La 7 ani de la încetarea valabilităţii,

Mii de vechi carnete de muncă ocupă arhivele Inspectoratului de Muncă

·        Cărţile de muncă de pe vremea epocii de aur au ieşit din uz încă din 2011, însă mulţi foarte titulari nu sunt interesaţi să le ridice. 

·        ITM Suceava avea înregistrate de 77.999 de asemenea documente, dintre 13.680 erau păstrate şi completate la sediul angajatorilor.

Mii de carnete de muncă umplu arhivele Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, deşi acestea trebuiau să ajungă în posesia titularilor încă de acum  aproape 7 ani.

Şeful instituţiei sucevene precizează că Decretul nr. 92 din 1976 privind carnetul de muncă  a fost  abrogat pe 31 decembrie 2010, iar de la începutul lui 2011 s-a operat pe Registrul Electronic de Evidenţă a Salariaţilor(REVISAL), care constituie o bază completă de date referitoare la raporturile de muncă. În consecinţă, şi în prezent, carnetele de muncă sunt „încheiate” şi înmânate titularilor doritori, transferul făcându-se în baza unui proces verbal de predare-primire. „În arhiva Inspectoratului sunt rămase neridicate aproximativ 18.000 de carnete de muncă. Rugăm pe titulari să se prezinte, în acest sens, la sediul instituţiei noastre, precum la punctul de lucru din Cîmpulung Moldovenesc. Carnetul de muncă se eliberează titularului  în baza actului de identitate sau în baza unei împuterniciri notariale în cazul în care acesta nu se poate prezenta personal”, a spus inspectorul şef Romeo Butnariu. Carnetul de muncă continuă să aibă, totuşi, o importanţă deosebită, întrucât este documentul doveditor al vechimii în muncă, profesiunii şi specialităţii acumulate, precum şi al stagiului de cotizare la sistemul de asigurări sociale, până pe 1 aprilie 2001. Din informaţiile noastre, pe 31 decembrie 2010, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava avea înregistrate de 77.999 de asemenea documente, din total 13.680 de carnete de muncă fiind păstrate şi completate la sediul angajatorilor.         

Inspectorii ITM au descoperit 39 de suceveni care prestau muncă nedeclarată    

·        În domeniul relaţiilor de muncă, aplicate au fost 66 de  amenzi în valoare de 118.300 de lei.

În luna august a anului 2017, inspectorii de muncă suceveni au depistat 39 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava informează că, în primul rând, în cauză sunt 30 de persoane ale căror contracte individuale de muncă care au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor fără respectarea termenului legal.  Totodată, lucrătorii ITM au descoperit 9 lucrători fără forme legale de angajare, aceştia muncind la 8 firme. Referitor la acest din urmă aspect, inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că societăţile care primeau la lucru muncitori fără contracte de muncă individuale au fost sancţionate cu amenzi însumând 74.000 de lei. În domeniul relaţiilor de muncă, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut, pe parcursul lunii trecute, 195 de controale. Inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că descinderile s-au lăsat cu aplicarea a 66 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date totalizând 118.300 de lei. Pe parcursul controalelor, inspectorii ITM Suceava au depistat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. Totodată, s-a mai constatat că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte.

Jacuzzi la ştrandul sucevean din perioada comunistă   

·        „Vrem să avem un ştrand modern, cu apă caldă, existând posibilităţi de încălzire cu gaz metan, inclusiv pe centrală cu lemne”, anunţă primarul Ion Lungu.

Ştrandul din cartierul Iţcani al municipiului Suceava  ar putea fi  funcţional din vara anului 2018. Cel puţin aşa susţine primarul Ion Lungu, care face cunoscut că, după ample lucrări de reabilitare şi modernizare, amenajarea din acea parte oraşului va avea apă caldă, inclusiv in jacuzzi. „Vrem să avem un ştrand modern, cu apă caldă, existând posibilităţi de încălzire cu gaz metan, inclusiv pe centrală cu lemne. Vom vedea cum reiese din proiectare, în zonă fiind două bazine mari, care trebuie recondiţionate, dar şi un altul mai mic, pentru copii. Intenţionăm să montăm şi un jacuzzi în aceste bazine mari, această variantă fiind discutată cu oamenii de specialitate”, face cunoscut şeful municipalităţii sucevene. Ion Lungu spune că zona ar urma să aibă mai multe locuri de parcare şi să fie „securizată” prin împrejmuirea cu un nou gard, iar odată cu indicatorii tehnico-economici sunt aprobaţi de către Consiliul Local, lucrările de reabilitare nu vor dura mai mult de 6 luni. Investiţia, incluzând şi un loc de joacă pentru copii, ar urma să se ridice la circa 1 milion de euro, bani de la bugetul local. Edilul-şef Ion Lungu susţine că ar fi optat pentru atragerea unei finanţări europene nerambursabile, însă procedurile sunt greoaie şi îndelungate, iar sucevenii nu ar avea unde să se scalde nici măcar la anul. Reamintim că ştrandul municipal de la Iţcani a fost concesionat unei firme sucevene, însă contractul a fost reziliat, în cursul anului 2016, după ce societatea în cauză şi-a declarat insolvenţa. Ştrandul iţcănean a fost ridicat în anii epocii comuniste, la fel ca şi cel din fost zona industrială Burdujeni, pe locul acestuia din urmă funcţionând, în prezent, un complex comercial.                 

Tiroliană în viitoarea Zonă de agrement „Tătăraşi”

·        „Chiar dacă este în mare parte finalizată, aceasta va funcţiona la capacitate începând din primăvara viitoare”, a precizat primarul Ion Lungu, menţionînd că, din economii amenajate vor fi şi „ansambluri pentru picnic, cu mese, bănci şi acoperişuri”.

