Serie nouă, de 311 de asiguraţi, pleacă la tratament în 25 de unităţi balneare din ţară 

·        Constantin Boliacu, şeful CJP, atrage atenţia că biletele de tratament pot fi ridicate de către titular, iar în cazuri excepţionale acestea se vor înmâna şi altei persoane, dar numai în baza unei procuri autentificate.

·        În afara pensiilor, în sistemul public de pensii se acordă biletele de tratament balnear în staţiuni de profil reumatologic, cardio-vascular, digestiv, neurologic, ginecologic, precum şi în altele.

Casa Judeţeană de Pensii Suceava a început distribuirea biletelor de tratament pentru cea de a  IX-a serie a anului 2019. Plecarea în staţiune  se va face  în intervalul 18-22, pentru judeţul Suceava alocate fiind 311 bilete de tratament. Constantin Boliacu, directorul executiv al CJP, face cunoscut că sucevenii asiguraţi ai sistemului public de pensii vor pleca în staţiunile "1 Mai", Amara, Buziaş,  Bălţăteşti, Căciulata, Herculane, Lacul Sărat, Mangalia, Nicolina, Ocna Şugatag, Olăneşti, Pucioasa, Sângeorz, "Saturn", Sovata, Târgu Ocna, Techirghiol, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Slănic Prahova, Eforie Nord, Călimăneşti, "Felix", Covasna şi Tuşnad, listele cu repartiţia biletelor de tratament fiind afişate atât la sediul Casei Judeţene de Pensii, cât şi pe pagina de internet a instituţiei. Persoanele beneficiare ale biletelor de tratament trebuie să se prezinte la sediul CJP cu trimiterea în regim special de la medic cu cartea de identitate şi cuponul de pensie din luna anterioară plecării în staţiune, respectiv din iunie. Constantin Boliacu, directorul executiv la Casei Judeţene de Pensii Suceava atrage atenţia că ridicarea biletelor de tratament se va face de către titular, iar în cazuri excepţionale de către o altă persoană, în baza unei procuri autentificate din care să rezulte că cel în cauză este împuternicit în acest sens. Conform prevederilor Legii nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se acordă şi alte categorii de prestaţii. Printre acestea se numără şi biletele de tratament balnear în staţiuni de profil reumatologic, cardio-vascular, digestiv, neurologic, ginecologic, precum şi în altele. Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita locurilor asigurate în unităţi de tratament din proprietatea Casei Naţionale de Pensii, precum şi a celor contractate cu alte unităţi de profil.

Statisticienii suceveni aniversează 160 de statistică oficială în România 

·        "Vrem ca statisticile să fie fiabile, relevante, să fie utilizate în luarea deciziilor de politică economică şi socială, îmbunătăţind viaţa noastră", arată DJS, mulţumind furnizorilor de date "care au înţeles menirea cercetărilor statistice şi importanţa raportării de date veridice".

·        Statisticienii sunt mândri că INS a contribuit, "în mod eficient", la rezolvarea dosarelor de statistică socială şi statistică economică, în perioada preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. 

Statisticienii suceveni sărbătoresc, la sfârşitul acestei săptămâni, împlinirea a 160 de ani de când, pe 12 iulie 1859, prin Ordonanţa domnească nr. 276, de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, domnitorul Alexandru Ioan Cuza punea "piatra de temelie pentru formarea sistemului statistic naţional". Potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei Judeţene de Statistică, semnat de directorul executiv Mihaela Ungureanu, anul acesta celebrarea Zilei statisticianului are loc după ce, în primele 6 luni, conducerea Institutului Naţional de Statistică a contribuit, "în mod eficient", la rezolvarea dosarelor pe domeniile statistică socială şi statistică economică, în perioada preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Totodată, un motiv de mândrie pentru statisticieni este reprezentat şi de includerea, în 2019, a statisticii oficiale româneşti "în cea mai elitistă şi performantă familie statistică a lumii, consfinţind înaltul grad de profesionalism al statisticianului român, respectiv în Comitetul de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). "Suntem conştienţi de responsabilitatea pe care o avem, aceea de a satisface cerinţele tot mai diversificate ale utilizatorilor de date statistice şi de a dezvolta cultura statistică în societate. Vrem ca statisticile să fie fiabile, relevante, să fie utilizate în luarea deciziilor de politică economică şi socială, îmbunătăţind viaţa noastră, a generaţiilor viitoare, având grijă de mediu şi de resursele planetei", se subliniază în comunicatul de presă al DJS, în care sunt aduse mulţumiri furnizorilor de date "care au înţeles menirea cercetărilor statistice şi importanţa raportării de date veridice, la termen, în volum complet şi de calitate". Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, la progresul statisticii româneşti şi-au adus contribuţia oameni de seamă, cu diverse specializări, cu pregătire multidisciplinară, respectiv economişti, sociologi, filosofi, diplomaţi, geografi, istorici, matematicieni şi medici care "au continuat şi au dezvoltat munca de statistică oficială, în context european". Subliniat este şi faptul că, de-a lungul anilor, statistica oficială şi-a modernizat propriile metode de cercetare, contribuind "din plin" la integrarea României în NATO şi UE. Nu în cele din urmă, reliefat este faptul că statistica românească a evoluat în deplină armonizare cu legislaţia europeană, cerinţele Eurostat, cât şi cu programele de guvernare ale statului român, indiferent de orientarea politică a acestora.

