015, execuţia bugetară fiind de circa 57%. Chiar şi aşa, programul de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii rutiere municipale a ajuns la 77,7%, cu peste 20% în raport cu procentajul de încasare a veniturilor aprobate prin votul consilierilor. „Bugetul angajat pentru aceste lucrări este de 77,7% din ceea ce am prevăzut pentru anul 2015. Aceasta în condiţiile în care bugetul total al municipiului Suceava este executat doar în proporţie de 57%, deci, proporţional, pentru  reparaţii străzi este alocat cu circa 20% mai mult. Populaţia cerea să reparăm 200 de străzi, puteam face acest lucru, dar dintr-un buget local executat 100%, şi nu de 57%, la 31 septembrie 2015”, a explicat Ion Lungu. În primăvară, împreună cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari, primarul Ion Lungu a stabilit să se procedeze la repararea a 200 de artere, dintre care 100 cu plombe şi covoare asfaltice, iar diferenţa prin balastare. Cele mai cunoscute  străzi care au avut parte de un strat nou şi consistent de bitum sunt „Mărăşeşti”, „Zamca”, „Nicolae Iorga”, „Aron Pumnu”, „Biruinţei”, „22 Decembrie”, „Gheorghe Doja” şi „Ştrandului”.

Primăria nu poate susţine financiar constituirea stocurilor de biomasă de la Bioenergy   

·        Primarul Ion Lungu propune Consiliului Local contractarea unui  credit de Trezorerie în valoare de 5 milioane de lei, care ar acoperi necesarul până la Sărbătorilor de iarnă.   

·        Aprobarea acestui credit, cât şi celui de 10 milioane de lei, pentru amenajarea Zonei de agrement, nu va duce la creşterea semnificativă a gradului de îndatorare, acesta fiind de 18,03%, în timp ce unele dintre  municipiile reşedinţă din judeţele vecine ajung chiar şi la 60%. 

Primăria municipiului Suceava nu are posibilităţi financiare pentru a contribui la constituirea stocurilor de combustibili pentru încălzirea locuinţelor în sezonul rece 2015-2016, de aceea va apela la un credit de Trezorerie cu dobândă avantajoasă. Primarul Ion Lungu a anunţat, ieri, că pune pe masa Consiliului Local un proiect de hotărâre prin care propune contractarea unui credit de 5 milioane de lei, astfel încât să fie posibilă achitarea subvenţiei la energia termică, potrivit OUG nr. 36/2006 prind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei. „În acest an, Guvernul nu mai dă bani din Fondul de rezervă, autorităţile locale putând beneficia de un credit avantajos de la Trezorerie. Voi propune Consiliului Local să luăm un credit de 5 milioane de lei, ceea ce înseamnă subvenţia anticipată pe care o plăteşte Primăria în lunile noiembrie şi decembrie 2015, astfel încât să avem asigurată masa lemnoasă, pentru încălzirea din iarna care vine”,  precizează Lungu. Şeful administraţiei locale crede că aprobarea acestui credit, cât şi celui în aşteptare, de 10 milioane de lei, pentru amenajarea Zonei de agrement „Tătăraşi”, nu va duce la creşterea semnificativă a gradului de îndatorare a municipiului Suceava. Astfel, în 2016, acesta va ajunge la 18,03%, în timp ce unele dintre  municipiile reşedinţă din judeţele vecine sunt mult mai îndatorate, angajând chiar până la 60% din bugetul local. „Eu zic că avem un grad acceptabil de îndatorare, deoarece există oraşe mari, precum Botoşani şi Piatra Neamţ, care au unul în jur de 60%. Cu acest grad de îndatorare Suceava stă destul de bine şi poate angaja respectivul credit, însă ultimul cuvânt îl vor avea consilierii locali”, a specificat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Decizia autorităţilor locale vine în condiţia în care, în anul 2015, gradul de realizare a veniturilor la bugetul local este unul redus, de aproximativ 56%, contribuabilii având mari datorii la plata impozitelor şi taxelor locale. În municipiul Suceava, racordate la sistemul centralizat de termificare sunt 19.000 de locuinţe, cu 50.000 de locuitori, energia termică fiind produsă în centrala în cogenerare de înaltă eficienţă a Bionergy, transportul, distribuirea şi furnizarea agentului termic fiind asigurate de Thermonet.         

