Aurel Jescu revine la masa legislativului din reşedinţa de judeţ

>Supleant pe listele Partidului Naţional Liberal, Jescu a mai fost consilier local din partea Partidului România Mare, în legislatura 2004-2008 

>Noul consilier lucrează la ACET Suceava, fiind liderul celui mai mare sindicat din Moldova, cu peste 700 de membri din totalul de 912 angajaţi

Consiliul Local Suceava, întrunit în şedinţa ordinară lunii februarie, a validat mandatul noului venit la masa de dezbateri,     Aurel Jescu, supleant pe listele Partidului Naţional Liberal la alegerile din 5 iunie 2016. Comisia de validare a validat mandatul, iar Jescu a depus jurământul de consilier local înaintea deschiderii lucrărilor în plen, astfel încât să aibă şi drept de vot. Potrivit Regulamentului de funcţionare a Consiliului Local, Aurel Jescu  a fost cooptat în Comisia „Dezvoltare mediului de afaceri, turism, tineret şi sport”, alături de Munteanu Constantin (PMP) şi Florin Cristescu (PSD). 

De asemenea, proaspătul membru al deliberativului municipal va fi reprezentant la Consiliului Local în Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii a Liceului cu Program Sportiv din reşedinţa de judeţ. Totodată, Jescu va face parte şi din consiliile de administraţie de la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi  Liceul cu Program Sportiv, toate din Suceava.  Aurel Jescu îl înlocuieşte la masa deliberativului pe Daniel Prorociuc, numit subprefect al judeţului Suceava. Daniel Prorociuc a demisionat din funcţia de consilier local începând cu 22 ianuarie 2020, instalarea în fotoliul de adjunct al şefului serviciilor publice ale ministerelor desconcentrate în teritoriu făcându-se pe 31 ianuarie, în prezenţa lui George Sorescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. În legislatura 2004-2008, Aurel Jescu a mai fost consilier local din partea Partidului România Mare.  Vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a PRM, în aprilie 2011 Aurel Jescu şi-a dat demisia din formaţiunea politică din care a făcut parte un deceniu şi jumătate. Ulterior, Aurel Jescu a intrat în Partidul Naţional Liberal. „Am mai colaborat în Consiliul Local cu domnul Jescu. Are o experienţă administrativă foarte bună şi sper ca împreună să ducem lucrurile mai departe” a spus primarul Ion Lungu. Aurel Jescu s-a prezentat plenului, precizând că lucrează la Secţia „Dispecerat clienţi” a societăţii de apă, canal, epurare ACET Suceava, fiind şi liderul celui mai mare sindicat din Moldova, cu peste 700 de membri din totalul de 912 angajaţi. „Sper ca - aşa scurt cum a rămas - să duc cu bine mandatul la capăt”, a  spus liberul Aurel Jescu, noul membru al Consiliului Local Suceava, menţionând că lucrează şi „în privat”.               

În prezenţa primăriţei Elena Nandriş

Consiliul Local a aprobat înfrăţirea municipiului Suceava cu comuna Mahala din Ucraina

>„Doamna primar este o vrednică luptătoare pentru apărarea românismului, una dintre cele mai proeminente figuri ale românilor din Regiunea Cernăuţi” a subliniat primarul Ion Lungu 

>„Suceava este pentru mine ceva foarte, foarte aproape, suntem fraţi de sânge, iar fraţii întotdeauna vor fi fraţi” a spus oaspetele din Mahala în plenul deliberatviului      

Consiliul Local a aprobat ieri, în şedinţă ordinară, acordul de principiu pentru înfrăţirea municipiului Suceava din judeţul Suceava, cu comuna Mahala, Raionul Noua Suliţă, Regiunea Cernăuţi din Ucraina. La şedinţă a participat însăşi Elena Nandriş, primăriţa din Mahala, care s-a arătat onorată de invitaţie, subliniind, în acelaşi timp, că se bucură nespus de mult de această iniţiativă a autorităţilor locale sucevene. Primarul Ion Lungu i-a urat bun venit, arătând că reşedinţa de judeţ este înfrăţită cu oraşul Cernăuţi şi că s-a gândit la colaborarea cu Mahala după ce acorduri de înfrăţire cu această comună au mai parafat Sectorul IV din Bucureşti şi municipiul Sibiu. Şeful municipalităţii sucevene susţine că, doar în acest mod, şi după ce Ministerul de Externe îşi va da avizul, Suceava va putea sprijini Mahala, inclusiv din punct de vedere financiar. „Este un proiect la care am emoţii, prin care propun să ne înfrăţim de principiu cu comuna Mahala, Raionul Noua Suliţa, Regiunea Cernăuţi , pentru că trebuie să obţinem şi avizul Ministerului de Externe.  Este o comună românească 100%, iar doamna primar este o vrednică luptătoare pentru apărarea românismului, una dintre cele mai proeminente figuri ale românilor din Regiunea Cernăuţi, a spus primarul Ion Lungu, menţionând că ceremonialul de semnare la acordului va fi semnat după sosirea avizului Ministerului de Externe. Elena Nandriş a vorbit, în Consiliul Local, despre comuna Mahala, cu 4 sate româneşti, două şcoli, 4 grădiniţe, „în care, de la 2 anişori, copilaşii încep să înveţe limba română”, precum şi 3 biserici româneşti şi două ambulatorii. Din păcate, din anul acesta, legislaţia din Ucraina, „a mai luat o oră de română de la clasele mici”, râmând numai 5 lecţii de limbă şi literatură română. Potrivit primarului din Mahala, din 2023 se vor face reduceri de câte 20 de procente pe an din orele de română, în schimb introducându-se ore de limbă ucraineană, „astfel că, în câţiva ani de zile, treptat şcoala se va ucrainiza”. „Dacă statul României nu se implică, va fi o jale. Noi luptăm cât putem” a evidenţiat Elena Nandriş. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, pe sediul Primăriei comunei a fost arborat drapelul tricolor românesc, cu o stemă incluzând coroana lui Ştefan cel Mare, prima atestare documentară a aşezării datând din 1472, când domnitorul moldovean a întemeiat, pe malul stâng al Prutului, satul Ostriţa, actualul Mahala, „danie pentru Mănăstirea Putna”. „Suceava este pentru mine ceva foarte, foarte aproape, suntem fraţi de sânge, iar fraţii întotdeauna vor fi fraţi. Eram chiar obligat să vin la dumneavoastră să vă rog să ne înfrăţim” s-a adresat celor prezenţi Elena Nandriş, primarul comunei Mahala din Regiunea Cernăuţi.    