Autorizate sanitar: 286 de unităţi de învăţământ din totalul de 740 grădiniţe, şcoli, licee, şcoli speciale şi şcoli postliceale

·        Oficialii DSP susţine că problema cea mai mare este cea a "apei conforme", în această lună fiind ţinute întâlniri de îndrumare cu reprezentanţii şcolilor.  

·        "Ne-am dori să avem un avans consistent în comparaţie cu anul precedent", a subliniază prefectul Elena Mirela Adomnicăi.

În luna iulie, Direcţia de Sănătate Publică Suceava va organiza întâlniri "punctuale" cu reprezentanţii unităţilor de învăţământ neautorizate din judeţ. Aceasta ca urmare a solicitării făcute de Mirela Elena Adomnicăi, prefectul judeţului Suceava, care spune că, în acest cadru, abordate vor fi "problemele deja cunoscute" şi care stau în calea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare. "Ne-am dori să avem un avans consistent în comparaţie cu anul precedent, în ceea ce priveşte autorizarea şcolilor", a subliniază prefectul Elena Mirela Adomnicăi, menţionând că participaţi vor fi şi inspectorii Inspectoratului pentru Situaţii  de Urgenţă, care vor urmări autorizarea pe linie de securitate la incendii. Conform unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică, până la începutul lunii iulie, în judeţ, autorizate din punct de vedere sanitar erau 286 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din totalul de 740 de grădiniţe, şcoli, licee, şcoli speciale şi şcoli postliceale. Conform informării, legislaţia privind autorizarea sanitară este una "strictă", instituţiile de învăţământ fiind obligate să se adreseze Direcţiei de Sănătate Publică cu o documentaţie "destul de stufoasă". Oficialii DSP susţine că problema cea mai mare este cea a "apei conforme normelor de sănătate", analizele efectuându-se pe probele ridicate de la sursele de alimentare a unităţilor de învăţământ. Drept exemplu este dată localitatea Hânţeşti, cu 3 unităţi şcolare, care, la cel mai recent control, toate condiţiile de autorizare erau îndeplinite, mai puţin cea referitoare la calitatea apei potabile. "DSP este deschisă tuturor solicitanţilor, venind, anterior începerii proiectului, cu consultanţă de specialitate, astfel încât aceştia să se încadreze în prevederile legislaţiei pentru autorizare", se precizează în informarea Direcţiei de Sănătate Publică Suceava.  

Amenzi pentru agricultorii care incendiază miriştile şi pajiştile   

·        Interzisă este arderea paielor, vrejilor, cocenilor, tulpinilor de floarea soarelui sau a celor de rapiţă, ierbii rămase după cosire şi vegetaţiei pajiştilor permanente.