Grevă spontană la Finanţe

·        Lucrătorii AJFP Suceava protestează faţă de modul defectuos în care este gestionată politica salarială din România şi care crează discriminări între categoriile sociale.

·        Aceştia solicită acordarea de creşteri salariale, după ce personalul structurilor centrale are parte, de la 1 noiembrie, de o majorare de 62%, în condiţiile în care avea deja salarii mai mari cu 25%.

Lucrătorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au intrat ieri, la ora 8.30, în gravă spontană, raliindu-se la mişcarea de protest organizată de sindicatele din domeniu la nivel naţional. Gheorghiţă Tudoscă, liderul lucrătorilor finanţişti suceveni spune că aceştia au hotărât să se solidarizeze cu colegii lor, simţindu-se discriminaţi în raport cu funcţionarii din aparatul central, cărora Guvernul le-a aprobat o creşterea salarială consistentă.  „Este un protest la adresa Guvernului, care a dat o ordonanţă de urgenţă pe sub mână, prin care a mărit salariile aparatului central al Autorităţii Naţionale pentru Administrare Fiscală, Ministerului de Finanţe şi Direcţiei Generale a Marilor Contribuabili. Evident, ne considerăm discriminaţi, pentru că avem salarii de mână a treia, nu de mâna a doua, iar oamenii, simţindu-se lezaţi, au hotărât să protesteze în felul acesta”, a declarat Tudoscă. Acesta precizat că, la ora respectivă, colegii sindicalişti din Capitală se aflau la masa discuţiilor cu Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor, neputând preciza momentul în care activitatea cu publicul contribuabil va fi reluată. Potrivit şefului sindicaliştilor din Finanţele Publice sucevene salariul mediu la nivelul AJFP este de 2.700 de lei, personalul structurilor din Bucureşti având parte de o majorare de 62%, iar aceasta în condiţiile în care respectivii funcţionari erau deja beneficiarii unor salarii mai mari cu 25% în raport cu lucrătorii din teritoriu. Gheorghiţă Tudoscă a ţinut să arate că, dacă în structurile centrale nu s-ar fi operat respectivul salt salarial, de pe plan judeţean nu ar fost pretinsă niciun fel de majorare. Deoarece foarte mulţi contribuabili nemulţumiţi aşteptau să aibă acces la ghişee, cât şi pentru a nu perturba activitatea de trezorerie, uşile Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au fost redeschise acestora puţin după ora 11.00.       

Biroul „Comunicare şi servicii interne” al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava a transmis, prin purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea, că din cauza modului defectuos în care este gestionată politica salarială din România, creând discriminări între categoriile sociale şi chiar între angajaţii din cadrul administraţiei publice, salariaţii AJFP Suceava au declanşat o grevă spontană, solicitând acordarea de creşteri salariale. Conform responsabilului AJFP, aceştia  sunt nemulţumiţi de faptul că, săptămâna trecută, Guvernul a emis Ordonanţa nr. 47/2015, publicată în Monitorul Oficial din 29 octombrie, care prevede, la articolul 63, că „funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor Publice-aparat propriu, Agenţia Naţională de Administrare Fiscala-aparat propriu, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută”, prevederile articolului nr. 63 aplicându-se din data de 1 noiembrie. 

După tragedia din Capitală,

Primăria Suceava ia la verificat toate dosarele de autorizare a activităţilor de alimentaţie publică

·        „Mulţi dintre solicitanţi declară pe propria răspundere că au avizul de la Pompieri şi că au depus inclusiv documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei necesare”, declară primarul Ion Lungu, precizând că probleme au apărut după scoaterea obligaţiei obţinerii documentaţiei ISU prin ghişeul unic.   

·        Pentru a crea cale liberă autospecialelor de stingere a incendiilor, chioşcurile comercianţilor îndărătnici din Bazarul neutorizat vor fi mutate cu forţa.  

Lucrătorii specializaţi ai administraţiei locale au demarat controale în cluburi, baruri şi restaurante, a anunţat, ieri, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. După întrevederi cu  conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, compartimentul de specialitate al Primăriei a întocmit o listă cu agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi comerciale în domeniile amintite, verificările fiind desfăşurate echipe mixte.  Lungu a subliniat că împreună cu generalul de brigadă, Ion Burlui, a stabilit măsuri de colaborare care să prevină  nedorite evenimente de tipul tragediei de la Clubul „Colectiv” din Bucureşti, incendiu urmare a căruia, până acum, şi-au pierdut viaţa mai mult de 30 de tineri.       