Până pe 25 mai,

Declaraţie pentru veniturile obţinute în 2019, dar şi pentru cele estimate în anul acesta

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava informează contribuabilii că termenul de depunere a declaraţiei unice este 25 mai 2020. Potrivit purtătorului de cuvânt Oana Violeata Apetrea, formularul se utilizează atât pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi contribuţiilor sociale datorate pentru anul 2019, dar şi pentru estimarea obligaţiilor aferente anului 2020. Declaraţia unică se depune de către persoanele fizice care realizează, în România, individual sau într-o formă de asociere, venituri sau pierderi din activităţi independente; drepturi de proprietate intelectuală, cu excepţia contribuabililor pentru care impozitul se reţine la sursă; venituri din cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, piscicultură şi/sau silvicultură, din transferul titlurilor de valoare, precum şi venituri din alte surse, cum ar fi câştiguri din transferul de monedă virtuală sau venituri impozabile ca urmare a cesiunii de creanţă. Declaraţia unică trebuie depusă şi de către persoanele fizice rezidente care realizează venituri din străinătate, supuse impozitării în România, respectiv venituri din activităţi independente, din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, piscicultură, silvicultură, venituri sub formă de dividende, dobânzi, premii, din jocuri de noroc sau câştiguri din transferul titlurilor de valoare. Conform purtătorului de cuvânt al AJFP Suceava,  Oana Violeata Apetrea, declaraţia unică poate fi depusă în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire, dar şi prin mijloace electronice, respectiv prin „Spaţiul privat virtual” (SPV), pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată. Pentru completarea si depunerea declaraţiei unice, contribuabilii pot solicita asistenţă telefonică, în domeniul fiscal sau IT, la numărul 0314039160, sau la sediul unităţilor fiscale pentru completarea și depunerea declaraţiei, inclusiv online, folosind calculatoarele puse la dispoziţia contribuabililor în acest scop.  

În lupta anti-corovirus 

Primăria Suceava alocă din rezerve 100.000 de lei pentru închirierea de spaţii de carantină, cumpărarea de hrană şi apă destinate izolaţilor la domiciliu

>3.500 de măşti de protecţie sunt distribuite la sediile executivului  şi în şcolile din reşedinţa de judeţ, automate cu dezinfectant fiind disponibile atât la acestea, cât şi pe autobuzele TPL

>„Este necesar să luăm măsurile care se cuvin, dar în acelaşi timp, trebuie să ne păstrăm calmul şi să acţionăm ca atare” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei

Primăria Suceava ia primele măsuri pentru prevenirea, contactării, infectării cu coronavirus şi transmiterii acestuia. Primarul Ion Lungu anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că  discuţii au fost purtate cu conducerea Instituţiei Prefectului ,dar şi în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, stabilite fiind atribuţiile care revin executivului reşedinţă de judeţ. „Suntem în contact permanent cu  Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia de Sănătate Publică şi cu conducerile şcolilor şi Inspectoratul Şcolar, să găsim soluţiile cele mai bune, să rezolvăm cu celeritate eventualele cazuri” a punctat edilul-şef sucevean.  Lungu spune că, până acum, achiziţionate au fost 2.000 de măşti de protecţie, dintre care 1.500 au fost distribuite cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ preuniversitar. Atele 500 sunt la rezervate pentru lucrătorii executivului municipal,  un lot de încă 1.500 de bucăţii fiind comandate şi aşteptate să sosească în Suceava. Astfel, la toate etajele imobilului din Areni sunt montate automate cu dezinfectant, la intrare, atât la acestuia, cât şi la sediul din Burdujeni, fiind disponibile măşti de protecţie pentru persoanele care vin cu diferite probleme la serviciile executivului. Pentru cetăţenii izolaţi la domiciliu, suspecţi a fi purtători ai coronavirusului, la cererea acestora, Primăria Sucevei va distribui hrană şi apă. „Conform OUG nr.11 din 2020, sumele cheltuite astfel vor fi decontate din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii, dar în situaţie de forţă majoră, dacă este cazul, celor care au nevoie, le vom duce la domiciliu apă şi mâncare” a subliniat Lungu, menţionând că această acţiunea se va derula prin Direcţia de Asistenţă Socială. Conform Instituţiei Prefectului şi Direcţiei de Sănătate Publică, spaţii de carantină sunt asigurate în preajma municipiului Suceava, însă, preventiv, Primăria va închiria, la rându-i,  „locaţii cu 5-10 camere”. În şedinţa Consiliului Local convocată pentru astăzi, suma de 100.000 de lei va fi luată din Fondul de rezervă şi destinată închirierii spaţiilor în cauză, dar ţi achiziţionării produselor alimentare şi apei pentru situaţii de urgenţă. Pe de altă parte, sâmbătă se va face dezinfenctare generală la Primăria din Areni, iar vineri după amiază şi la sediul din Burdujeni. Primarul Ion Lungu a mai spus că a luat legătura cu Darie Romaniuc, administratorul unic al societăţii Transport Public Local (TPL), pe mijloacele de transport în comun urmând a fi montate automate sau alte mijloace pentru substanţe dezinfectante. „Este o problemă care preocupă pe toată lumea. Am văzut în ultimele zile foarte multă panică, sigur este să luăm măsurile care se cuvin, dar, în acelaşi timp, trebuie să ne păstrăm calmul şi să acţionăm ca atare” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.   

Dacă nu vor fi contestaţii la licitaţie

Lucrările la varianta rutieră Suceava-Botoşani, peste noul pod,  încep în 10 zile   

 >„În 2-3 luni de zile, cei 350 de metri vor putea asfaltaţi, în aşa fel încât la începutul verii să avem această variantă circulabilă, să putem trece râul Suceava şi să ieşim în partea cealaltă înspre Termica” a explicat Ion Lungu