·        În caz contrar, APIA va tăia subvenţiile cuvenite fermierilor, cu sancţiuni urmând a veni inclusiv comisarii de mediu şi pompierii. 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava atrage atenţia fermierilor cu privire la obligaţia respectării normele de "ecocondiţionalitate", conform cărora este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. Interdicţia urmăreşte menţinerea materiei organice în sol şi prevenirea poluării atmosferei, prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor şi a resturilor vegetale, precum şi păstrării nivelului minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente. Astfel conform APIA, agricultorii care utilizează teren arabil, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor, respectiv paiele de cereale, vrejii de plante proteice sau de cartofi, cocenii de porumb, tulpinile de floarea soarelui sau cele de rapiţă, inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare, precum şi vegetaţia pajiştilor permanente. APIA Suceava avertizează că agricultorii care încalcă respectivele condiţii sunt pasibili  de sancţiuni constând în reducerea cuantumului total al drepturilor aferente schemelor de plăţi şi măsurilor de sprijin, indiferent de suprafaţa arsă. Pe de altă parte, încheiat este un protocolul de colaborare cu Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi cu Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, scopul fiind monitorizarea modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor, a resturilor vegetale şi pajiştilor permanente. Astfel, prin acţiuni comune, urmărită este reducerea cazurilor de incendiere a miriştilor şi vegetaţiei, fermierii care încalcă aceste dispoziţii putând fi sancţionaţi de către toate cele trei instituţii care au parafat protocolul.

Judeţul Suceava, prima poziţie în Regiunea de Nord-Est şi locul al 11-lea în ţară, la proiecte PNDR

·        Potrivit lui Vasile Schipor, şeful OJFIR, au fost efectuate plăţi care depăşesc 75 de milioane de euro, inclusiv pentru investiţiile preluate prin tranziţia angajamentelor din perioada de programare anterioară.

·        Gradul de absorbţie, calculat prin raportarea sumelor achitate la valoarea totală a angajamentelor legale, depăşeşte de 51%, cele mai multe fiind proiectele pentru activităţi neagricole şi cele de modernizare a infrastructurii.

Vasile Schipor, director executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) spune că în perioada 2014-2019, solicitanţii din judeţul Suceava au depus 894 de proiecte în valoare de peste 287 milioane de euro, 687 dintre acestea în cadrul sesiunilor naţionale, iar 207 în urma apelurilor deschise de grupurile de acţiune locală (GAL). Potrivit şefului OJFIR, cele mai accesate, în rândul sesiunilor naţionale au fost Măsura 6.4 "Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole", cu 137 de cereri de finanţare depuse,  în valoare de peste 23 de milioane de euro şi, de asemenea Măsura 7.2 ”Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, cu 120 de solicitări a căror valoare totală depăşeşte pragul de 142 de milioane de euro. Schipor precizează că, din punctul de vedere al investiţiilor în sectorul agricol, 99 de tineri fermieri au dorit să obţină finanţare prin Submăsura 6.1. De asemenea, în cadrul submăsurilor 4.1 şi 4.1a - ”Investiții în sectorul agricol/pomicol” - au fost depuse 84 de proiecte, în valoare totală de peste 51 de milioane de euro. Analizând stadiul implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, până în prezent la nivelul judeţului Suceava au fost efectuate plăţi care depăşesc 75 de milioane de euro, inclusiv pentru investiţiile preluate prin tranziţia angajamentelor din perioada de programare anterioară. Conform lui Vasile Schipor, directorul executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR),  judeţul Suceava se clasează pe prima poziţie în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi pe locul al 11-lea la nivel naţional, în ceea ce priveşte valoarea plăţilor efectuate către beneficiari. Totodată, de menţionat este faptul că, gradul de absorbţie, calculat prin raportarea sumelor achitate la valoarea totală a angajamentelor legale, depăşeşte de 51%. Printre investiţiile de succes din judeţul Suceava, Vasile Schipor a evidenţiat Proiectul "Înfiinţare livadă mixtă şi achiziţie de utilaje agricole, în comuna Vultureşti, judeţul Suceava”, pe Submăsura 4.1a - "Investiţii în sectorul pomicol, beneficiar fiind Alma Viva Grup, care a atras o finanţare nerambursabilă  de 386.038 de euro. Niro Serv Com a beneficiat de o finanţare nerambursabilă de 126.500 de euro prin proiectul "Modernizarea capacităţii de procesare a laptelui", în cadrul Submăsurii 4.2 - "Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole, iar prin Proiectul "Investiţie în modernizarea şi creşterea capacităţii de producţie la Raitar SRL”, firma suceveană a avut parte de o infuzie financiară europeană în valoarea de 237.176 de euro, prin aceeaşi submăsură. "Modernizarea fermei de vaci” a Litu Prodcom s-a făcut cu o  finanţare nerambursabilă de 152.935 de euro, prin Submăsura 4.1 - "Investiții în sectorul agricol", "Achiziţionarea de dotări la cabinetul veterinar Margivet", din comuna Marginea, fiind finanţată nerambursabil cu 52.470 de euro prin intermediul Submăsurii 6.4 - "Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole". Nu în cele din urmă, Proiectul  "Desfiinţare grădiniţă existentă şi înfiinţare, dotare grădiniţă cu program normal" din comuna Putna a beneficiat de o  finanţare nerambursabilă în valoare de 149.149 de euro, în cadrul Submăsurii 7.2 - "Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică".  