„Am avut discuţii cu conducerea ISU în vederea constituirii de echipe mixte, cărora le-am înmânat şi o listă cu societăţile comerciale autorizate. Aceasta ţinând cont de vechea poveste,  că inspectorii de acolo nu cunosc pe aceşti agenţi economici şi, din acest punct de vedere este vorba, într-adevăr, despre nişte carenţe legislative. Noi lucrăm pe două s-au chiar trei paliere, verificând, în primul rând, firmele din domeniul alimentaţiei publice, în mod special restaurantele, barurile, cluburile, discotecile, cât şi pe alţii care organizează evenimente pentru public”, a precizat ocupantul fotoliului administrativ din Areni.  Lungu a ţinut să reliefeze că, în acelaşi timp, funcţionari de la compartimentele de specialitate ale aparatului propriu al primarului iau la reverificat toate dosarele depuse în vederea autorizării activităţilor comerciale. Edilul-şef  iterează că probleme au apărut din cauză că, în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare pentru activitatea comercială, dar şi pentru o mai mare operativitate, agentul economic vine la Primărie doar cu un acord pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor, autorizarea finală a ISU urmând să fie obţinută ulterior. „La vremea autorizării activităţilor în cauză la Primărie, acestea au corespuns, însă, între timp, s-au făcut modificări ale reglementărilor respective. Şi, aici a apărut problema dezbătută în ultimele zile, aceea că noi dăm aceste autorizaţii de funcţionare pentru agenţii economici în baza avizului de la Pompieri, document care este urmat de autorizarea ISU. Mulţi dintre solicitanţi declară pe propria răspundere că au avizul de la Pompieri şi că au depus inclusiv documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei necesare. Astfel, se vorbeşte despre carenţe de legislaţie în ceea ce priveşte colaborarea între ISU şi celelalte unităţi pentru că, iniţial, prin acel ghişeu unic se obţinea acord şi de la Pompieri. Modificându-se legislaţia, aceştia nu mai eliberează autorizaţiile la început, şi de ceea trebuie să îi anunţăm noi atunci când depistăm că există nereguli sau când intră în funcţiune un nou edificiu cu destinaţie de bar sau restaurant”, a relevat primarul Sucevei.  Ion Lungu a mai specificat că „în ceasul al paisprezecelea” a dat  a dat dispoziţie ca 150 de chioşcuri din primele rânduri ale Complexului comercial „Bazar” să fie dislocate din spaţiile ocupate în prezent, astfel încât să se creeze căi libere pentru intervenţiile autospecialelor de stingere a incendiilor. „Am discutat cu  conducerea Bazarului ca în termen de 5 zile comercianţi să-şi găsească o altă locaţie în spatele aceleiaşi aceeaşi incinte. Care vrea să se mute este bine, care nu, vom rezilia contractele şi le vom muta noi chioşcurile, cu forţa, pentru că nu mai putem tolera această stare de fapt”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  

După 25 de ani,

Primul cămin modern, ridicat cu fonduri europene, inaugurat la Liceul cu Program Sportiv din Suceava

·        Pentru cazare şi masă, elevii sportivi plătesc până la 450 de lei pe lună, având baie cu cabină de duş în fiecare cameră şi acces la spălătorie.

·        „Atât pentru Liceu, cât şi pentru comunitatea, este un lucru bun că, după 6-7 ani, lucrările de aici sunt pe finalizate”, a declarat primarul Ion Lungu.