În ciuda faptului că lucrările de amenajare a Zonei de agrement „Tătăraşi” nu vor fi gata în această toamnă, aşa cum se avansase, autorităţile locale din municipiul Suceava anunţă intenţia de organizare a unei licitaţii pentru construirea de facilităţi suplimentare. Primarul Ion Lungu, a opinat ieri, într-o conferinţă de presă, că nimerită ar fi realizarea - din economiile făcute până acum - a unei tiroliene, şeful administrativului din reşedinţa de judeţ fiind de părere că configuraţia terenului ar permite o astfel de amenajare. Edilul şef spune că deşi, în mare parte, firma constructoare Victor Contruct s-a încadrat în termenul asumat, amânarea încheierii execuţiei este cauzată de terenul de mini-golf, pentru care încă nu s-au găsit furnizorii de echipamente specifice. „Vom mai face o licitaţie pentru a completa această zonă de agrement. Chiar dacă este în mare parte finalizată, aceasta va funcţiona la capacitate începând din primăvara viitoare. Analizăm posibilitatea de face un proiect şi de a monta o tiroliană. Sigur, în mod special, este una pentru copii, dar nu numai. Acolo sunt diferenţe de teren denivelări, maluri, atât deoparte, cât şi de alta, existând posibilitatea ca, pe câteva sute de metri, să se monteze o tiroliană”, a reliefat Lungu.  De asemenea, pe lângă celelalte două suprafeţe cu funcţiuni asemănătoare, amenajat ar urma să fie un teren de tenis, precum şi „ansambluri pentru picnic, cu mese bănci şi acoperişuri”. Zona agrement „Tătăraşi” are rezervată o suprafaţă de 4,6 hectare de teren, la marginea municipiului, pe dealul cu acelaşi nume.  În vederea realizării obiectivului, autorităţile sucevene au contractat un credit de 10 milioane de lei, acordat de CEC Bank. La începutul lui 2017, accesul la linia de credit nu a mai fost permis, pe motiv că acesta poate duce la creşterea gradului de îndatorare şi la depăşirea deficitului bugetar de 3% convenit cu organismele europene. Creditul a fost deblocat ulterior, iar Zona de agrement  din spatele fostei Uzine electrice, va avea, printre multe altele, spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi alei pietonale, platforme de tip amfiteatru, precum şi construcţii cu destinaţia de cazare, servicii, alimentaţie publică şi manifestări culturale. Locuri distincte sunt rezervate unui lac ambiental şi spaţiilor verzi, dar şi lacului de agrement pentru ambarcaţiuni uşoare, de tipul bărcilor sau hidrobicicletelor. 

Primăria cumpără, cu 500.000 de euro, 10 autobuze de capacitate medie

·        Acesta ar urma să acopere necesarul de transport până la achiziţionarea autobuzelor electrice, mijloacele de transport în circulaţie având aproape 1 milion de kilometri la bord.      

Municipiul Suceava ar putea avea încă 10 autobuze de capacitate medie, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Demersul este justificat de solicitarea făcută, în acest sens, de către conducerea societăţii de transport public local TPL. „Sunt în principiu de acord, în aşa fel încât, pe lângă cele 40 de autobuze electrice, care  vor veni într-o zi - sperăm noi anul viitor -, să asigurăm un transport de călători normal în municipiul Suceava”, a spus şeful executivului sucevean, menţionând că respectivele mijloace de transport de capacitate medie se vor adăuga celor 10, model, Karsan Jet, achiziţionate în ultimii 2 ani.     

Între timp, autorităţile locale, împreună cu reprezentaţii instituţiilor abilitate, fac controale pentru a-i depista pe transportatorii interurbani, care - după scoatere de pe trasee, la 1 iulie, a mijloacelor maxi-taxi -, preiau şi locuitorii locali. „Îi verificăm împreună cu cei de la ARR şi celelalte instituţii care au atribuţii din acest punct de vedere. Însă este greu de dovedit că aceştia nu respectă legea, avizele respective fiind eliberate de Consiliul Judeţean, cu staţii la intrare şi ieşirea din oraş. Însă aceştia opresc şi în staţiile din interior”, a specificat Ion Lungu, primarul Sucevei. Municipiul Suceava ar putea accesa, pe Axa IV a Programului Operaţional Regional, pentru achiziţionarea a 40 de autobuze electrice, suma de 26,5 de milioane de euro.  Mijloacele de transport în circulaţie ale TPL, autobuze de tip Irisibus, au aproape 1 milion de kilometri la bord, depăşindu-şi demult termenul de scoatere la casare.   

Licitaţia pentru ridicarea gunoiului, reluată de la capăt după 2 ani şi jumătate de proceduri, contestaţii şi procese   

·        „Avem o speranţă optimistă că, de această dată, vom ajunge la capăt cu licitaţia pentru salubritatea menajeră”, a spus primarul Ion Lungu.

·        Valoarea contractului este de 83,82 de milioane de lei, acesta urmând a fi parafat pentru o perioadă de 12 ani.

Consiliul Local Suceava a aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, modificările la documentaţia aferentă licitaţiei de atribuire prin delegarea a serviciului de salubritate menajeră. Primarul Ion Lungu a arătat în plen că este cea de-a patra oară în care Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) respinge dosarele cu pricina, ultima dată instituţia de reglementare invocând deficienţe privind discriminarea competitorilor, prin introducerea obligaţiei dotării cu utilaje noi, inconsistenţe ale modului de calculare a duratei contractului, precum stabilirea necorespunzătoare a nivelului redevenţei anuale pe care o va achita noul prestator. „Trebuie să mergem din nou la ANRMAP, deci reluăm de la capăt procedura. De vreo 2 ani şi jumătate suntem pe un contract temporar de salubritate menajeră, însă cei de acolo au normativele, instrucţiunile şi procedurile lor. Indiferent câte hotărâri de Consiliu Local am da noi, AMRMAP  aprobă doar ceea ce consideră că îndeplineşte normele Uniunii Europene. Avem o speranţă optimistă că, de această dată, vom ajunge la capăt cu licitaţia pentru salubritatea menajeră”, a spus Ion Lungu, primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ, asigurând că, după trecerea fără contestaţii a licitaţiei, în primele 6 luni ale contractului vor  fi amenajate 50 de platforme îngropate şi a încă 50 semi-îngropate.

·        „Am pierdut aproape jumătate de an degeaba, în defavoarea sucevenilor, din cauza unor orgolii mărunte”, reliefează viceprimarul Lucian Harşovschi.