Proceduri simplificate la accesarea ajutoarelor destinate investiţiilor cu impact major în economie şi pentru dezvoltare regională  

·        Unele formulare sunt eliminate, cererile vor fi depuse în regim continuu, eliminându-se selecţia pe bază de punctaj, obligaţia de a nu înregistra debite şi a depunerii certificatului de atestare fiscală, iar forţa de muncă înalt-calificată şi calificată va fi plătită cu un minim net de 4.600 lei, în primul caz, şi de 3.200 lei, în cel de-al doilea.

Două proiecte de acte normative vin cu modificări ale schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie şi ale schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava că acestea îşi propun să sprijine mediul de afaceri, simplificând şi "flexibilizând" respectivele scheme. Astfel, în cadrul schemei reglementate prin HG nr.807/2014 introduse sunt posibilitatea acordării ajutorului de stat, atât pentru cheltuieli de natura activelor, cât şi pentru cheltuieli de natură salarială;  condiţii de stabilire a eligibilităţii cheltuielilor de natura costurilor salariale, dar şi mecanismul de recuperare proporţională a ajutorului de stat plătit pentru costuri salariale. Modificate sunt  intensităţile maxime admise în funcţie de nivelul de dezvoltare al judeţelor, astfel încât să se elimine decalajele, iar unele formulare vor fi eliminate, în vederea de-birocratizării. În ceea ce priveşte schema de ajutor de stat instituită prin H.G. nr.332/2014, proiectele de modificare au în vedere introducerea mecanismului de depunere continuă a cererilor şi eliminarea selecţiei pe bază de punctaj; posibilităţii demarării proiectului după depunerea cererii; a pragului minimum pentru crearea a 30 locuri de muncă înalt-calificate şi calificate, dar şi plătirea acesteia cu un salariu minim net în valoare de 4.600 lei, în primul caz şi de 3.200 lei, în cel de-al doilea caz. De asemenea, se elimină obligaţia operatorului economic de a nu înregistra debite restante, cât şi cea a depunerii certificatului de atestare fiscală, acestea fiind solicitate la momentul plăţii ajutorului de stat. În cele din urmă, se introduce şi posibilitatea utilizării bugetului neconsumat în anii anteriori. "Se intenţionează adaptarea prevederile schemelor de ajutor de stat atât la realităţile economice, cât şi la nevoile şi provocările cărora trebuie să facă faţă mediul de afaceri", arată Oana Violeta Apetrea, menţionând că respectivele modificări sunt  lansate în dezbatere publică cu toţi actorii din piaţă care ar putea să beneficieze de cele două scheme de ajutor. În judeţul Suceava, sesiuni de instruire cu agenţii economici interesaţi să acceseze cele două scheme sunt organizate pe 12 iulie, ora 10.00, la sediul AJFP din reşedinţa de judeţ, şi pe 23 iulie, ora 13.00, la sediul structurii locale din Cîmpulung Moldovenesc.  

După o întrunire extraordinară, 

Consiliul Local cere Guvernului să consfinţească transmiterea gratuită a Parcului Şipote în administrarea municipiului Suceava

·        "Nici într-un caz, acolo nu se pot face proiecte imobiliare", a pus în vedere Ion Lungu, precizând că, pentru început, vor fi reabilitate căile de acces, iluminatul public şi băncile, în zonă urmând fi amenajate şi terase uşoare.

·        "Orice formă prin care se încearcă atragerea de capital politic pe marginea acestui subiect este neavenită", a punctat preşedintele de şedinţă Ovidiu Milici (ALDE), după un schimb de replici dintre viceprimarul Lucian Harşovschi (PNL) şi Vasile Mocanu (PSD). 