Ieri, în prezenţa primarului municipiului Suceava, Ion Lungu, reprezentaţilor constructorului, Inspectoratului Şcolar Judeţean, Consiliului Local şi unităţii şcolare, a fost inaugurat un nou cămin, construit cu fonduri europene, la Liceul cu Program Sportiv din reşedinţa. Ion Lungu, edilul-şef sucevean a precizat că darea în folosinţă a obiectivului are loc înaintea celorlalte investiţii, cu finalizarea programată pentru mijlocul lui noiembrie, deoarece, până în prezent, elevii Liceului erau cazaţi, „în condiţii improprii”, în vechiul internat. „Atât pentru Liceu, cât şi pentru comunitatea, este un lucru bun că, după 6-7 ani, lucrările de aici sunt pe finalizate. Avem un cămin modern, cu condiţii optime de cazare, cu băi moderne şi amenajări speciale pentru tinerii cu handicap, conform nomelor europene”, a reliefat Ion Lungu.  Gheorghe Lazăr, inspector şcolar general a subliniat că noile condiţii oferite de Liceul cu Program Sportiv sunt unele etalon în judeţul Suceava, dar nu numai, de aceea aşteptate sunt şi performanţe pe măsură. 
„Este important că 94 de elevi vor avea condiţii foarte bune de cazare. Aceştia stau câte 4 într-o cameră cu grupuri sanitare proprii, unde pot să facă baie după antrenamente”, a subliniat  Gheorghe Lazăr, apreciind că deşi multe internate au fost renovate până acum, este unicul cămin şcolar ridicat din temelii în ultimii 25 de ani. Corneliu Vornicu şeful Comisiei pentru sport din Consiliul Local a remarcat că, în raport cu condiţiile oferite până acum, rezultatele elevilor Liceului cu Program Sportiv au fost peste aşteptări. 

„La momentul reluării investiţiei, speranţa a renăscut, deoarece acesta era singurul liceu din ţară care nu avea niciun fel de bază sportivă, pentru a-şi desfăşura activitatea”, a spus Corneliu Vornicu, exprimându-şi speranţa că, la anul, de la bugetul local vor fi alocate fonduri pentru omologarea terenului de fotbal, prins în proiect fără tribune şi vestiare. Dumitru Popescu, directorul SUCT Suceava şi-a manifestat satisfacţia că firma constructoare reuşeşte ca în luna noiembrie să încheie atât execuţia de la Liceul cu Program Sportiv Suceava, cât şi proiectul de închiderea a platformelor neconforme de deşeuri menajere din judeţ. Profesorul Ioan Radu, directorul Liceului cu Program Sportiv a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în realizarea importantului proiect de la unitatea şcolară pe care o conduce. „Astăzi am făcut un prim pas important prin darea în folosinţă a internatului. Sperăm ca în cel mai scurt timp să-i parcurgem şi pe ceilalţi, cu finalizarea amfiteatrului, cantinei şi trenului de fotbal, în aşa fel încât la sfârşitul anului elevii noştri să beneficieze de toate condiţiile pe care şi le-a propus proiectul Campusului şcolar”, a evidenţiat profesorul Ioan Radu. Pentru cazare şi masă, elevii sportivi plătesc până la 450 de lei pe lună, având baie cu cabină de duş în fiecare cameră şi acces la spălătorie pentru haine şi lenjerie. După perioadă de 7 ani de stagnare, prin demersuri ale primarului Ion Lungu la Agenţia de Dezvoltare Nord Est, lucrările de la Campusul  şcolar de la Liceul cu Program Sportiv au fost reluate cu finanţare europeană de la stadiu fizic de executarea lucrărilor de 48% şi valoarea achitată de 38%.  

Inspectorii de muncă au amendat cu 50.000 de lei pe beneficiarii în neregulă ai muncii zilierilor 