 La rândul său, viceprimarul Lucian Harşovschi, a evidenţiat că despre caietul de sarcini pentru organizarea licitaţiei se discută încă din anul 2015. „Între timp a fost o licitaţie care s-a anulat din cauza contestaţiilor repetate, iar în luna mai 2017, am revenit în Consiliul Local cu un nou caiet de sarcini, unul îmbunătăţit. Din luna mai până acum, am pierdut aproape jumătate de an degeaba, în defavoarea sucevenilor, din cauza unor orgolii mărunte. Trebuie ca sucevenii să aibă o salubritate menajeră conformă”, a subliniat Lucian Harşovschi, adjunctul şefului executivului local, făcând trimitere la consilierii locali ai PSD, care s-ar fi făcut vinovaţi de introducerea în caietul de sarcini a măsurilor discriminatore cu pricina.  De această dată, proiectul de hotărâre a trecut cu votul unanim a consilierilor prezenţi la şedinţa extraordinară a deliberativului sucevean.  

Valoarea contractului pentru prestarea serviciului de salubritate menajeră este de 83,82 de milioane de lei, acesta urmând a fi parafat pentru 12 ani. Investiţia vizează amenajarea a 30 de puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, fiecare dotat cu pubele pentru hârtie, mase plastice, sticlă şi metale; a 100 de platforme subterane cu câte 4 euro-containere şi a 100 de platforme cu containere semiîngropate. În cadrul aceluiaşi program, locuinţele individuale vor fi dotate cu câte 2 pubele de câte 120 de litri, pentru fracţia umedă şi fracţia uscată, anual urmând a fi achiziţionate şi montate 1.000 de coşuri stradale de gunoi. Totodată, câştigătorul licitaţiei se obligă la amenajarea a două locuri de joacă pentru copii pe an. Reamintim că prima licitaţie pentru concesionare a avut loc pe 21 iulie 2015, la momentul respectiv soluţiile date de autorităţile contractante fiind contestate de către fostul operator, Rosal Grup Bucureşti, la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) şi Curtea de Apel Suceava. Dată fiind această situaţie, Primăria a fost nevoită să anuleze licitaţia, fapt confirmat prin decizia CNSC nr. 9353 din 2 iunie 2016.  Anterior, însă, adică pe 17 aprilie 2015, ca urmare a expirării contractului cu ex-prestatorul Rosal Grup, atribuirea pe o perioadă limitată a activităţii de salubritate menajeră s-a făcut, pe motiv de forţă majoră, către asocierea dintre Florconstruct şi Diasil Service, firme care asigură şi în prezent adunarea şi transportul gunoiului. 

Din cauza votului nefavorabil  al aleşilor PSD,

Thermonet riscă să nu obţină aviz de furnizare a apei calde şi căldurii    

·        Consilierii social-democraţi au votat împotriva închirierii de la Termica şi predării  către Thermonet a instalaţiile şi echipamentelor folosite de noul operator, bunuri absolut necesare la eliberarea avizului de către ANRE.

·        „Vom vedea consecinţele cu toţii”,  a accentuat primarul Ion Lungu, care, anterior, le-a pus consilierilor în vedere că demersul  este obligatoriu pentru ca „apa caldă şi căldura să poată fi asigurate în această iarnă”.      

Autorităţile locale sucevene au nu au putut prelungi contractul de închiriere, de la societatea comercială în faliment Termica,  a activelor necesare Thermonet, în vederea asigurării funcţionării sistemului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. Este vorba despre o chirie lunară de 99.025 de lei, , cu prilejul întâlnirii extraordinare de ieri, Consiliul Local fiind supusă aprobării inclusiv predarea bunurilor în cauză către noul prestator al serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură, ca o condiţie o obligatorie pentru obţinerea, de către Thermonet, a avizului de funcţionare care, în perioada următoare, trebuie eliberat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Ion Lungu, şeful executivului municipal, a pus în vedere membrilor deliberativului că este nevoie de votul a două treimi din numărul total al aleşilor, astfel încât „Thermonet să obţină avizul, iar căldura şi apa caldă să poată fi asigurate în această iarnă”. „Noi, cu Thermonet, trebuie să ne purtăm ca şi cu oul roşu, pentru că, şi mâine dimineaţă, poate să ne rezilieze contractul, fără nicio răspundere, deoarece nu am fost în stare să le punem la dispoziţie conductele şi instalaţiile pentru transport şi distribuţie, care trebuiau asigurate până pe 31 decembrie 2016”, a evidenţiat edilul-şef.

Din păcate, după supunerea la vot  a proiectului de hotărâre, acesta a obţinut doar 15 din minimul de 16 opţiuni favorabile. Voturile „împotrivă” au fost cele ale consilierilor PSD, care, în Acest fel, şi-au exprimat nemulţumirea pentru respingerea unui amendament făcut de Vasile Mocanu. „Vom vedea consecinţele cu toţii”,  a accentuat primarul Ion Lungu.       

Lista activelor închiriate cuprinde aproximativ 90 de utilaje, echipamente şi instalaţii de legătură între limita producătorului de energie termică Bioenergy şi CAF din zona Ambro, toate fiind utilizate de Thermonet, actualul prestator al serviciului. Prima hotărâre în acest sens a fost aprobată de Consiliul Local Suceava, în şedinţa extraordinară din ianuarie 2016. Estimarea chiriei, una de 92.000 pe lună, a fost făcută de Romcontrol Bucureşti, însă Termica a pretins suma de 508.178 de lei. După falimentul  Termica, noul prestator al serviciului este Thermonet Suceava, care, începând din 15 octombrie 2015, are în concesiune sistemul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. 

Foresta primeşte finanţare de 1 milion de lei din bugetul Sucevei  

·        În primăvară, din cauza datoriilor, Finanţele Publice nu au dat Clubului sucevean certificatul fiscal obligatoriu pentru înscrierea la licitaţia de 1, 5 milioane de lei.  