Consiliul Local Suceava a aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, înaintarea către Guvernul României a propunerii de emitere a unei hotărâri privind transmiterea, cu titlul gratuit, din domeniul public al statului şi din administrarea Romsilva în domeniul public al municipiului Suceava şi administrarea Consiliului Local Suceava a pădurilor-parc din jurul Sucevei. Explicit, primarul Ion Lungu a declarat că se cere Guvernului transferarea unei suprafeţe de 44,3 de metri pătraţi din zona Şipote şi cea Cetăţii de Scaun, cât şi a uneia de 100,53 de hectare din zona Zamca. "Noi dorim ca, într-o primă fază, după ce preluăm Parcul Şipote, să punem în valoare Cetatea Scaun, să reabilităm căile de acces, iluminatul, băncile şi să amenajăm terase uşoare în zonă", a spus primul-gospodar al oraşului, adăugând că, după 2 ani, cu ajutorul parlamentarilor suceveni şi al Direcţiei Silvice s-a ajuns la acest moment mult aşteptat. În calitatea de iniţiator al proiectului de hotărâre, primarul a introdus un articol nou, întrucât "există unele suprafeţe neclarificate". Este vorba despre 3 parcele de 9 de ari, 18 ari şi 20 de ari, nesemnificative ca mărime, regimul acestora urmând a fi cunoscut după exprimarea instanţei de judecată, în litigiile dintre revendicatori şi Direcţia Silvică. "Acestea sunt într-o situaţie incertă, în sensul că au fost anulate nişte titluri de proprietate acolo, fiind în primă instanţă, iar anularea nu este definitivă. 

Cei care deţin suprafeţele se judecă cu Romsilva, iar în măsura în care hotărârile rămân definitive, le vom lua prin acte adiţionale, la municipalitate", a subliniat edilul-şef, care a mulţumit consilierului local Vasile Mocanu, şeful Oficiului Judeţean pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară, pentru ajutor dat în clarificarea documentaţiei specifice. Primarul Lungu a ţinut să mai lămurească unele semne de întrebare, accentuând că, după preluare, municipiul Suceava va trebui să încheie contract de administrare cu un ocol silvic, pentru aplicarea regimului silvic. "Îl vom gestiona aşa cum cere Legea, cu construcţii uşoare, fără să modificăm structura şi, nici într-un caz, nu se pot face proiecte imobiliare", a pus în vedere Ion Lungu. După un schimb de replici între viceprimarul PNL Lucian Harşovschi şi Vasile Mocanu, consilier local PSD,  preşedintele de şedinţă, Ovidiu Milici (ALDE), a observat că "formaţiunile politice încearcă să se intabuleze cu Parcul Şipote". "Din punctul meu de vedere, ca ales local, Parcul Şipote este intabulat în numele tuturor sucevenilor. Aşa că orice formă prin care se încearcă atragerea de capital politic pe marginea acestui subiect o consider neavenită", a punctat Ovidiu Milici. Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate cu voturile celor 17 aleşi prezenţi la şedinţa extraordinară a deliberativului.           

În judeţul Suceava,

Treizeci şi trei de "coduri" meteorologice şi hidrologice, stricăciuni de aproape 29 de milioane de lei  

·        Afectate au fost 9 poduri, 39 de podeţe, 10 punţi, 14,64 km de drumuri judeţene, 58 km de reţele stradale, 126 km de drumuri comunale, 40 km de drumuri vicinale şi 4,7 km de apărări de maluri.

·        "Sperăm ca proiectele de hotărâri de Guvern să fie aprobate şi să primim despăgubiri pentru a putea reabilita infrastructura care a fosta afectată şi a repunem respectivele obiective în situaţia anterioară", a declarat prefectul Mirela Elena Adomnicăi.