Licitaţia pentru realizarea rutei alternative Suceava-Botoşani, cea care asigură traversarea podului nou-construit peste râul Suceava, are un executant. Anunţul a fost făcut ieri, de către primarul Ion Lungu, care a precizat că adjudecarea amenajării  infrastructurii rutiere cu pricina a fost una aprig disputată, în condiţiile în care podul este deja construit şi devenind complet accesibil pe 1 mai. În speţă, este prima etapă, este cea care vizează porţiunea de la intersecţia străzii „Apeductului” cu Calea Unirii şi strada „Traian Vuia”, până la podul de peste apa Sucevei. „Bătălia fost destul de mare. S-au depus 5 oferte, toate acestea fiind admise drept eligibile, după faza de evaluare tehnică. Departajarea s-a făcut la preţ” arată primul gospodar al oraşului, menţionând că fost declarată învingătoare asocierea care a venit cu oferta valorică cea mai redusă. Astfel, câştigătorul este asocierea dintre Florconstruct, Calcarul şi DRU-PO, pentru 8,71 de milioane de lei, demararea efectivă a putând fi întârziată doar de eventualele contestaţii.  „Sper să nu fie contestaţii, pentru că lucrurile au fost destul de clare. Toate firmele s-au calificat la faza de eligibilitate, dar au pierdut la preţ. În măsura în care nu vor fi contestaţii, contractul va fi semnat în 10 zile, respectiv la sfârşitul săptămânii viitoare” a precizat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Ruta alternativă totală are circa 4 km, plecând de pe strada „Apeductului”, de la intersecţia cu Calea Unirii şi strada „Traian Vuia”, trecând pe lângă bazinele de decantare ale ACET, peste pârâul Cetăţii, continuă cu podul nou peste râul Suceava, strada „Energeticianului”, strada betonată de lângă Termica, traversând calea ferată, ajungând pe strada „Traian Popovici” şi ieşind în DN 29, în dreptul fostei Avicola. „Voi cere executantului să înceapă lucrările de la pod înspre Apeductului, ceea ce înseamnă că în 2-3 luni de zile cei 350 de metri să fie asfaltaţi, în aşa fel încât la începutul verii să avem această variantă circulabilă şi să putem trece râul Suceava şi să ieşim în partea cealaltă înspre Termica ” a explicat Ion Lungu primarul municipiului Suceava.      

Şi în 2020

Burse şcolare şi premii pentru elevii merituoşi

>Pentru burse de performanţă, de merit şi de studiu este alocată suma de 570.000 de lei, pentru premierea elevilor cu rezultate deosebite şi a profesorilor acestora alocându-se 550.00 de lei

Primăria municipiului Suceava acordă şi în acest an, burse şcolare pentru elevii din învăţământul preuniversitar din reşedinţa de judeţ. Potrivit primarului Ion Lungu, în buget, cu această destinaţie este prinsă o sumă de 570.000 de lei.   Astfel, de o bursă de performanţă de 100 de lei să vor beneficieze elevii cu rezultate deosebite la olimpiade, competiţii şcolare şi concursuri şcolare naţionale. Bursa de merit de 80 de lei pe lună va fi orientată înspre elevii cu rezultate bune adjudecate la acelaşi gen de activităţi, însă organizate la nivel judeţean. Bursa de studiu, de 60 de lei pe lună se va acorda elevilor din familii cu venituri mici, iar de bursa de ajutor social, în aceeaşi valoare, se vor bucura elevii care se încadrează în categoriile sociale defavorizate, precum orfani, cazuri medicale, elevi din mediul rural care învaţă în altă localitate sau elevi cu situaţii materiale grele.  Ion Lungu a ţinut să menţioneze că, tot în 2020, din Fondul de rezervă, 550.000 de lei vor lua calea premierii elevilor cu rezultate deosebite şi a profesorilor acestora. „La fel ca anul trecut, avem acel regulament pentru performanţe la olimpiade naţionale şi internaţionale şi, la fel, vom premia performanţa la nivel local, acordând premiile I, II ŞI III. Lucrăm acum şi la un regulament pentru premierea performanţelor sportive” a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În luna decembrie 2019, primarul Ion Lungu a înmânat diplome, flori şi premii în bani la 35 de elevi olimpici şi la 26 de profesori coordonatori ai acestora. Premiaţi au fost şi 404 de elevi cu performanţă la învăţătură.  

În 2019,

Consiliul Judeţean Suceava nu a reuşit să consume fondurile disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală

>„Pentru obiectivele de investiţii finanţate prin PNDL se înregistrează o execuţie de 38%, urmând a se face <o reeşalonare pe ani a investiţiilor>”, se arată într-o informare a CJ

>Economiile din fondurile alocate prin Programul pentru şcoli, de aproximativ 5,84 de milioane de lei, au fost utilizate pentru finanţarea altor cheltuieli descentralizate

„Execuţia bugetară pe partea de cheltuieli este sub cea previzionată prin bugetul aprobat” se reliefează într-o informare a Consiliului Judeţean Suceava. Potrivit acesteia, cheltuielile bugetului local al judeţului Suceava în anul 2019 au fost dimensionate, prin hotărâre a deliberativului judeţean, la 457,896 de milioane de lei, în timp ce, efectiv, s-au operat plăţi de 397,090 de milioane de lei, cu un grad de execuţie de 86,72%. Astfel, în ceea ce priveşte finanţarea din bugetul judeţean a investiţiilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, nu au fost alocate, la nivelul prevederilor bugetare, sumele pentru susţinerea financiară a construirii heliportului pe terasa superioară a unităţii spitaliceşti şi nici cele destinate amenajării blocului operator cu 4 săli de operaţii, disponibilizarea fondurilor fiind reprogramată pentru anul 2020. Tot la SJU, nu au mai fost alocate sumele necesare întocmirii proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie pentru lucrările de asigurare a utilităţilor şi dotărilor tehnico-edilitare pentru Ansamblul de locuinţe de serviciu pentru personalul medical, de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”. Cauza constă în obligaţia actualizării a unor valori din studiul de fezabilitate - actualizare aprobată la sfârşitul lui 2019-, necesarul financiar pentru respectivele cheltuieli fiind prins în bugetul anului acesta. În informarea citată se precizează că, în cadrul Programului pentru şcoli al României,  economiile din fondurile alocate din taxa pe valoarea adăugată, în valoare de aproximativ 5,84 de milioane de lei, au fost utilizate pentru finanţarea altor cheltuieli descentralizate, în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, pentru construirea şi extinderea unui corp de clădire la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sfântul Andrei” Gura Humorului”, obiectiv finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL),  în anul 2019 a fost prevăzută o sumă de aproximativ 1 milion de lei. Însă, în anul trecut, s-au efectuat plăţi de doar 247.762 de lei, „urmând a fi înscrise, în bugetul anului 2020, sumele necesare continuării acestei activităţi”. De altfel, pentru obiectivele de investiţii finanţate prin PNDL se înregistrează o execuţie de 38% raportată la creditele bugetare aprobate pentru anul 2019, urmând a se face „o reeşalonare pe ani a investiţiilor, o dată cu aprobarea bugetului pe anul 2020”. În cele din urmă, la finalul lunii noiembrie 2019, în buget au fost înscrise sumele aferente Proiectului „Smart travel Bucovina”, însă banii nu au fost folosiţi din cauza „nefinalizării achiziţiilor publice”. 