·        „Am văzut acolo nişte investitori în fotbal care vor să facă treabă bună, iar noi, ca municipalitate, nu avem decât să îi sprijinim”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        „Este, dacă nu ilegal, cel puţin imoral, această abordare, pe sub preş”, a arătat Vasile Mocanu (PSD)

Consiliul Local Suceava a aprobat ieri, în şedinţă extraordinară,  finanţarea cu 1 milion de lei, fonduri nerambursabile din bugetul local, a Clubului de fotbal Foresta. În acest cadru, primarul Ion Lungu a anunţat că se vrea a fi în nou început pentru fotbal, Primăria susţinând inclusiv acţiuni de înfrumuseţare a stadionului, reparaţii la instalaţiile sanitare şi montarea de centrale termice.  „Se pare că, în sfârşit, a venit o rază de lumină şi pentru Clubul Foresta. Am văzut acolo nişte investitori în fotbal care vor să facă treabă bună, iar noi, ca municipalitate, nu avem decât să îi sprijinim. Suma de 1 milion de lei este aprobată, destul de târziu, în septembrie, dar facem tot posibilul să o acordăm până al sfârşitul anului”, a precizat Lungu explicând că s-au înregistrat două oferte, iar câştigătorul a fost Foresta. Vasile Mocanu, consilier local PSD, a declarat că speră ca banii să nu fie daţi „tot în fântână”, atât timp cât nu a văzut nicio schimbare. „Nu văd nicio schimbare de abordare. Eu mă aşteptam să ne fie prezentaţi aceşti investitori, obligaţiile reciproce, pentru că este necesar să te asiguri şi la 100 de lei, atunci când o dai.  Însă, când se alocă 1 milion de lei, din respect pentru cetăţeni, ar fi trebuit să ni se prezinte condiţiile, ce se va face cu aceşti bani, ce aport au investitorii şi cum văd aceştia dezvoltarea echipei. Altfel, anul acesta ne vom întâlni cu aceeaşi situaţie. Sper să nu fie le fel, pentru că este, dacă nu ilegal, cel puţin imoral, această abordare, pe sub preş”, a subliniat Vasile Mocanu. Şeful administraţiei locale a ţinut să pună în vedere că municipiul Suceava nu este acţionae la Clubul de fotbal „Foresta”, specificând că obiectivul noilor investitori este rămânerea echipei în Liga a doua. „Nu este echipa Primăriei, ci una privată. Investitorii au venit la mine şi au spus că vor să facă performanţă şi afaceri în fotbal. Fără să fie, în acte, proprietari pe echipă, aceştia au a stins acele datorii la jucători şi Federaţie, ceea însemnă că sunt oameni de bună credinţă, iar atât timp cât ei sunt corecţi, vom fi şi noi la fel”, a reliefat Ion Lungu, primarul municipiul Suceava, accentuând că dacă nu se va obţine performanţă, „banii nu se vor arunca pe fereastră”. Sâmbătă, Foresta Suceava a obţinut prima victorie din actualul campionat, învingând F.C. Mioveni cu 2-0. În primăvară, echipa suceveană nu s-a putut să se înscrie la licitaţia pentru adjudecarea fondurilor nerambursabile de 1, ‚5 milioane de lei, deoarece, din cauza datoriilor, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice nu i-a eliberat certificatul fiscal obligatoriu.             

Întârzierea finalizării depozitele ecologice, 400.000 de tone de gunoaie răspândite pe platforme improprii  

·        Întreaga cantitate va trebui mutată, cu costuri suplimentare, la noile centre integrate, atunci când acestea vor fi date în folosinţă.

·        Prima celulă a depozitului Moara, cu capacitate de aproximativ 1,38 de milioane de tone, va fi disponibilă pentru o perioadă de 10 ani.

Decalajul de timp între sistarea activităţii gropilor de gunoi neconforme şi intrarea în funcţiune a celor două depozite ecologice din Moara şi din Pojorâta, cauzează o mare  dificultate în gestionarea deşeurilor colectate de pe raza judeţului Suceava, semnalează Agenţia pentru Protecţia Mediului. Potrivit unei informări a instituţiei de mediu sucevene, întârzierea finalizării mega-proeictului Sistem de management integrat la deşeurilor (SMID) a impus adoptarea unor soluţii provizorii, respectiv organizarea de spaţii pentru stocarea temporară a deşeurilor. Până la începutul, în cele 6 amenajări de această natură din Ipoteşti, Gura Humorului, Fălticeni, Ilişeşti şi Rădăuţi erau acumulate 290.348 de tone de gunoi, operatorii de salubritate fiind societăţile comerciale Diasil Service, Goscom, Ritmic Com şi Servicii Comunale. „Ca şi în anii anteriori, deşeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar în spaţii special amenajate şi urmează să fie relocate pe depozitele ecologice, când acestea vor deveni funcţionale. Din informaţiile transmise de operatorii spaţiilor de stocare temporară rezultă că, în anul 2017, s-au mai stocat circa 76.630 tone, deci pe aceste amplasamente, în prezent, ar exista aproximativ 366.978 tone de deşeuri nepericuloase”, subliniază directorul executiv al APM, accentuând că resturile cu pricina „vor trebui relocate pe depozitul din Moara, în 6 luni de la intrarea în funcţiune a acestuia, potrivit celor menţionate în autorizaţiile de mediu”.  Întreaga operaţiune presupune, evident, costuri suplimentare.   

·        Contractul de administrare a depozitului de la Moara ar putea fi semnat la mijlocul lui octombrie. 

Cea mai mare cantitate de deşeuri depusă temporar aparţine municipiului Suceava. Este vorba despre cea de 131.045 de tone, stocată pe o suprafaţă de teren aparţinând comunei Ipoteşti, în ordine urmând depozitările de la Ilişeşti, cu 63.499 de tone, şi de la Fălticeni-cu 32.233 de tone. Prima celulă a depozitului Moara, cu capacitate de aproximativ 1,38 de milioane de tone, disponibilă pe o perioadă de 10 ani, a avut recepţia finală în luna martie a anului 2017. Pe 21 iunie, Consiliul Judeţean Suceava a depus solicitarea de obţinerea a autorizaţiei integrate de mediu pentru Centrul de management integrat de la Moara, iniţiind, totodată, procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de delegare prin concesiune a gestiunii de administrare a depozitului de deşeuri, a staţiei de sortare şi a centrului public de colectare aferente acestui depozit. Urmează ca, în cel mai scurt timp, respectiv în jurul datei de 15 octombrie 2017 - „dacă nu vor fi contestaţii” -, să aibă loc atribuirea efectivă a contractului. Pe de altă parte, lucrările de construire a depozitului ecologic de la Pojorâta, aflate la stadiul fizic de execuţie de 99%, vor fi finalizate cu finanţare din alocată în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

·        Intrarea în funcţiune a tuturor dotărilor şi facilităţilor va duce la un serviciu rentabil.