În perioada 17-27 iunie, judeţul Suceava a făcut obiectul a 33 de avertizări meteorologice şi hidrologice, dintre care una meteorologică de cod de roşu, 16 meteorologice de cod portocaliu,  6 de hidrologice de cod portocaliu şi 10 avertizări meteorologice de cod galben. Acesta au provocat, în judeţ, pagube a căror valoare se ridică la 21,8 milioane de lei, o prezentare a acestora fiind făcută ieri, într-o conferinţă de presă, de către prefectul Mirela Elena Adomnicăi. Stricăciunile au fost analizate în şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, iar potrivit reprezentatului Guvernului în teritoriu, pagube au fost înregistrate în 81 de localităţi din 31 de unităţi administrativ-teritoriale. Astfel, afectate au fost 9 poduri, 39 de podeţe, 10 punţi, 14,64 km de drumuri judeţene, 58 km de reţele stradale, 126 km de drumuri comunale, 40 km de drumuri vicinale şi 4,7 km de apărări de maluri. Cele mai multe probele s-au ivit pe raza comunei Boroaia, unde, la această dată, lucrătorii Sistemului de Gospodărire a Apelor intervin la amenajarea cursului râului Moldova,  astfel încât, pe viitor. casele de pe malul afectat de viitură să nu mai aibă de suferit. Aceasta este cea de a cincia şedinţă extraordinară a  Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă cu această temă, Instituţia Prefectului judeţului Suceava urmând a iniţia un proiect de hotărâre de Guvern, după ce, în urmă cu mai bine de o săptămână, a fost trimisă în Capitală documentaţia pentru un alt proiect privind acordarea de despăgubiri de circa 18,9 milioane de lei, aferente intervalului de vremea rea 20 mai-6 iunie. Prefectul Mirela Elena Adomnicăi a arătat că, până la această dată, Guvernul aprobat o hotărâre prin care, urmare a fenomenelor hidro-meteorologice din februarie-mai 2019, la nivel naţional s-au aprobat circa peste 194 milioane de lei, bani pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale, însă, în perioada respectivă, judeţul Suceava a fost ferit de necazuri. "Sperăm ca proiectele de hotărâri de Guvern să fie aprobate şi să primim despăgubiri pentru a putea reabilita infrastructura care a fosta afectată şi a repunem respectivele obiective în situaţia anterioară", a declarat Mirela Elena Adomnicăi, prefectul judeţului Suceava.  

Stadionul Areni, reparaţii de 200.000 de lei înaintea Turneului "Patru regiuni pentru Europa"

·        "Cred că, în continuare, trebuie să reparăm bazele sportive care mai sunt prin oraş, astfel încât copiii sucevenilor să-şi poată desfăşura activităţile sportive în aceste locuri", a spus şi Florin Cristescu, consilier local PSD, fost fotbalist la CSM.

·        Primarul Ion Lungu a anunţat că nu renunţă la proiectele Sălii polivalente şi noului stadion, precizând că acestea vor fi depuse la CNI, în această lună.   

Consiliul Local Suceava, convocat în şedinţă extraordinară, alocarea  sumei de 200.000 de lei, sumă destinată pregătirii stadionului Areni în vederea desfăşurării în condiţii optime a antrenamentelor şi meciurilor care vor avea loc în cadrul Turneului internaţional de fotbal pentru juniori sub 16 ani "Patru regiuni pentru Europa". "Vor face lucrări minim-obligatorii pentru  a ne prezenta cât mai bine, din punct de vedere administrativ, în acest turneu" precizat primarul Ion Lungu. Şeful executivului local reamintit că a înaintat la Ministerul proiectul pentru realizarea terenului de fotbal de dimensiuni UEFA, însă surpriza este aceea că, în urma discuţiilor cu conducerea Companiei Naţionale de Investiţii, în această lună va fi depus şi proiectele de construire a unui nou stadion şi săli polivalente. "Sunt două proiecte separate, şi este bine să prindem şi noi rând, pentru un stadion nou", a subliniat Lungu.  Deocamdată, în perspectiva turneului de fotbal dintre echipele regiunilor europene partenere, la stadionul Areni, se reparaţii se vor face de către Direcţia Domeniului Public a Primăriei, în colaborare cu Asociaţia Judeţeană de Fotbal şi Consiliul Judeţean. Turneul internaţional de fotbal pentru juniori sub 16 ani "Patru regiuni pentru Europa", în cadrul cărora se vor întâlni reprezentativele din judeţul Suceava, Regiunea Schwaben(Grmeni), Departamentul de Nord (Franţa) şi Regiunea Cernăuţi (Ucraina),  se va desfăşura la începutul lunii august.  În acest sens, prin HCL nr. 178 din iunie 2019, municipiul Suceava asociindu-se, cu Consiliul Judeţean, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Asociaţia Judeţeană de Fotbal, Liceul cu Program Sportiv şi Centrul Cultural Bucovina.  Reamintim că, în 2014, Consiliul Local a aprobat realizarea obiectivului de investiţii „Stadion sportiv în municipiul Suceava” cu o capacitate de 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite, valaorea esimată alucrărilro fiind de circa 100 de milioane de lei. Pe de altă parte, investiţia în Sala polivalentă cu 5.000 de locuri fixe și 2.000 de locuri mobile este calculată la 106,792 de milioane de lei, echivalentul a circa 22,84 de milioane de euro.