·        Urmărită a fost inclusiv determinarea acestora de a înfiinţa şi completa registrul de evidenţă a zilierilor, dar şi de transmitere a unui extras la ITM Suceava.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie privind respectarea prevederilor Legii nr.52/2011 privind exercitarea activităţilor cu caracter ocazional prestate de către zilieri, precum şi a reglementărilor referitoare la prevenirea şi combaterea exploatării copiilor şi tinerilor, prin muncă în aceleaşi condiţii. Inspectorul şef Romeo Butnariu informează că vizată a fost identificarea beneficiarilor care folosesc zilieri, în condiţiile în care se impunea încheierea contractelor individuale de muncă şi luarea de măsuri pentru respectarea legislaţiei din domeniul relaţiilor de muncă. Grupul ţintă al controlorilor l-au constituit agenţii economici la care se prestează munca necalificată cu caracter ocazional, în domeniile prevăzute în clasificarea activităţilor din economia naţională, urmărită fiind determinarea acestora de a respecta obligaţia înfiinţării şi completării registrului de evidenţă a zilierilor, dar şi de transmitere a unui extras al acestuia, în termenul legal, la ITM Suceava. Pe linia relaţiilor de muncă, la acţiune au participat 16 inspectori, aceştia controlând 17 beneficiari, în urma verificărilor efectuate aplicate fiind 10 sancţiuni contravenţionale. Astfel, amendaţi au fost 5 agenţi  economici, valoarea amenzilor aplicate însumând 47.800 lei. Pe latura securităţii şi sănătăţii în muncă, 6 lucrători ai ITM au controlat 6 beneficiari ai muncii zilierilor, 5 dintre aceştia fiind amendaţi.  „Acţiunile de control s-au axat inclusiv pe creşterea gradului de conştientizare a beneficiarilor şi zilierilor care desfăşoară activităţi cu caracter ocazional în domeniile stabilite de legiuitor, în ceea ce priveşte necesitatea aplicării şi respectării prevederilor legale, precum şi diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea acestora”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Conform legii, domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt agricultura, vânătoarea şi pescuitul, silvicultura, exploatările forestiere, piscicultura şi acvacultura, pomicultura şi viticultura, apicultura, zootehnia, spectacolele, producţiile cinematografice şi audiovizuale, publicitatea, activităţile care au caracter cultural, manipulările de mărfuri, precum şi activităţi de întreţinere şi curăţenie. Durata minimă de muncă este de cel puţin o zi, adică de 8 ore de activitate, respectiv de 6 ore, în cazul minorilor. Perioada maximă de prestare a muncii către acelaşi beneficiar este de 90 de zile calendaristice, zile cumulate pe durata unui an. Vârsta minimă a persoanelor care pot desfăşura activităţi cu caracter ocazional trebuie să fie de minim 16 ani.

Compensări de la bugetul de stat pentru pierderile cauzate de seceta severă

·        Fermierii afectaţi trebuie deţină proces verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat în perioada 1 aprilie 2015 - 20 octombrie 2015.

·        Plăţile compensatorii se acordă pentru pierderile de venit la culturile porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşuni şi fâneţe.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava informează că agricultorii pot avea parte de compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă din perioada aprilie-septembrie 2015. Directorul executiv Iacob Caciur face cunoscut că, în acest sens, a fost publicată, în Monitorul Oficial nr. 797, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 45 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru potenţialii beneficiari. Conform actului normativ amintit, pot primi sprijin financiar de la stat producătorii agricoli cu activitate de producţie agricolă primară, adică producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, cât şi producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008. De asemenea, de compensarea pagubelor provocate de secetă vor beneficia  producători agricoli persoane juridice, precum şi formele asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii. Iacob Caciur subliniază că în vederea despăgubirii, fermierii afectaţi trebuie deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat în intervalul 1 aprilie 2015 şi 20 octombrie 2015, conform legislaţiei pentru situaţiile de urgenţă. Procesul verbal va fi obligatoriu semnat de membrii comisiei, iar acesta va cuprinde cel puţin informaţii privind cultura şi suprafaţa calamitată, cu condiţia ca procentajul de distrugere să fie mai mare de 30%. Agricultorii solicitanţi trebuie să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cerere unică de plată aferentă anului 2015, neputând primi sprijin cei declaraţi neeligibili, în urma controlului administrativ. În cazul persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor familiale şi întreprinderilor individuale, mărimea plăţilor compensatorii pentru pierderile de venit la culturile porumb boabe este de 280 de lei pe hectar; la floarea soarelui-de 295 de lei pe hectar; la soia-335 de lei pe hectar; la cartof-1.130 de lei pe hectar; la sfeclă de zahăr-600 de lei pe hectar; la legume în câmp-1.490 de lei pe hectar; la plante de nutreţ-222,5 lei pe hectar; la păşuni-50 de lei pe hectar, iar la fâneţe-de 75 de lei pe hectar. Cererea de solicitare a ajutorului de stat se depune la centrele locale ale APIA, cât şi la cel judeţean din Suceava, aceasta însoţită fiind de copie după actul de identitate al solicitantului persoană fizică; copie a atestatului de producător; copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/Registrul Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor; copie după procesului verbal de constatare şi evaluare a pagubelor; document cont bancar deschis la instituţii de credit, pentru persoanele fizice sau de document aferent contului deschis la Trezoreria statului, în cazul pentru persoane juridice

Carne de cal, vită şi pui, cu metale grele şi antibiotice peste limitele normale   

·        În Laboratorul DSVSA au fost descoperite neconformităţi din punct de vedere fizico-chimice la apă potabilă, produse lactate şi lapte pasteurizat.