Vasile Oşean precizează că, potrivit legislaţiei în vigoare, gestionarea deşeurilor municipale revine administraţiilor publice locale, care, prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubritate către un operator autorizat, trebuie să asigure colectarea, inclusiv cea separată; transportul; tratarea; valorificarea şi eliminarea finală a acestora. În momentul de faţă, conform sursei citate, primăriile din judeţul Suceava acţionează în mod individual, neexistând încă o abordare zonală, care să rentabilizeze acest serviciu. Şeful APM susţine că dificultate adunării taxelor de la populaţie; întârzierea achitării tarifelor către operatorii de salubritate; sistarea activităţii fostelor gropi de gunoi şi nedarea în funcţiune a depozitelor ecologice, influenţează negativ calitatea serviciului de salubritate, atât în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor în amestec, cât şi pe cea selectivă. „O parte din aceste deficienţe se vor rezolva prin stabilirea operatorilor zonali de salubritate şi intrarea în funcţiune a tuturor dotărilor şi a facilităţilor realizate prin SMID, astfel încât acest serviciu să devină rentabil şi să opereze într-o manieră ecologică, cu accent pe colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor reciclabile”, reliefează Vasile Oşean, director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.  

Zilierii suceveni preferă agricultura şi munca la pădure 

·        „Preconizăm, şi în continuare, o creştere a activităţilor desfăşurate cu acest tip de lucrători”, a declară Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava.   

Sucevenii  se împacă bine cu „munca cu ziua”, Cel puţin aşa spun responsabilii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, potrivit cărora în primele 7 luni ale anului 2017, comparativ cu perioada similară anului precedent, numărul de poziţii din registrul de zilieri a crescut de la 28.394 la 31.200. În intervalul 1 ianuarie-31 iulie  2017, „angajate” în acest regim au fost 2.469 de persoane diferite, faţă de 2.483 în perioada de comparaţie. Însă, deoarece aceeaşi lucrători au fost solicitaţi în mod repetat de-a lungul anului, în registre figurează mai multe poziţii, ceea ce înseamnă un volum de muncă în creştere prestat din partea zilierilor. „Anul acesta, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut se observă o creştere a activităţilor desfăşurate cu zilieri, în concret a numărului de poziţii  în registru de zilieri, în condiţiile în care cel al persoanelor care au lucrat în acest a regim a rămas aproximativ acelaşi. Ţinând cont de creşterea numărului de registre de zilieri solicitate de către beneficiarii de lucrări în ultimii trei ani, preconizăm, şi în continuare, o creştere a activităţilor desfăşurate cu acest tip de lucrători”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, subliniind că sucevenii preferă să lucreze cu ziua în agricultură şi silvicultură. Conform legii, domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt agricultura, vânătoarea şi pescuitul, silvicultura, exploatările forestiere, piscicultura şi acvacultura, pomicultura şi viticultura, apicultura, zootehnia, spectacolele, producţiile cinematografice şi audiovizuale, publicitatea, activităţile care au caracter cultural, manipulările de mărfuri, precum şi activităţi de întreţinere şi curăţenie. Durata minimă de muncă este de cel puţin o zi, adică de 8 ore de activitate, respectiv de 6 ore, în cazul minorilor. Perioada maximă de prestare a muncii către acelaşi beneficiar este de 90 de zile calendaristice, zile cumulate pe durata unui an. Vârsta minimă a persoanelor care pot desfăşura activităţi cu caracter ocazional trebuie să fie de minim 16 ani. 

Un bar, o cizmărie, 19 tarabe, fructe şi legume, mistuite de foc în Piaţa Burdujeni 

·        Un bărbat a suferit arsuri la nivelul mâinilor, fiind transportat la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean.

Un incendiu de amploare a izbucnit vineri dimineaţa, în Piaţa agroalimentară din cartierul Burdujeni al municipiului Suceava. 

Militarii Detaşamentului de Pompieri Suceava au fost alertaţi în jurul orei 2.46 şi, împreună cu Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, au intervenit cu trei autospeciale şi o ambulanţă SMURD, pentru localizarea şi lichidarea focului. La sosirea echipajelor de intervenţie, în piaţa Burdujeni ardeau mai multe tarabe şi acoperişul unui bar, existând pericolul propagării la construcţiile învecinate, inclusiv la blocurile de locuinţe. 

Pe timpul intervenţiei, echipajul pompierilor paramedici SMURD a acordat primul ajutor medical unui bărbat, în vârstă de 56 de ani, care a suferit arsuri minore la nivelul mâinilor. Ulterior, acesta a fost transportat la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean Suceava, pentru tratament de specialitate. Potrivit ISU „Bucovina” Suceava, au ars 19 tarabe şi bunuri din interiorul acestora, respectiv ambalaje, legume şi fructe. A mai căzut pradă flăcărilor structura din lemn de la acoperişul barului, pe  o suprafaţă de 110 de metri pătraţi, precum şi cel al unei cizmării, pe 3 metri pătraţi. S-au degradat alte 5 tarabe şi bunuri materiale ale barului, adică tâmplărie din PVC, uşi metalice şi mobilier din interior. Cauza probabilă de izbucnire a focului a fost stabilită ca fiind flacăra provenită de la o lumânare tip candelă, lăsată aprinsă şi nesupravegheată, incendiul fiind lichidat la ora 5:20.  

Vasile Oşean, şeful APM Suceava, 

Apel pentru protejarea stratului de ozon 

·        În 2017, pe 16 septembrie, are loc cea de a 30-a aniversare a semnării  Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon.