Deficienţe la comisiile de fond funciar

>În urma verificărilor făcute, controlorii Instituţiei Prefectului au dispus, printre altele, reverificarea cererilor inventariate ca nesoluţionate, cât şi realizarea sau finalizarea lucrărilor de cadastru sistematic

Lucrătorii specializaţi ai Instituţiei Prefectului judeţului Suceava au descins la comisiile locale de fond funciar,  verificând modul în care sunt aplicate prevederile prevederilor legale referitoare la problematica funciară. Ţinta au constituit-o 15 comisii locale de fond funciar, prin planul de control al Prefecturii fiind stabilite 17 obiective specifice ale acţiunilor de control. Conform unei informări a Instituţiei Prefectului, scopul controalelor l-a reprezentat „organizarea şi executarea activităţilor specifice conform atribuţiilor funcţionale în aplicarea legilor fondului funciar la nivel de comisie locală”. Potrivit sursei citate, printre principalele deficienţe constatate în timpul verificărilor se numără lipsa planurilor de parcelare; cereri nesoluţionate prin emiterea titlului de proprietate; analizarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată; neafişarea soluţiilor comisiei locale şi neinformarea persoanelor îndreptăţite cu privire la suprafeţele existente la dispoziţia comisiei. În baza neregulilor depistate, prin notele de constatare încheiate au fost dispuse măsuri constând în afişarea lunară a tabelului cu numărul de titluri de proprietate emise, a tabelului cu validări sau respingeri la legile fondului funciar, cât şi a rezervei de teren aflată la dispoziţia comisiei. La acestea se adaugă reverificarea cererilor inventariate ca fiind nesoluţionate, dar şi realizarea sau finalizarea lucrărilor de cadastru sistematic etc. „În urma verificărilor efectuate au fost stabilite măsuri cu termene de realizare concrete şi au fost stabilite persoane responsabile de executarea acestora. Nu s-au aplicat sancţiuni şi nu au fost cazuri în care notele de constatare să fie contestate” se precizează în informarea Instituţiei Prefectului judeţului Suceava.  Planul de control tematic pe anul 2019 a fost aprobat prin ordin al Prefectului judeţului Suceava fiind dus la îndeplinire de către împuterniciţii reprezentatului Guvernului în teritoriu. Planul a urmărit constatarea contravenţiilor la comisiile locale de fond funciar, respectiv aplicarea sancţiunilor de rigoare, potrivit prevederilor Legii nr. 165 din 2013 şi Legii nr.18 din 1991 a fondului funciar. 

 Salariile din Primărie şi serviciile subordonate, supuse aprobării Consiliului Local Suceava 

„Această propunere a fost prezentată la consultarea cu reprezentanţii salariaţilor, care s-a desfăşurat, în data de 14 februarie, şi însuşită de către aceştia” se subliniază în referatul de aprobare semnat de primarul Ion Lungu

Consiliul Local al municipiului Suceava va aproba, în şedinţa ordinară a lunii februarie, o hotărâre prin care vor fi stabilite salariile de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţiei” din Primărie. Astfel, potrivit propunerii legislative, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul  aferent lunii decembrie 2019. În proiectul de hotărâre spus deliberării se arată că, în continuare, nivelul veniturilor salariale se stabileşte, în condiţiile legii, fără a depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar de municipiu . exclusiv majorările de 25% -, care este de 16.640 de lei. Propunerea de stabilire a salariilor de bază valabile începând cu data de 1 februarie 2020 pentru personalul aparţinând familiei ocupaţionale „Administraţiei” vizează actualizarea cuantumului brut al salariilor de bază stabilite prin HCL nr. 5 din 2019, cu modificările şi completările ulterioare, prin înmulţirea coeficienţilor corespunzători salariilor de bază prevăzute în respectiva hotărâre cu salariul mediu brut pe ţară garantat în plată valabil de la 1 ianuarie 2020, care este de 2.230 de lei. Excepţie o face stabilirea salariului de bază pentru secretarul general al municipiului Suceava, cel de 16.640 de lei, la nivelul maxim corespunzător indemnizaţiei de viceprimar de municipiu reşedinţă de judeţ. „Această propunere a fost prezentată la consultarea cu reprezentanţii salariaţilor, care s-a desfăşurat, în data de 14 februarie, şi însuşită de către aceştia” se subliniază în referatul de aprobare semnat de primarul Ion Lungu, în care se menţionează că salariile de bază pentru funcţiile de execuţie sunt cele aferente gradaţiei „0”, salariile de bază pentru gradaţiile „1”-„5” fiind determinate prin majorarea salariilor de bază pentru gradaţia „0”. Salariile de bază individuale, valabile de la 1 februarie 2020, pentru funcţionarii public şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din Primăria municipiului Suceava şi din serviciile publice de subordonare local, fără personalitate juridică, se va face potrivit încadrării  din luna ianuarie 2020 a personalului, în funcţie şi grad-pentru funcţiile de conducere, respectiv în funcţie de grad/treaptă şi gradaţie, în cazul funcţiilor de execuţie.        

Cu aceeaşi prestatori, câştigători ai licitaţiei

 Douăzeci de milioane de lei pentru repararea şi întreţinerea străzilor din Suceava

>„Vom cere firmelor câştigătoare să pregătească un număr cât mai mare de echipe, să lucrăm în toate cartierele din oraş” a a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

> În 2019, disponibilă a fost suma de 30 de milioane de lei, însă programul nu a fost realizat, deoarece  „firmele nu au forţă de muncă suficientă”

Primăria Suceava a atribuit Serviciul  de reparaţii şi întreţinere a străzilor în municipiul  reşedinţă. Contractul anterior a expirat pe 6 octombrie 2019, la licitaţie înscriindu-se cele 4 firme prestatoare anterioare ale Serviciului, respectiv asocierea formată din Florconstruct, SUCT, Autotehnorom şi ConBucovina. De altfel, tot acestea sunt şi noii operatori.     „Am semnat contractul care are ca obiect <Reparaţii şi întreţinere străzi pe raza municipiului Suceava>, cu asocierea Florconstruct, SUCT, Autotehnorom şi ConBucovina, toate din Suceava, care au câștigat licitația organizată de Primărie” a anunţat primarul Ion Lungu, precizând că valoarea estimată a contractului este de 20 de milioane de lei fără TVA, contractul fiind valabil 12 luni. Lungu susţine că, pe fondul temperaturilor atmosferice favorabile, la debut de martie vor fi pornite staţiile de asfalt. De aceea, vineri, şeful executivului va avea o întrevedere cu responsabilii firmelor constructoare, pentru punerea la punct a programului intervenţiilor la infrastructura rutieră. „Având în vedere că, la începutul lunii martie, se vor porni staţiile de asfalt, vom avea o discuţie cu câştigătorii licitaţiei, pentru a stabili lucrările pe care le demarăm, prin reparaţii cu covoare asfaltice şi lucrări de plombare. Vom cere firmelor câştigătoare să pregătească un număr cât mai mare de echipe, să lucrăm în toate cartierele din oraş” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Laînceptul anului 2019, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava anunța că, pentru repararea, întreţinerea şi modernizarea infrastructurii rutiere sucevene, disponibilă este suma de 30 de milioane de lei, „cea mai marede după Revoluţie”. Drept urmare, pe durata anului trecut, pe circa 100 de străzi ar fi urmat să aibă loc intervenţii de amploare la carosabil. Însă, din păcate, programul nu a fost realizat, deoarece  „firmele nu au forţă de muncă suficientă”.