Compartimentul de „Controlul reziduurilor” al Laboratorului Sanitar Veterinar din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava a analizat, în primele 9 luni ale anului  2015, 1.079 de probe.  Potrivit unei informări prezentate ieri, în şedinţa Colegiului prefectural Suceava, analizele au urmărit depistarea reziduurilor de antibiotice, pesticide organoclorurate şi organofosforice, nitromidazoli, nitrofurani, cloramfenicol,  metale grele, cât şi a eventualei  radioactivităţii. Conform sursei citate, specialiştii Laboratorului Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor au depistat neconformităţi pe 4 probe supuse analizelor, în cazul fiecăreia dintre acestea evidenţiindu-se depăşiri ale limitelor maxime admise pentru indicatorii analizaţi. Astfel, pe una dintre probe, prelevată de pe carne de cal provenită din judeţul Harghita, s-a constatat prezenţa metalelor grele în concentraţie mai mare decât cea maximă admisibilă. În alte 3 cazuri, depăşită a fost limita maximă permisă pentru antibiotice, concluzii trase după analizele făcute pe 3 probe, respectiv pe două prelevări de carne de pui, având ca sursă de provenienţă judeţele Bacău şi Prahova, precum şi pe una de carne de bovină, cu sursă judeţul Alba. Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava este autorizat şi acreditat RENAR pentru 97 de metode de testare. Laboratorul are în componenţă Compartimentul „Sănătate animală”, Compartimentul „Siguranţa alimentelor” şi  Compartimentul „Control reziduuri”. În primul dintre acestea, în 9 luni ale anului 2015 au fost analizate 140.034 de probe pentru depistarea entităţilor morbide la animale, cât şi a cauzelor mortalităţii înregistrate. Astfel, examinarea probelor a avut ca rezultat  depistarea, printre altele, a 11 cazuri de anemie infecţioasă la cabaline, 5 de bluetongue, 5 de cărbune emfizematimos, 2 de salmonella şi altele 2 de leucoză enzootică bovină. La Compartimentul „Siguranţa alimentelor” s-au făcut examinări microbiologice şi fizico-chimice pe 5.850 de probe. În urma analizelor de laborator s-au constatat neconformităţi de tip microbiologic pe 26 dintre probe, precum şi 7 neconformităţi din punct de vedere fizico-chimic, ultimele pe 2 prelevări de apă potabilă, 3 de produse lactate şi încă 2 de lapte pasteurizat. 

Secţiile de drumuri naţionale, pregătiri intense pentru intervenţiile pe timp de iarnă

·        Semnalizare de iarnă este realizată, parazăpezii urmând a fi amplasaţi pe o lungime de peste 15.000 de metri, însă doar după eliberarea terenurilor de culturi agricole. 

·        Stocurile de combustibil acoperă până la două săptămâni de intervenţii, pentru sare şi nisip aprovizionarea fiind în curs de derulare.  