„Grijă pentru tot de-i viu sub soare!” este tema Zilei internaţionale pentru protecţia stratului de ozon din acest an, anunţă Vasile Oşean, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. Cu această ocazie, şeful APM adresează un apel tuturor factorilor de decizie, politicienilor, specialiştilor, cadrelor didactice, studenţilor, elevilor, jurnaliştilor, cât şi întregii populaţii, să colaboreze pentru aplicarea măsurilor de prevenire şi stopare a degradării stratului de ozon, în scopul asigurării sănătăţii generaţiilor prezente şi viitoare. 
”Subţierea stratului de ozon duce la scăderea eficacităţii sistemului imunitar şi la apariţia infecţiilor cancerului de piele, cataractelor, arsuri gravelor în zonele expuse la soare, dar şi la reducerea culturilor, implicit a cantităţii de hrană, ca urmare a necrozării frunzelor la plante şi a distrugerii vieţii marine”, atrage atenţia Vasile Oşean, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.  În calendarul „evenimentelor ecologice”, anual,  pe 16  septembrie, este marcată ziua în care, în anul 1987, a fost adoptat Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, în 2017 având loc cea de a 30-a aniversare parafării documentului.  Celebrarea este de natură să generează un sprijin suplimentar pentru noul mandat al protocolului, respectiv cel de eliminare treptată a substanţelor care afectează pătura de ozon, în temeiul Amendamentului de la Kigali, adoptat în 2016.  Eliminarea sau utilizarea controlată a acestora a condus la o limitare a radiaţiilor ultraviolete dăunătoare care ajung pe Pământ. Stratul de ozon este cel care absoarbe 97-99% din radiațiile ultraviolete ale soarelui, care altfel ar afecta grav formele de viaţă de pe Pământ.

Circa 2.700 de litri de combustibil, consum nejustificat la unităţile de asistenţă socială 

·        Camera de Conturi a constatat că din bugetul DGSAPC  s-au făcut plăţi nelegale în sumă de peste 13.000 de lei. 

Depăşiri ale consumului de carburanţi au fost descoperite de controlorii Camerei de Conturi Suceava la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului.  În urma controlului, auditorii au stabilit o abatere de 13.061,48 de lei, reprezentând plăţi nelegale aferente consumului nejustificat de carburanţi în cantitate de 2.694 de litri peste nivelul aprobat prin hotărâre a Consiliului Judeţean. Cauzele care au dus la abaterile constatate sunt, potrivit Camerei de Conturi, neaplicarea corespunzătoare, de către persoanele cu atribuţii, a dispoziţiilor legale, cât şi nerespectarea obligaţiei de încadrare în limita maximă a consumului, stabilită de ordonatorul principal de credite. „Abaterea constatată cu privire la nerespectarea normei de consum lunar de combustibil are drept consecinţă efectuarea de plăţi nelegale în sumă de 13.061,48 de lei din bugetul DGSAPC. La prejudiciul estimat se adaugă majorările de întârziere care urmează a fi stabilite şi recuperate de entitatea audiată”, se arată în Raportul de audit al Camerei de Conturi, audit efectuat, în prima jumătate anului 2017, asupra conturilor de execuţie bugetară a Consiliului judeţean. Depăşirile cotei de combustibil stabilită prin HCJ nr. 197 din 13 noiembrie 2015 au fost depistate în cazul autovehiculelor DGASPC care deservesc unităţile publice subordonate Consiliului Judeţean. Camera de Conturi verificând foile de parcurs, bonurile valorice de combustibil şi fişele de activitatea zilnică aferente perioadei 1 ianuarie 2016-31 martie 2017.

Ajutoare la încălzire de 10.800 de lei primite pe nedrept de 71 de suceveni

·        De la bugetul local, în anul 2016, Primăria a achitat către Thermonet, în contul diferenţei dintre costul real al gigacalorie şi tariful suportat efectiv de populaţie, nu mai puţin de 5 milioane de euro.

·        Printr-o hotărâre din anul acesta a Consiliului Local, tariful pentru populaţie a crescut de la 178 de lei la 240 de lei pe gigacalorie, consumatorii casnici achitând 75% din cost, iar bugetul local susţinând diferenţa de 25%.

Primăria Suceava pregăteşte formularele de cerere pentru acordarea sprijinului financiar guvernamental la încălzirea locuinţei în sezonul rece 2017-2018, atât în sistem centralizat ce energie termică, cu centrale pe gaze naturale, cu radiatoare electrice, cât şi cu combustibili solizi.  Primarul Ion Lungu a anunţat că acestea vor fi distribuite asociaţiilor de proprietari în intervalul 25-29 septembrie, când se va face şi instruirea asupra prevederilor legale privitoare la beneficiari, tranşele de acordare a ajutorului, dar şi a modului de completare a cererilor. „Facem instruiri în fiecare an, dar, din păcate, pentru anul trecut, conform controlului Curţii de Conturi, am avut 71 de dispoziţii  de reţineri, pentru suma de 10.800 de lei, reprezentând ajutoare care nu au fost date corect”, a subliniat primarul Sucevei.  Edilul-şef a ţinut să arate că plafoanele de venit şi mărimea sprijinului financiar lunar acordat în perioada ianuarie-martie sunt similare celor din perioada omoloagă anului anterior. Invocând imperativului aprovizionării cu combustibil pentru sezonul rece care vine, Lungu a făcut apel la sucevenii rămaşi cu plata în urmă să-şi achite contravaloarea serviciilor de care au avut parte. „A trecut perioada de vară, de concedii, dar, totuşi, când discutăm despre încălzire, trebuie să ţinem cont că şi operatorii serviciului au nevoie de bani pentru constituirea stocurilor şi pregătirea pentru perioada de iarnă”, a pus în vedere şeful municipalităţii.

 De la bugetul local, în anul 2016, Primăria a achitat către Thermonet, în contul diferenţei dintre costul real al gigacalorie şi tariful suportat efectiv de populaţie, nu mai puţin de 5 milioane de euro. În perioada trecută din 2107, către operatorul de transport, distribuţie şi furnizare de energie termică a fost îndreptată suma de aproximativ 3,5 milioane de euro. „Anul acesta subvenţia o să fie mai mică, deoarece am modificat tariful. Mai avem o factură curentă de 800.000 de lei, dar o vom achita şi pe aceasta, pentru a nu fi probleme”, a spus primarul Ion Lungu. Reamintim că, printr-o hotărâre din anul acesta a Consiliului Local, tariful pentru populaţie a crescut de la 178 de lei la 240 de lei pe gigacalorie, consumatorii casnici achitând 75% din cost, iar bugetul local susţinând diferenţa de 25%. Beneficiarii de încălzirea în sistem centralizat pot primi compensări chiar şi de 90%-100%, acestea fiind valabile în cazul persoanelor singure şi familiilor care realizează venituri de până la 155 de lei pe membru de familie.  Maximul venitului pentru care se dă o compensaţie de 5% din valoarea consumului de energie este de 786 de lei pe membru de familie. Persoanele singure cu un venit de 1.082 de lei vor avea parte de un sprijin financiar de 10% din valoarea facturii.