Cadastrare cu fonduri europene nerambursabile pentru 56.000 de hectare din 10 comune ale judeţului Suceava

>La această dată, din totalul de 114 de unităţi administrativ-teritoriale, Moara şi Mănăstirea Humorului sunt cadastrate în totalitate, iar în altele 112 se desfăşoară lucrări de înregistrare

>În anul 2019, în judeţul Suceava au fost eliberate, gratuit pentru cetăţeni, prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară  2015-2023, peste 31.000 de cărți funciare

Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) scoate la licitaţie lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor din 10 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Vasile Mocanu, directorul executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI)  informează că, în luna aprilie, sunt organizate licitaţii pentru comunele Dornești, Drăgoiești, Ilișești, Păltinoasa, Pătrăuți, Satu Mare, Stroiești, Stulpicani, Sucevița și Verești. În cauză este o suprafaţă totală de 56.276 de hectare, cu un număr estimat de 76.000 de imobile, finanţarea serviciilor fiind asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Proiectul major „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România” are o valoare de aproximativ 313 de milioane de euro şi vizează, la nivel naţional, realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor cu o suprafaţă de aproape 5,8 de milioane de hectare, din 660 de unităţi administrativ-teritoriale situate în zone rurale. În anul 2019, ANCPI a lansat 4 proceduri de licitaţie pentru achiziţionarea serviciilor de înregistrare sistematică a imobilelor din aproximativ 400 de unităţi administrativ-teritoriale, din cele 660 de comune din 40 de județe, care vor fi cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile. În prezent, 149 de comune sunt contractate sau în procedură de licitație, dintre care 89 au deja contracte semnate și lucrările sunt în derulare, în timp ce 60 sunt în curs de evaluare. Pe de altă parte, în 2020, Agenția Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară scoate la licitaţie lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în peste 500 de unităţi administrativ-teritoriale. Pentru primele 246 de comune, procedurile de atribuire vor fi iniţiate în luna aprilie. Potrivit lui Vasile Mocanu, în anul 2019, în judeţul Suceava au fost eliberate, gratuit pentru cetăţeni, prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) 2015-2023, peste 31.000 de cărţi funciare. Lucrările de cadastru general au fost finanţate din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), prin Oficiul Judeţean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava. La această dată, din totalul de 114 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava, două, respectiv Moara şi Mănăstirea Humorului, sunt cadastrate în proporţie100%, iar în alte 112 se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, atât la nivel de unitate administrativ-teritorială, cât şi pe sectoare cadastrale.

În agricultura suceveană

Plăţi europene şi naţionale de peste 64 de milioane de euro autorizate la plată prin APIA Suceava 

„Principalul obiectiv al APIA constă în sprijinirea fermierilor în efortul de  adaptare a agriculturii noastre la modelul european” subliniază directorul executiv Eugen Mogoş

În anul 2019, în judeţul Suceava, prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), au fost autorizate plăţi în valoarea totală de 325,795 de milioane de lei, echivalentul a 64,174 milioane de euro. Conform Centrului Judeţean Suceava al APIA, pe surse de finanţare, 62,713 milioane de lei (13,42 de milioane de euro) provin din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), 221,08 milioane de lei (46,74 de milioane de euro) din Fondul European de Garantare Agricolă, în timp ce 42 de milioane de lei (7 milioane de euro) sunt alocări din bugetul naţional. În cadrul subvenţiilor naţionale, totalizând 4,13 milioane de lei, în 2019 Centrul Judeţean Suceava a autorizat la plată sumele de 1,91 milioane de lei şi, respectiv, de 1,55 de milioane de lei pentru acciza la motorină, cât şi cele de aproximativ 564.000 şi de încă 93.872 de lei reprezentând ajutoare de stat pentru producţia agricolă din sectorul creşterii animalelor. „Principalul obiectiv al APIA constă în sprijinirea fermierilor în efortul de  adaptare a agriculturii noastre la modelul european, prin derularea unor măsuri specifice cu finanţări naţională şi europeană neremabursabile” subliniază Eugen Mogoş, director executiv al Centrului Judeţean Suceava Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), subliniind că încă din 1 decembrie a demarat plata finală către fermierii care depus cereri de plată în cadrul schemei unice pe suprafaţă (SAPS) aferentă campanie din 2019, conform Regulamentului 1306 din 2013 al Parlamentului European. 

O dată cu preluarea Parcului Şipote şi Pădurii Zamca

Municipiul Suceava urcă în clasamentul spaţiilor verzi pe cap de locuitor

>La această dată, fiecărui sucevean îi revin 27,20 de metri pătraţi de spaţiu verde, totalul aferent reşedinţei de judeţ fiind de 2,51 milioane de metri pătraţi

>În judeţ, oraşul Solca era pe primul loc, cu 69,51 de metri pătrați pe cap de locuitor, urmat de Vatra Dornei, Broșteni Milișăuți, Suceava, Cîmpulung Moldovenesc și Fălticeni 