Pentru sezonul rece 2015-2106, Secţia Drumuri Naţionale Cîmpulung Moldovenesc are un program de aprovizionare cu 8.600 de tone de nisip, 8.600 de tone de sare şi 216 tone de clorură de calciu, în stoc, la această dată, fiind 421 de tone de nisip şi 443 de tone de sare, rezultă dintr-o analiză prezentată ieri, în şedinţa Colegiului prefectural Suceava. De asemenea, conform celor expuse în plenul şefilor serviciilor desconcentrate, stocurile de carburanţi şi lubrifianţi asigură necesarul pentru 14 zile de intervenţii în condiţii de iarnă. SDN  Cîmpulung Moldovenesc are în stand by 3 autofreze proprii; 3 autoutilaje Unimog cu lamă, plug, turbofreze şi răspânditor de antiderapant; 2 autoîncărcătoare şi 5 autoutilitare. Pe deasupra, în baza contractului subsecvent cu Florconstroct Suceava şi Calcarul Pojorîta, pe drumurile naţionale din raza de competenţă a SDN  Cîmpulung Modovenesc pot ieşi la lucru 5 utilaje multifuncţionale cu lamă şi răspânditor; 19 utilaje speciale cu aceleaşi dotări; 7 încărcătoare. Totodată, la cerere, în baze pot fi adunate şi 1 autoremorcher, 1 autogreder, o automacara, 4 tractoare de mare capacitate, 4 buldoexcavatoare şi 4 staţii de preparare a clorurii de calciu. Panouri parazăpezi de tip plasă urmează a fi montate pe DN 2E, pe o lungime de 3.000 de metri, semnalizarea rutieră pe timp de iarnă fiind deja finalizată. Secţia Drumuri Naţionale Cîmpulung Moldovenesc este unitate teritorială subordonată Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Iaşi, activitatea de intervenţii în sezonul rece fiind asigurată prin 5 baze de deszăpezire, respectiv cele din Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Vatra Moldoviţei, Broşteni şi Cîrlibaba. Secţia de Drumuri Naţionale Suceava este în aceeaşi subordonarea, având în administrare 300 km de drumuri naţionale, dintre care 174,4 km în gradul I de viabilitate, iar 126,1 km în gradul al II-lea de viabilitate. SDN Suceava are 4 baze de deszăpezire, adică cele din Suceava, Ilişeşti, Fălticeni şi Rădăuţi, secţia având încheiat un contract subsecvent cu Florconstruct Suceava.  În stoc sunt doar 6 tone de motorină, pentru sare aprovizionarea urmând să înceapă în perioada următoare, în timp ce în cazul nisipului procedura de achiziţie este încă în derulare.  Necesarul de sare este de 6.800 de tone, disponibile fiind, după prima repriză de ninsori din octombrie, doar 317 tone. Acelaşi necesar de 6.800 de tone este valabil şi la nisipul concasat, pentru o eventuală urgenţă existând la îndemnă  existând numai 211 tone. Secţia de Drumuri Naţionale Suceava are un total de 17 utilaje şi echipamente proprii, în chirie fiind luate încă 46.  Semnalizare de iarnă este realizată, parazăpezi urmând a fi amplasaţi pe o lungime  de 12.327 de metri, însă doar după eliberarea terenurilor de culturi agricole.  

Până la finele anului,

Primăria Suceava, obligată să plătească datorii restante de 10 milioane de lei

·        „În perioada următoare trebuie să ne concentrăm atenţia, cu precădere, asupra achitării plăţilor restante şi arieratelor, astfel încât la sfârşitul anului 2015 valoarea lor să fie zero”, se arată în raportul Biroului „Buget” al executivului sucevean.    

Potrivit execuţiei bugetelor, aprobată ieri, în plenul Consiliului Local, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se constată o creştere cu 24% a încasărilor totale la bugetul municipiului Suceava. De asemenea, ca urmare a măsurilor luate pentru îmbunătăţirea gradului de colectare, veniturile proprii, respectiv cele din impozite şi taxe locale, au cunoscut, în perioada la care facem referire, un salt de 9,5 procente.

Gradul de realizare a veniturilor planificate, determinat ca raport între veniturile totale şi încasate, pe de o parte, şi cele totale programate a fost, în primele trei trimestre ale anului 2015, de 60,85%. La secţiunea de dezvoltare a bugetului local, veniturile au fost realizate doar în proporţie de 30,76%, în timp ce la secţiunea de funcţionare, intrările au fost de 77,19% din cele planificate. În ceea ce priveşte partea de cheltuieli a bugetului local, faţă de nivelurile programate, în primele 9 luni ale anului acestea au fost realizate în proporţie de 60,32%. În total, o pondere importantă o deţin cheltuielile din „Învăţământ”-42,15%, în special cele cu drepturile salariale, urmate fiind de cele pentru „Combustibili şi energie”, cu 10,42%, adică în vederea acoperirii diferenţei de preţ şi tarif la energia termică, cât şi a pierderilor înregistrate în activitatea de transport şi distribuire prestată de societatea comercială Termica Suceava. De asemenea, cu o pondere importantă în cheltuielile totale se evidenţiază şi capitolul  „Trasporturi”, cu 12,54%, în acest din urmă caz banii luând calea reparaţiilor la infrastructura rutieră, a subvenţiilor şi proiectelor cu finanţare din fonduri europene. În data de 30 septembrie, valoarea plăţilor restante era de 10,11 milioane de lei, reprezentând sume datorate şi neachitate care au depăşit termenul de plată prevăzut de actele normative în vigoare, de contracte sau facturi. „În perioada următoare trebuie să ne concentrăm atenţia, cu precădere, asupra achitării plăţilor restante şi arieratelor, astfel încât al sfârşitul anului 2015 valoarea lor să fie zero, conform Legii nr.273/2006 privind finanţele publice”, se arată în raportul de specialitate al Biroului „Buget” al executivului sucevean.