Licitaţia de 90 de milioane de lei pentru salubritatea menajeră a Sucevei, respinsă de 4 ori de către Autoritatea pentru Achiziţii Publice

·        „Sper să avem un contract oficial, în urma acestei licitaţii care se bucură de mare interes, având în vedere valoarea mare şi perioada lungă de timp se întinde”, a precizat primarul Ion Lungu.

·        Pe 17 aprilie 2015, după expirarea contractului cu ex-prestatorul Rosal Grup, salubritate menajeră a fost dată, pe motiv de forţă majoră, asocierii dintre Florconstruct şi Diasil Service, firme care asigură şi în prezent adunarea şi transportul gunoiului.

 Primăria Suceava a obţinut avizul Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), pentru organizarea unei noi licitaţiei de atribuire prin delegarea a serviciului de salubritate menajeră. Primarul Lungu spune că, la respingerea documentaţiei, instituţia de reglementare a invocat deficienţe privind discriminarea pe motive de dotare cu utilaje noi şi utilaje vechi, modul de calculare matematică a duratei contractului, precum şi de stabilire a nivelului redevenţei. „După o lungă bătălie, care a constat în întoarcerea de 4 ori a documentaţiei, avem avizul ANRMAP. A trebuit să facem fundamentări, să refacem calcule, însă, asta este, nu comentăm. Dar vreau spun că, la şedinţa Asociaţiilor Municipiilor din România, primarii au spus sunt licitaţii blocate de 7 luni de zile la ANRMAP”,  a precizat edilul-şef, precizând că modificările aduse vor fi supuse aprobări Consiliului Local, în şedinţa extraordinară de luni, 18 septembrie. Valoarea contractului pentru 12 ani, respectiv 144 de luni, este de 83,82 de milioane de lei. Investiţia vizează amenajarea a 30 de puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, fiecare dotat cu pubele pentru hârtie, mase plastice, sticlă şi metale; a 100 de platforme subterane cu câte 4 euro-containere şi a 100 de platforme cu containere semiîngropate. În cadrul aceluiaşi program, locuinţele individuale vor fi dotate cu câte 2 pubele de câte 120 de litri, pentru fracţia umedă şi fracţia uscată, anual urmând a fi achiziţionate şi montate 1.000 de coşuri stradale de gunoi. Totodată, câştigătorul licitaţiei se obligă la amenajarea a două locuri de joacă pentru copii pe an. 

„Este un nou început. Sperăm ca, de această dată, să ajungem la capăt cu încheierea contractului de salubritate menajeră, pentru că avem nevoie de modernizarea colectării deşeurilor menajere. Sper să avem un contract oficial, în urma acestei licitaţii care se bucură de mare interes, având în vedere valoarea mare şi perioada lungă de timp pe care se întinde”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.

Prima licitaţie pentru concesionare a avut loc pe 21 iulie 2015, la momentul respectiv soluţiile date de autorităţile contractante fiind contestate de către fostul operator, Rosal Grup Bucureşti, la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) şi Curtea de Apel Suceava. Dată fiind această situaţie, Primăria a fost nevoită să anuleze licitaţia, fapt confirmat prin decizia CNSC nr. 9353 din 2 iunie 2016.  Anterior, însă, adică pe 17 aprilie 2015, ca urmare a expirării contractului cu ex-prestatorul Rosal Grup, atribuirea pe o perioadă limitată a activităţii de salubritate menajeră s-a făcut, pe motiv de forţă majoră, către asocierea dintre Florconstruct şi Diasil Service, firme care asigură şi în prezent adunarea şi transportul gunoiului. 

Serviciul scos la licitaţie cuprinde, printre altele, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, a celor provenite din activităţi comerciale,  industriale, cât şi de la instituţii publice; colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor voluminoase adunate de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici; sortarea deşeurilor municipale, fracţia umedă şi fracţia uscată, în punctul de sortare înfiinţată de operator în municipiul Suceava, precum şi transportul deşeurilor reziduale rezultate din sortare la depozitul ecologic care urmează a fi deschis la Moara.

Ion Lungu, primarul Sucevei:

Încasările la Primărie lasă de dorit

·        „Fac din nou apel la agenţii economici şi la cetăţeni, cei care ştiu că au restanţe sau rate scadente la data de 30 septembrie, să vină plătească”, a spus, ieri, şeful administrativului din reşedinţa de judeţ. 

În municipiul Suceava, s-a declanşat numărătoare inversă pentru executarea lucrărilor de investiţii din acest an. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, în cadrul comandamentului de analizare a stadiului intervenţiilor, că în aceasta parte a ţării iarna vine mai repede şi că, efectiv, se va putea lucra doar cel târziu până pe 31 octombrie. 

Pe de altă parte, şeful executivului municipal a ţinut să sublinieze că problema cea mai mare o reprezintă lipsa fondurilor pentru achitarea contravalorii lucrărilor făcute până acum, o cauză reprezentând-o şi neîncasarea  taxelor şi impozitelor datorate de persoanele fizice şi persoanele juridice. Termenul limită pentru onorarea obligaţiilor pe 2017 este sfârşitul lunii în curs, în vederea bunului mers al treburilor, ocupantul fotoliului administrativ din Areni contând şi pe sumele adunate de la contribuabili. 

„Încasările la Primărie lasă de dorit. Avem de încasat circa 15 milioane de euro, de aceea, banii la Primărie, astfel încât să o putem scoate la capăt”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Potrivit execuţiei bugetare, la jumătatea anului 2017, din impozitul pe teren, comparativ cu anul trecut, de la agenţii economici, la bugetul local se adunase cu 7,24% mai puţin.Primarul Ion Lungu preciza că, după 6 luni, veniturile proprii au fost de 78,73 de milioane de lei, în comparaţie cu 72,58 de milioane de lei, în urmă cu 1 an, sporul fiind de 8,33%.  Per total, din impozitul pe proprietate se strânsese cu 3,2 % mai mult. La acest din urmă capitol, persoanele fizice au achitat, în contul impozitului pe clădiri, cu 1,76% mai mult, la impozitul pe teren-cu 4,8%, iar la impozitul pe mijloacele auto-cu 3,7% în plus.