Registrul local al spaţiilor verzi din municipiul Suceava se îmbogăţeşte cu noi suprafeţe împădurite. Un proiect de hotărâre propus înspre dezbatere Consiliului Local prevede includerea în această categorie a unor suprafeţe de vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie, respectiv a pădurilor din jurul urbei reşedinţă de judeţ şi a celor special amenajate în scop recreativ. În expunerea de motive la propunerea legislativă a primarului Ion Lungu se arată că, în scopul creşterii calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei, urmărite sunt „reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor degradate!”, inclusiv „preluarea unor noi suprafeţe de teren în categoria spaţiilor verzi”. În speţă, este vorba despre un total de 156,28 de hectare, constând în 50,56 de hectare din „trupul Cetate-Brădet”, zona „Şipote”, şi de 105,72 de hectare din trupul „Zamca”, care ar urma să fie transferate gratuit, din domeniul public al statului în domeniul public al  municipiului Suceava, în baza Legii nr. 220 din 2018.  Registrul local al spaţiilor verzi din municipiul Suceava a fost aprobat prin HCL nr. 315 din 29 martie 2018, cuprinzând date informaţii şi planuri privind terenurile definite ca spaţii verzi, dar şi terenurile degradate care pot fi reabilitate şi clasificate ăn această categorie. Potrivit Registrului, fiecărui sucevean îi revin 27,20 de metri pătraţi de spaţiu verde, totalul aferent municipiului fiind de 2,51 milioane de metri pătraţi. În calcul au fost luaţi cei 92.121 de locuitori de la ultimul recensământ, în cauză fiind spaţii verzi cu acces public nelimitat, respectiv parcuri, grădini, scuare; spaţii în folosinţă specializată, de la creşe, grădiniţe şi şcoli; spaţii pentru agrement; spaţii pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă, cât şi amenajările de protecţie faţă de infrastructura tehnică. Cel mai bine din acest punct de vedere stă cartierul Burdujeni, împreună cu Burdujeni-sat, urmate, în ordine, de zona centrală a urbei, cartierul „George Enescu”, cartierul Obcini şi cartierele Zamca şi Mărăşeşti, în ansamblu. Pe ultimul loc la spaţii verzi este cartierul Iţcani.  „Am îndeplinit cei 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor necesari avizării Planului de Urbanism General. În acest registru nu este inventariat Parcul Şipote, însă am înţeles că în comisiile de specialitate din Parlament a fost aprobat proiectul legislativ promovat din Suceava, privind transferul în administrarea autorităţilor locale”, declarat, la momentul respective, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Potrivit OUG din 195 din 2005 privind protecţia mediului autorităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, până la data de 31 decembrie 2013, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 de metri pătrați pe locuitor. Conform Raportului privind starea mediului în anul 2018, cea mai întinsă suprafaţă de spaţii verzi pe cap de locuitori era cea din Solca, una de 69,51 de metri pătrați. În clasament urmează, în ordine descrescătoare, Vatra Dornei cu 37 de metri pătrați pe cap de locuitor, Broșteni (28,5 de metri pătrați), Milișăuți (26,61 de metri pătrați), Suceava (25,12 metri pătrați), Cîmpulung Moldovenesc (24 de metri pătrați) și Fălticeni (23,02 de metri pătrați).

Roată panoramică „de observaţie” pe platoul Cetăţii de Scaun

>Panorama municipiului reşedinţă şi a vecinătăţilor va fi accesibilă de lA o înălţime de cel puţin 36 de metri, valoarea investiţiei „model-parc” fiind de aproape 4,5 milioane de lei

>La începutul lunii octombrie 2019, Ion Lungu propunea şi amenajarea unui funicular între centrul Sucevei şi monumentul ecvestru al lui Ştefan cel Mare

Achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unei roţi panoramice în municipiul Suceava va face obiectul discuţiilor din şedinţa ordinară a lunii februarie a Consiliului Local Suceava.    Valoarea totală a investiţiei din parcarea Primăriei de lângă Cetatea de Scaun este 4,47 de milioane de lei, obiectivul urmând a fi materializat în  8 luni. Roata panoramică este una „model-parc” cu diametru de 36 de metri, cu 26 de gondole a câte 6 locuri fiecare, inclusiv una rezervată persoanelor cu dizabilităţi, iar alta VIP.  Roata panoramică de observaţie - propusă a sta la baza dezvoltării turistice şi a serviciilor complementare - vine pe fondul proiectelor de amenajarea a zonelor de agrement de pe malul râului Suceava şi „Şipote”, precum şi al modernizării Ştrandului Iţcani. Potrivit primarului Ion Lungu şi viceprimarului Marian Andronache, autorii propunerii proiectului de hotărâre, alături de alte obiective, roata panoramică se va alătura ofertei de festivaluri şi târguri locale, dezvoltării de centre de tradiţii locale, punctelor de atracţiei turistică şi de belvedere, amenajării de parcuri, terenuri de sport, ştranduri, plaje şi piste pentru biciclete. „Fiind un oraş cu rezonanţă istorică şi culturală, se impune identificarea de oportunităţi care să conducă la atragerea de turişti şi angrenarea locuitorilor în activităţi recreative” se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre semnat de primarul Ion Lungu. După achiziţionarea efectivă a Rao’ii panoramice, etapa a doua a investiţiei prevede amenajarea locului de amplasare, proiectarea şi executarea platformei suport, racordului la instalaţia electrică, instalaţiei de paratrăznet, iluminatului de protecţie pe timp de noapte pentru siguranţa traficului aerian, instalaţiilor sanitare, parcării şi casieriei. La începutul lunii octombrie 2019, edilul-şef sucevean propunea inclusiv amenajarea unui funicular între centrul Sucevei şi monumentul din Dealul Cetăţii al domnitorului Ştefan cel Mare, investiţie de cel puţin 500.000 de euro. Primarul Ion Lungu arăta că proiectul este pe o listă-rezervă a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, aferentă Axei 4.2 a POR, „Reabilitare urbană”. Totodată, pentru materializarea acestuia trebuind finalizată şi transferarea Parcului „Şipote” de la Romsilva în domeniul public al municipiului Suceava.    

În prima lună anului

Nouă lucrători la negru

>Pentru muncă nedeclarată, inspectorii ITM au sancţionat 13 angajatori, valoarea amenzilor aplicate însumând 160.000 de lei

În luna ianuarie, inspectorii de muncă suceveni au depistat 14 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, precizează că în cauză erau 4 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii.  În primă lună a anului 2020, personalul ITM a depistat 9 lucrători fără contracte individuale de muncă, prestând la negru, la aceştia adăugându-se o persoană care muncea în perioada suspendării contractului individual de muncă. Pe durata lunii ianuarie, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au avut 215 controale, inspectorul-şef Romeo Butnariu subliniind că verificările s-au lăsat cu aplicarea a 68 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor ridicându-se la 210.500 de lei. Pentru munca nedeclarată au fost sancţionaţi 13 angajatori, valoarea amenzilor aplicate însumând 160.000 de lei. Cu ocazia descinderilor la agenţii economici din judeţ, inspectorii ITM Suceava au depistat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului cuvenit în cazul muncii suplimentare, cât şi în ceea ce priveşte acordarea concediilor de odihnă. De asemenea ,s-a mai descoperit faptul că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. Pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, în prima lună din anul 2020 inspectorii de muncă suceveni au avut 67 de controale, cele 91 de  sancţiuni contravenţionale totalizând 11.500 de lei. Controlorii au constat, printre altele, că unii dintre angajatori nu deţineau autorizaţie de funcţionare din punctul de vedere al securităţii în punctele de lucru, nu au organizat activitatea de prevenire şi protecţiei sau nu au stabilit programe de verificare şi întreţinere a echipamentelor de muncă. Conform lui Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, pe 31 ianuarie 2020, în Registrul General de Evidenţa a Salariaţilor, din judeţul Suceava figurau 131.335 de contracte de muncă, dintre care 121.938 cu durată nedeterminată, iar 9.397 cu durata determinată.