În municipiul Suceava se vor distribui 244 de tone de ajutoare în produse alimentare de la Uniunea Europeană

·        Fiecare beneficiar dintre cele 7.627 de persoane îndreptăţite are dreptul la 2 pachete a câte 16 kg fiecare. 

·         În 2015 se renunţă la distribuirea ajutoarelor în produse alimentare pe bază de cupoane.

În municipiul Suceava vor avea parte de sprijinul european în produse alimentare 7.627 de persoane, numărul acestora fiind stabilit în baza datelor comunicate de instituţiile judeţene specializate, date centralizate la nivelul Prefecturii, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială din judeţ. Potrivit caietului de sarcini al licitaţiei organizate de Ministerul Fondurilor Europene pentru achiziţionarea respectivelor produse, fiecare îndreptăţit va primi câte  2 pachete a câte 16 kg fiecare, în aşa fel încât, în reşedinţa de judeţ se va aduce şi depozita o cantitate de 244.064 kg de alimente. În vederea distribuirii produselor alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene, Primăria municipiului Suceava  va  închiria un spaţiu de 500 de metri pătraţi, consilierii locali dându-şi, în şedinţă ordinară, acordul în acest sens.  Spaţiul respectiv, închiriat în urma unei cereri de ofertă, la preţul pieţei, trebuie să fie situat în municipiul Suceava, să aibă energie electrică, instalaţii de încălzire, acces la internet, birouri, grupuri sanitare şi parcare proprie. Totodată, este obligatoriu ca depozitul cu pricina să se afle în apropierea Direcţiei de Asistenţă Socială, cât şi a staţiilor pentru mijloacele de transport în comun, contractul de închiriere urmând a fi semnat pentru intervalul noiembrie 2015-aprilie 2016. Hotărârea este luată deoarece sediul Primăriei din cartierul Burdujeni, în care funcţionează Direcţia de Asistenţă Socială nu are spaţii corespunzătoare de depozitare, conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. Pe de altă parte, reglementările  europene prevăd că „ajutoarele europene se ridică personal de către beneficiari de la centrele de distribuţie ale autorităţilor executive ale autorităţilor publice locale în a căror  rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform actului de identitate valabil”.

În 2014, pachetele s-au distribuit la un depozit al Consuc din Burdujeni, beneficiari fiind familiile şi persoanele singure cu venit minim garantat; familiile care au parte de alocaţie complementară; şomerii cu o indemnizaţie de până la 400 de lei; pensionarii cu o pensie sub 400 de lei; beneficiarii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, al căror venit se află sub 400 de lei pe lună; persoanele cu handicap grav, adulţi şi copii, precum şi persoanele beneficiare ale prevederilor legilor speciale.      

Anul acesta numărul beneficiarilor a sporit ca urmare a modificării limitele de venituri din pensii şi indemnizaţii de şomaj, eligibile pentru primirea ajutoarelor alimentare, plafonul fiind majorat de la 400 lei pe lună la 450 lei pe lună. Pe deasupra, conform unor noi prevederi legale, inclusă în program este o nouă categorie, respectiv cea a persoanele fără venituri. În contrapondere, aceste reglementări vin cu o serie specificări privind categoriile de persoane care nu pot primi ajutoare alimentare, printre acestea fiind cele care satisfac stagiul militar sau care execută pedepse privative de libertate. Nu în cele din urmă, de precizat este fatul că, în 2015 se renunţă la distribuirea ajutoarelor în produse alimentare pe bază de cupoane.