"Cred că, în continuare, trebuie să reparăm bazele sportive care mai sunt prin oraş, astfel încât copiii sucevenilor să-şi poată desfăşura activităţile sportive în aceste locuri", a spus şi Florin Cristescu, consilier local PSD, fost fotbalist la CSM.  

Unsprezece unităţi de învăţământ din Suceava nu au cerut bani de la Primărie pentru angajarea de firme de pază

·        Cereri au fost făcute de 28 de centre bugetare, grădiniţele beneficiind de circa 20.000 de lei, şcolile primare-de 324.471 de lei, în timp ce liceele şi colegiile au la dispoziţie 477.194 de lei.

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava fac apel la conducerile unităţilor de învăţământ să ceară bani pentru asigurarea securităţii desfăşurării  activităţii preşcolarilor, elevilor, educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor. Primarul Ion Lungu spune că a recurs  la acest demers după ce unii părinţi au reclamat că Primăria nu manifestă preocupări pe această linie. "Reclamă şcolile şi părinţii că autorităţile locale nu se implică în ceea ce priveşte asigurarea pazei în unităţile de învăţământ. Pentru cheltuielile cu paza în şcoli, Primăria alocă o sumă prin buget, însă  acestea trebuie ă ceară bani şi să facă licitaţiei pentru angajarea firmelor specializate", a reliefat Lungu. Şeful municipalităţii spune că, în scopul creşterii gradului de siguranţă în unităţile de învăţământ preuniversitar de pe raza reşedinţei de judeţ,  în bugetul local disponibilă este o sumă de 821.677 de lei.  Conform edilului-şef, cereri pentru asigurarea cheltuielilor cu paza au fost făcute de 28 de centre bugetare, grădiniţele beneficiind de circa 20.000 de lei, şcolile primare de 324.471 de lei, liceele şi colegiile având rezervată suma de 477.194 de lei.  "Primăria acordă aceşti bani în baza solicitărilor venite de la unităţile de învăţământ. Nu este necesar ca părinţii să dea bani pentru pază, pentru cretă, pentru fondul clasei, deoarece municipalitatea asigură bugete destul de consistente în acest sens. Pe lângă sumele destinate pazei, la solicitarea şcolilor avem şi sume acordate pentru sisteme de supraveghere video", a evidenţiat Ion Lungu, primarul Sucevei. În învăţământul preuniversitar din municipiul Suceava există 39 de centre bugetare, 11 dintre acestea nefăcând cereri pentru finanţarea cheltuielilor cu asigurarea siguranţei, preşcolarilor, elevilor, cadrelor didactice şi a personalului auxiliar.            

Noul gard al cimitirului "Pacea", terminat cu o întârziere de peste 6 luni

·        Din cauză că nu se ţinea de treabă, Primăria a reziliat contractul cu firma botoşăneană care a câştigat licitaţia, iar pentru lucrările neterminate a fost găsit un alt constructor.  

·         Noua împrejmuire are 487 de metri lineari din elemente prefabricate din beton vibropresat şi plase de fier forjat, gardul asigurând şi "securizarea" cimitirului la eventuale acte de vandalism.

Gardul reabilitat al cimitirului "Pacea" din municipiul Suceava a fost recepţionat de către autorităţile locale din reşedinţa de judeţ cu o întârziere de aproape 7 de luni. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care precizează că pentru nerespectarea termenului limită de vină este constructorului. Lungu spune că, respectându-se reglementările în vigoare, licitaţia a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), iar competiţia fost câştigată de o firmă din Botoşani, "care nu a fost în stare să termine lucrările", motiv pentru care Primăria a "dat-o în judecată". Respectivul gard împrejmuitor trebuia să fie gata înaintea sfârşitului lunii noiembrie 2018, în zonă fiind programate manifestări pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri din 1918. "Am avut o ruşine, o umilinţă, anul trecut, când s-au desfăşurat evenimentele închinate Centenarului Unirii. A fost un ghinion atunci când această firmă a început acele lucrări, pe care nu au fost în stare se le facă. Cred că dacă încăpea pe mâinile unor particulari, o formaţie de meseriaşi din Moara, era posibil că în două săptămâni gardul să fi fost gata", a sublinia ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Drept urmare, pentru diferenţa valorică de 150.000 de lei, Primăria Suceava a lansat o altă procedură de licitaţie, noul constructor onorându-şi întocmai obligaţiile contractuale. "Eu zic că a ieşit un gard frumos, corespunzător, mai ales că este o zonă foarte importantă pentru municipalitate, cimitirul fiind aproape de Cetate şi statuia domnitorului Ştefan cel Mare. Nu în ultimul rând, trebuie manifestăm respect pentru cei care sunt înmormântaţi acolo", a apreciat Ion Lungu, primarul municipiul Suceava. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, noua împrejmuire are 487 de metri lineari, gardul fiind executat din elemente prefabricate din beton vibropresat cu piatră spălată, cât şi din plase de fier forjat. Lucrarea ar avea şi scopul "securizării" cimitirului faţă de eventualele acte de vandalism, ţinând cont că locurile de veci se află la marginea reşedinţei de judeţ. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la 540.000 de lei, execuţia fiind prevăzută a se desfăşura pe durata a 2 luni.  „Pacea” este cel mai mare cimitir din Suceava, fiind deschis anul 1987, în partea de sud-est a oraşului, în apropierea Parcului Şipote-Cetate, Muzeului Satului Bucovinean şi Cetăţii de Scaun a Sucevei.  