Ministerul Apelor şi Pãdurilor nu a dat bani pentru un sediu al Gãrzii Forestiere Suceava

>În ceea ce priveşte activitatea curentã, în 2019 achiziţionate au fost uniforme de serviciu pentru personalul silvic şi obiecte de inventar a cãror valoare s-a ridicat la de 156.000 de lei

La capitolul destinat achiziþiilor de mijloace fixe, asigurarea resurselor financiare de cãtre ordonatorul principal de credite, respectiv, de cãtre Ministerul Apelor ºi Pãdurilor, s-a realizat cu dificultate, se aratã într-o informare privind activitatea Gãrzii Forestiere Suceava în anul 2019. Informarea, care este semnatã de inspectorul-ºef Mihai Gãºpãrel, reliefeazã cã dificultatea în cauzã se referã inclusiv „la achiziþionarea unui imobil în care sã se desfãºoare activitatea instituþiei”. În fundamentarea bugetarã a cheltuielilor de capital pe anul 2019, instituþia regionalã cu sediul în Suceava a solicitat alocarea de credite bugetare în valoare de 6,2 milioane de lei, în timp ce  Ministerul Apelor ºi Pãdurilor „a reuºit sã repartizeze, pentru acest titlu de cheltuialã, credite bugetare în sumã de 92.000 de lei”. Cu aceste resurse financiare s-au achiziþionat douã instrumente de mãsurat înãlþimi/transponder, o staþie graficã, douã laptop-uri, patru desktopuri și un multifuncþional. De cealaltã parte, în anul 2019, fondurile alocate cu destinaþia activitate curentã au acoperit integral necesitãþile financiare ale instituþiei, achiziþionate fiind obiecte de inventar ºi uniforme de serviciu pentru personalul silvic, în valoare de 156.000 de lei. În cele din urmã, pentru pregãtirea profesionalã  a personalului suma  alocatã a fost de doar 5.000 de lei. Banii au luat calea  plãþii serviciilor de pregãtire profesionalã pentru cinci funcþionari publici. Aceasta cu menþiunea cã serviciile de cazare ocazionate de participarea la cursurile de pregãtire profesionalã au mai costat 15.000 de lei.

OSPA Suceava, venituri „frumoase” de pe urma amenajamentelor pastorale

> Pentru 3 proiecte din Izvoarele Sucevei, Şaru Dornei şi Panaci, la bugetul instituţiei a intrat suma de aproximativ 419.000 de lei

>Cu 7 ani în urmă, OSPA trecea printr-o situaţie financiară grea, MADR întârziind să-i plătească lucrări de 500.000 de lei

Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava are o activitate cu rezultate bune, după ce, în urmă cu circa 7 ani, era pe cale de a trage obloanele.  „În anul 2019, cu sprijinul şi sub îndrumarea Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană, la nivelul OSPA Suceava au fost obţinute rezultate bune”, se arată într-o informare a DAJ Suceava. Conform acesteia, în 2019, OSPA  Suceava a făcut lucrări şi întocmit studii de specialitate în valoare totală de 576.257 de lei. Printre acestea, evidenţiate sunt  acestea încheierea a 17 contracte privind realizarea de studii pedologice şi agrochimice pentru încadrarea terenurilor în clase de calitate, de pe urma cărora s-a încasat 45.227 de lei. Pentru scoaterea din circuitul agricol, cele 17 lucrări au adus OSPA venituri de 49.195 lei. În mod evident, cele mai mari încasări provin de pe urma studiilor pedologice necesare la întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale, în cazul celor  3 proiecte din Izvoarele Sucevei, Şaru  Dornei şi Panaci, la bugetul instituţiei făcându-se venit suma de aproximativ 419.000 de lei. Un studiu pedologic pentru întocmirea proiectelor „Monitorizare sol-aer”, pentru o suprafaţă de 6.262 de hectare a fost „taxat” cu aproape 70.000 de lei, în timp ce 7 analize realizate pentru persoane fizice şi persoane juridice au adus OSPA un total de 1.461 de lei. Reamintim că, în 2013, Oficiul pentru Studii Agrochimice şi Pedologice Suceava s-a aflat pe panta catastrofei economico-financiare, cauza constituind-o neachitarea, de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a unor lucrări contractate, prestate, recepţionate şi facturate a căror valoare s-a ridicat la 500.000 de lei. OSPA şi-a reluat activitatea în 2015, când a încheiat contracte în valoare de peste 80.000 de lei, pe lângă această sumă atrăgând un total de 248.373 de lei de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru Programul „Sol-teren”. Printre altele, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava realizează, conform prevederilor legale, studii de specialitate privind scoaterea din circuitul agricol a terenurilor sau reintroducerea acestora în urmă acelaşi circuit.    

Lucrări de modernizare  pe strada „Emil Cioran” de pe Dealul „Tătăraşi”

>În asfaltare intră şi 6 străzi de pământ din Ițcani, Burdujeni-sat, precum şi din cartierul Zamca

Ieri, a fost semnat contractul pentru proiectul modernizarea străzii „Emil Cioran” de pe Dealul „Tătărași” din municipiul Suceava. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat că este vorba atât despre proiectare, cât şi despre executarea propriu-zisă, câştigătoarea licitaţiei fiind asocierea de firme Florconstruct&DRU-PO, ambele din Suceava. Potrivit edilului-şef sucevean, valoarea contractului este de circa 1,7 milioane de lei (plus TVA), termenul de finalizare a intervenţiilor fiind de 11 luni. Conform, primului gospodar al urbei reşedinţă de judeţ,  la această dată lucrări în derulare sunt la modernizarea altor 3 străzi, respectiv „Traian Țăranu” din cartierul „Obcini”, ,,Micșunelelor” din cartierul Ițcani și „Vasile Pârvan” din Buedujeni-sat. Ion Lungu, primarului municpiului Suceava, a reliefat, de asemenea, că  în perioada următoare începe lucrări pe străzile de pământ „Barbu Ștefănescu Delavrancea” din cartierul Ițcani, „Ștefan Luchian” și „Crângului” din cartierul Burdujeni-sat, precum şi pe „Ștefan Octavian Iosif”, „Ion Pincio” și „Petuniilor” din cartierul Zamca.

