Urgia a făcut una cu pământul 4620 de hectare de culturi agricole, pagubele fiind de 11,4 milioane de lei
• Primarul de Hînţeşti, Filaret Galan spune că de 50 de ani, de când locuieşte în comună, nu i-a mai fost dat ochilor să vadă asemenea potop
• „Era pământul verde, bogat şi frumos ca un rai, pentru ca în mai puţin de jumătate de oră să fie distrus totul”, povesteşte cu amărăciune primarul de la Milişuţi, Mircea Laurus
• În ciuda circumstanţelor amintite, ţăranii au slabe speranţe să obţină vreun ban de la stat, culturile nefiind asigurate
La 11,4 milioane de lei se ridică pagubele făcute de ploile torenţiale, grindina şi vântul puternic din judeţul Suceava , de la sfârşitul săptămânii trecute. Cel puţin aşa relevă o centralizare a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în urma evaluărilor făcute de comisiile instituţiei în cele 7 unităţi administrativ-teritoriale asupra cărora s-au abătut urgia şi care a afectat parţial sau au distrus în totalitate 4620 de hectare de culturi agricole. Conform directorului DADR, Forinel Avasiloaiei, cel mai mult de suferit a avut comuna Hînţeşti, pe raza căreia au fost făcute una cu pământul 2000 de hectare din ceea ce sătenii au cultivat în toamnă sau primăvară. Valoarea adunată a stricăciunilor a fost estimată la 3,87 de milioane de lei, desfiinţate de stihii fiind în totalitate fiind 580 de hectare de porumb; 140 de hectare de grâu; 20 de hectare de orz; 185 de hectare de ovăz; 100 de hectare de secară; 96 de hectare de legume şi 30 de hectare de floarea soarelui. Mai ieftin a scăpat cultura de cartof, pe 210 de hectare aceasta fiind afectată în proporţie de 60%, în timp ce, pe 639 de hectare, plantele de nutreţ sunt suferinde în proporţie de 40%.
Primarul Filaret Galan spune că de 50 de ani, de când locuieşte în comună, nu i-a mai fost dat ochilor să vadă asemenea potop, vântul suflând cu peste 100 km pe oră, iar în doar 20 de minute, din cer căzând 42 de litri de apă pe metrul pătrat. Şeful administraţiei din Hînţeşti arată că agricultorii nu au vreo şansă în mai recupera ceva din grâul care dăduse bine în pârg şi care s-a scuturat sub rafale. Cei care au apucat să treiere, au strâns şi câte 3000 kg la hectar, însă, acum, din cauza umezelii, combinele nu mai pot intra în lan. De altfel, recoltarea a ceea ce a mai rămas din păioasele afectate devine nerentabilă, cheltuiala fiind mare decât contravaloarea celor 500 kg de boabe încă existente pe un hectar. Din porumb s-a ales doar cocenii şi chiar dacă o parte din cultură şi-ar putea reveni, aceasta ar ajunge în hrana animalelor, dar şi aceasta cu calităţi nutritive slabe. În ciuda circumstanţelor amintite, ţăranii au slabe speranţe să obţină vreun ban de la stat, culturile nefiind asigurate. Unii, totuşi, ar putea să aibă parte de desdăunări pentru casele asigurate, în comună multe dintre locuinţe fiind parţial descoperite de vântoasă, iar altele rămânând fără acoperiş.
La Milişăuţi, patria suceveană a verzei, cultivatorii şi-au pierdut 80% din circa 83 de hectare de legume, inclusiv din renumita cultură. Pagubele totale făcute pe o suprafaţă agricolă de 285 de hectare însumează 875.000 de lei, 50 de hectare de porumb fiind recuperabile doar în proporţie de 25%, iar 120 de hectare de cartofi-în proporţie de 40%. În schimb, au fost spulberate în totalitate, 27 de hectare de grâu, 3 hectare de ovăz şi 2 hectare de secară. „Era pământul verde, bogat şi frumos ca un rai, pentru ca în mai puţin de jumătate de oră să fie distrus totul”, povesteşte cu amărăciune primarul Mircea Laurus. Şeful administraţiei orăşeneşti de la Milişăuţi arată că la faţa locului a fost prezentă o comisie de evaluare, care după ce a notat cele constatate, a şi plecat. Condiţii în care, ţăranii nu se aşteaptă la mare atenţie dinspre autorităţi, devreme ce, nici măcar în anii trecuţi, când ogoarele le-au fost măturate de puhoaie, nu au primit vreun sprijin financiar. „Ne-am săturat: vin comisiile. scriu, pleacă, dar niciodată nu dau nimic”, relevă Mirecea Laurus. De menţionat este şi faptul că, în Milişăuţi, 17 case nu mai au acoperişuri, acestea din urmă fiind smulse şi duse pe sus de vijelie. Puţini proprietari şi-au făcut o poliţă facultativă de asigurare iar pe ceilalţi primăria nu-i poate ajuta decât „cu o vorbă bună”, executivul local neavând bani suficienţi nici pentru plata salariilor propriilor salariaţi.
În comuna Adâncata, fenomenele meteorologice periculoase de pe 16 iulie au făcut stricăciuni de 345.000 de lei, iar în Grăniceşti au fost distruse 733 de hectare, cu pagube de peste 2 milioane de lei. La Iaslovăţ, furtuna a pus la pământ 756 de culturi agricole, distrugerile fiind evaluate la 2,48 milioane lei. În comuna Zvoriştea, pe 500 de hectare s-au înregistrat pagube de 1,13 milioane de lei, iar la Mitocul Dragomirnei, de suferit au avut de culturile de pe 46 de hectare, valoarea daunelor fiind de 49.500 de lei.
