O dată cu preluarea Parcului Şipote şi Pădurii Zamca

Municipiul Suceava urcă în clasamentul spaţiilor verzi pe cap de locuitor

>La această dată, fiecărui sucevean îi revin 27,20 de metri pătraţi de spaţiu verde, totalul aferent reşedinţei de judeţ fiind de 2,51 milioane de metri pătraţi

>În judeţ, oraşul Solca era pe primul loc, cu 69,51 de metri pătrați pe cap de locuitor, urmat de Vatra Dornei, Broșteni Milișăuți, Suceava, Cîmpulung Moldovenesc și Fălticeni 

Registrul local al spaţiilor verzi din municipiul Suceava se îmbogăţeşte cu noi suprafeţe împădurite. Un proiect de hotărâre propus înspre dezbatere Consiliului Local prevede includerea în această categorie a unor suprafeţe de vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie, respectiv a pădurilor din jurul urbei reşedinţă de judeţ şi a celor special amenajate în scop recreativ. În expunerea de motive la propunerea legislativă a primarului Ion Lungu se arată că, în scopul creşterii calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei, urmărite sunt „reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor degradate!”, inclusiv „preluarea unor noi suprafeţe de teren în categoria spaţiilor verzi”. În speţă, este vorba despre un total de 156,28 de hectare, constând în 50,56 de hectare din „trupul Cetate-Brădet”, zona „Şipote”, şi de 105,72 de hectare din trupul „Zamca”, care ar urma să fie transferate gratuit, din domeniul public al statului în domeniul public al  municipiului Suceava, în baza Legii nr. 220 din 2018.  Registrul local al spaţiilor verzi din municipiul Suceava a fost aprobat prin HCL nr. 315 din 29 martie 2018, cuprinzând date informaţii şi planuri privind terenurile definite ca spaţii verzi, dar şi terenurile degradate care pot fi reabilitate şi clasificate ăn această categorie. Potrivit Registrului, fiecărui sucevean îi revin 27,20 de metri pătraţi de spaţiu verde, totalul aferent municipiului fiind de 2,51 milioane de metri pătraţi. În calcul au fost luaţi cei 92.121 de locuitori de la ultimul recensământ, în cauză fiind spaţii verzi cu acces public nelimitat, respectiv parcuri, grădini, scuare; spaţii în folosinţă specializată, de la creşe, grădiniţe şi şcoli; spaţii pentru agrement; spaţii pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă, cât şi amenajările de protecţie faţă de infrastructura tehnică. Cel mai bine din acest punct de vedere stă cartierul Burdujeni, împreună cu Burdujeni-sat, urmate, în ordine, de zona centrală a urbei, cartierul „George Enescu”, cartierul Obcini şi cartierele Zamca şi Mărăşeşti, în ansamblu. Pe ultimul loc la spaţii verzi este cartierul Iţcani.  „Am îndeplinit cei 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor necesari avizării Planului de Urbanism General. În acest registru nu este inventariat Parcul Şipote, însă am înţeles că în comisiile de specialitate din Parlament a fost aprobat proiectul legislativ promovat din Suceava, privind transferul în administrarea autorităţilor locale”, declarat, la momentul respective, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Potrivit OUG din 195 din 2005 privind protecţia mediului autorităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, până la data de 31 decembrie 2013, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 de metri pătrați pe locuitor. Conform Raportului privind starea mediului în anul 2018, cea mai întinsă suprafaţă de spaţii verzi pe cap de locuitori era cea din Solca, una de 69,51 de metri pătrați. În clasament urmează, în ordine descrescătoare, Vatra Dornei cu 37 de metri pătrați pe cap de locuitor, Broșteni (28,5 de metri pătrați), Milișăuți (26,61 de metri pătrați), Suceava (25,12 metri pătrați), Cîmpulung Moldovenesc (24 de metri pătrați) și Fălticeni (23,02 de metri pătrați).