APIA Suceava, 86 de procese având ca obiect acordarea subvenţiilor naţionale şi europene din agricultură

>În 4 dosare, Curtea de Apel Suceava a respins cererile făcute de beneficiari pentru anularea proceselor verbale de constatare şi recuternare a sumelor încasate necuvenit

În 2019, Centrul Judeţean al Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a avut pe rolul instanţelor de judecată 86 de dosare. Conform Raportului privind activitatea instituţiei în anul recent încheiat, în cauză sunt 46 de litigii care decurg din acordarea către fermieri a subvenţiilor din bugetul naţional şi alte 32 de litigii privind sprijinul financiar din bugetul Uniunii Europene, toate acestea având ca obiect anularea unor acte administrative. În ceea ce priveşte litigiile izvorâte plata de subvenţii din bugetul naţional,  APIA Suceava a avut câştig de cauză într-un număr de 4 dosare, Curtea de Apel Suceava respingând cererile de anulare a proceselor verbale de constatare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit. Conform raportului de activitate al Centrului Judeţean al APIA Suceava în anul 2019, dintre litigiile care vizează sprijinul financiar obţinut din fonduri europene, soluţii definitive s-au dat în 16 de dosare, 13 dintre soluţii fiind favorabile APIA. Pe lângă cele menţionate, 4  litigii au avut ca obiect „obligarea la emiterea unui act”, privind funcţionarii publici, alte 4 litigii, referitoare la aceeaşi categorie de personal, acestea din urmă s-au referit la anularea de acte administrative. În 2018, APIA Suceava a fost reprezentată în instanţă 72 de dosare. Este vorba despre 5 litigii care priveau acordarea subvenţiilor din bugetul naţional, 67 care decurgeau din acordarea de subvenţii din bugetul comunitar, precum şi 7 care au avut ca obiect anularea unor acte administrative privind funcţionarii publici.            

Inspectorii de muncă descind pe şantierele de construcţii 

>Campania de controale survine numărului mare al accidentelor de muncă produse în anul 2019

Pe parcursul anului 2020, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava derulează Campania naţională privind obligaţiile angajatorilor de a implementa măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia lucrătorilor care îşi desfăşoară  activitatea în şantierele temporare sau mobile. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, campania survine numărului mare al accidentelor de muncă produse în anul 2019 în domeniul construcţiilor, precum şi al gravităţii acestora, iar acţiunile de control vor avea loc în intervalul aprilie-octombrie 2020. Şeful ITM Suceava precizează că verificate vor fi aspectele cu privire instruirea lucrătorilor; lucrul la înălţime; acordarea echipamentului individual de protecţie; utilizarea instalaţiilor de ridicat; protecţia împotriva electrocutării, precum şi la cerinţelor minime la lucrările de săpături. Obiective generale ale campaniei sunt creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor din domeniul construcţiilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, cu precădere a celor referitoare la prevenirea riscului de cădere de la înălţime. Totodată, este încurajată „abordarea participativă, prin implicarea angajaţilor şi angajatorilor în diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale aplicabile în construcţii”, la care se adaugă şi promovarea bunelor practici în acest domeniu de activitate economică. „În vederea atingerii obiectivelor propuse, într-o primă etapă se vor desfăşura sesiuni de conștientizare organizate la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, în cadrul cărora  se vor expune și motivele şi  modul în care se va desfăşura acţiunea. Verificarea măsurilor dispuse se va realiza pe toată durata de desfăşurare a campaniei, funcţie de termenele dispuse cu ocazia controalelor” a precizat  Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. 

Primele 15 autobuze electrice ajung în Suceava în luna octombrie

>Motorizarea este de producţie China, mijloacele de transport având 79 locuri, afişaj electronic, sisteme de localizare climatizare şi de numărare călători, precum şi rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilități

Prima licitaţie din Proiectul „Sistem integrat de transport public, ecologic în municipiul Suceava”, respectiv cea pentru achiziţionarea de autobuze electrice a fost finalizată. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu căruia la licitaţia care prevede achiziţionarea a 25 de autobuze electrice de capacitate mare, cu o lungime de 12 metri, au fost depuse trei oferte. Învingătoare în competiţie a fost declarată firma BMC Truck&Bus România, pentru suma de 47,77 de milioane de  lei fără TVA, faţă de preţul de pornire de 57,18 milioane de lei fără TVA. Mijloacele de transport în cauză sunt produse de ZTE, un concern din China, acumulatorii având o putere de 340 kw, o garanţie de 10 ani şi o autonomie de 250 km, motorizarea fiind de producţie China, cu o garanţie de 15 ani. Autobuzele electrice au 79 locuri, dintre care 29 pe scaune, fiind dotate cu camere de supraveghere, afişaj electronic, sistem de localizare AVL, sistem de climatizare, sistem de numărare a călătorilor şi rampă pentru  persoane accessul cu dizabilități. Conform edilului-şef sucevean, pentru 15 autobuze termenul de livrare este 6 luni, celelalte 10 urmând ajunge în Suceava după 12 luni de la data semnării contractului. „Dacă nu vor fi contestaţii la licitaţie, pe data de 4 martie vom putea semna contractul, ceea ce înseamnă că în luna octombrie 2020 vor ajunge primele 15 autobuze electrice” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Conform Proiectului „Sistem integrat de transport public ecologic în municipiul  Suceava”, pentru achiziţionarea autobuzelor electrice a fost rezervată suma de 66,32 de milioane. „Sistemul integrat de transport public” este cel mai important proiect cu fonduri europene, valoarea totală a acestuia fiind 116,189 de milioane de euro, echivalentul a circa 25 milioane de euro. Pe lângă dotarea parcului societăţii Transport Public Local cu autobuze electrice, proiectul mai include amenajarea sediului Diviziei electrice a TPL, pentru 15,22 de milioane de lei, dar şi componenta de echipamente și soft pentru dispecerat, monitorizare a flotelor și sistemul de e-tiketing, cu o valoare de 10,47 de milioane de lei. Cu 3,52 de milioane de lei vor fi modernizate 54 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor, iar strada „Vasile Pîrvan” va fi reabilitată.