Din cauza birocraţiei stufoase, Suceava riscă să piardă banii pentru reabilitarea termoficării

·        Datoriile către executantul lucrărilor sunt de 4 milioane de lei, iar dacă cele 7,3 milioane de lei nu vor veni înainte de stricarea vremii, o parte din sumă se va întoarce la bugetul de stat.   

·        „Am stat două zile pe la uşi, pe la Bucureşti, dar, din păcate, încă nu s-a dat drumul la bani”, a spus Ion Lungu primarul Sucevei.   

Reabilitarea sistemului de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice din cartierul Obcini al municipiul Suceava ar putea să fie nu mai fie dusă la capăt. Potrivit autorităţilor locale, în acest cartier intervenţiile s-au oprit la 25% din total, cauza constând în nealocarea banilor aprobaţi prin Programul  guvernamental „Termoficare 2006-2020”. Aprobarea finanţării a fost obţinută încă de la începutul verii, însă birocraţia stufoasă  a făcut ca respectiva alocare să nu fie efectivă nici la această dată. Primarul Ion Lungu a declarat că a făcut numeroase intervenţii la executivul central, de unde a primit asigurări că fondurilor vor putea fi accesate în cel mai scurt timp. Ocupantul fotoliului administrativ din Areni se teme ca finanţarea să nu ajungă la Suceava prea târziu, adică atunci când din cauza frigului nu se va mai putea lucra.  „Am stat două zile pe la uşi, pe la Bucureşti, dar, din păcate, încă nu s-a dat drumul la bani. S-ar putea să vină atunci când nu vom mai putea lucra şi va trebui să îi returnăm la Guvern. Aşa este în România, am avut din nou o discuţie cu doamna secretar de stat Caraman, care m-a asigurat că banii vin cât mai repede”, a reliefat şeful administrativului. Până acum, firma constructoare Consix Bucureşti a primit  doar 1 milion de lei, sumă disponibilizată din vistieria municipală, lucrările din cartierul Zamca şi zona centrală a urbei fiind la final, respectiv în stadiul de aducere la starea iniţială a terenului afectat. De cealaltă parte, societăţile subcontractante  refuză să mai lucreze, întrucât nu şi-au primit banii cuveniţi. Edilul-şef arată că restanţele către câştigătorul licitaţiei sunt de 4 milioane de lei, bani care ar urma să fie viraţi în contul executantului odată cu sosirea celor 7,3 milioane de lei aprobaţi prin hotărâre a Guvernului. „Firma executantă are multe fronturi de lucru, dar mulţi subcontractori nu vor să lucreze, deoarece nu au mai fost plătiţi”, a spus Ion Lungu primarul Sucevei.  În modernizare, începând din luna mai au fost cuprinse Punctul termic Obcini IV, cu circa 2,7 km de conducte; Punctul termic "Zamca", cu aproximativ 2,1 km de reţele şi Punctul termic de pe strada "Ion Vodă Viteazu" cu 115 de metri de conducte.

În 2016, suma de 8,37 de milioane de lei, aprobată în cadrul Programului „Termoficare 2006-2020”, s-a întors la bugetul de stat, întrucât procedurile de licitaţie şi de semnare a contractului de execuţie s-au întins până în luna decembrie, când, practic, nu s-a mai putut lucra.  

An de excepţie de pentru recolta de cerealele din judeţul Suceava 

·        Faţă de o medie de grâu de 3.200 kg la hectar, în 2017 producţia se ridică la aproximativ 4.000 kg la hectar, marii cultivatori adunând şi 8.000 kg la hectar.

·        „Atât pentru cereale de toamnă, cât şi pentru cele de primăvară, condiţiile au fost favorabile pentru exprimarea potenţialului”, a explicat Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană

Anul agricol 2016-2017 poate fi considerat unul de excepţie pentru cultura de cereale din judeţul Suceava. Cel puţin aceasta este părerea directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, Haralampie Duţu, care precizează că la grâu s-au obţinut producţii şi de peste 8.000 kg la hectar. „Sigur că aceasta nu este valabil pentru întreaga suprafaţă, însă, acolo unde tehnologia s-a folosit la nivel optim, rezultatele au fost pe măsură. Este un lucru destul de îmbucurător pentru condiţiile din judeţul nostru, întrucât, dacă, de-a lungul timpului această producţie a fost cu una izolată, acum s-a obţinut în mai multe puncte”, spune şeful DAJ Suceava, adăugând că performanţa actuală se datorează combinării factorilor genetic, tehnologic şi de mediu.  Duţu arată că, dacă, la grâu, media din anii trecuţi nu a depăşit 3.200 kg la hectar, în 2017 aceasta se ridică la aproximativ 4.000 kg la hectar. „Până şi la grâul de primăvară, cei care au avut această cultură au realizat peste 4.000 kg la hectar, inclusiv Staţiunea de Cercetări Agricole.  În acest an agricol, atât pentru cereale de toamnă, cât şi pentru cele de primăvară, condiţiile au fost favorabile pentru exprimarea potenţialului”, a explicat Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.  În comuna Moara s-au adunat 7.600 kg de orz la hectar, comparativ cu o producţie medie a judeţului de  3.500 kg la hectar în anii din urmă. Ca exemplu este dat şi un cultivator din Fîntînele, care a realizat 4.500 kg de mazăre la hectar, una deosebit de bună pentru judeţul Suceava. La rapiţă, pe suprafeţele scăpate cu bine din iarnă, la Dorneşti, recolta este de 4.000 kg, pe hectar, comparativ cu o medie a anilor anteriori de 2.500 kg la hectar. Aşteptări mai mult decât optimiste sunt la floarea soarelui, una care nu este specifică Sucevei. În 2017, în judeţ, cu această cultură au fost înfiinţare 3.000 de hectare, recoltatul încă nu a început, dar ”cultivatorii se aşteaptă la rezultate remarcabile”.