Printr-un proiect european,

Eliberare electronică a documentelor, la Primăria Suceava

"Este vorba despre o etapă de digitalizare, una absolut normală în ceea ce ne dorim noi, aceea ca Suceava să devină un oraş inteligent ", a declarat primarul Ion Lungu.

Proiectul cu finanţare europeană nerambursabilă europeană "Aplicat-Administraţie publică locală informatizată calitativă şi accesibilă tuturor" la municipiului Suceava a fost aprobat. Anunţul aparţine primarului Ion Lungu, care a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, proiectul a întrunit 72 de puncte, în prezent fiind în faza de contractare. Durata de implementare a acestuia este de 24 de luni, iar potrivit edilului-şef, prin proiect se intenţionează eliberarea electronică a mai multor documente de competenţa serviciilor şi compartimentelor specializate ale executivului local. Este vorba despre certificatul de urbanism, înştiinţarea începerii lucrărilor de construcţii, certificatul de nomenclatură stradală şi adresă, certificatul de atestare  fiscală, autorizaţia de circulaţie a vehiculelor cu tracţiune animală, autorizaţia de transport greu şi abonamentul de parcare. De asemenea, rezultate ale proiectului vor fi programul on line de evidenţă a persoanelor şi a altor fluxuri de informaţii în faza de analiză, retro-digitalizarea arhivei istorice relevante, dotarea cu echipamente de scanare şi servere de comunicaţii, analiza de sistem, cât şi instruirea personalului. "Sperăm ca, în această lună, sau cel târziu în luna august, să semnăm acest contract, care să aducă un salt calitativ în ceea ce priveşte serviciile oferite de Primăria municipiului Suceava. Este vorba despre o etapă de digitalizare, una absolut normală în ceea ce ne dorim noi, aceea ca Suceava să devină un oraş inteligent ", a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.   

Dacă plouă, "lucrurile se vor complica", însă, deocamdată,

Recolte surprinzătoare la culturile de cereale din judeţul Suceava

·        Treieratul a început doar la orzul şi orzoaica de toamnă, la grâu combinele urmând a intra în lanuri mai devreme decât în anul trecut, când, din cauza ploilor îndelungate, recoltatul a început în luna august.

·        "În condiţiile în care vor apărea din nou precipitaţiile, lucrurile se vor complica", explică Haralampie Duţu, şeful Direcţiei Agricole, opinând că la grâu producţia ar putea fi cel puţin la nivelul mediei din 2019, una de peste 4.000 kg la hectar.

Culturile de cereale din judeţul Suceava arată neaşteptat de bine la aceasta dată, lucru valabil atât pentru cele de toamnă, cât şi pentru cele de primăvară. Cel puţin aşa susţine Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, care subliniază că ploile din lunile mai şi iunie, cu menţinerea la un optim a temperaturilor, au influenţat pozitiv dezvoltarea plantelor. "Surpriza plăcută  a tuturor celor care lucrează în agricultura judeţului este faptul că, după o toamnă secetoasă şi o iarnă potrivită,  primăvara a venit cu condiţii favorabile culturilor de păioase, astfel încât înfrăţirea a fost la un nivel bun. Condiţiile au fost optime pentru mai ales pentru culturile de primăvară, atât în ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, dar şi al temperaturilor", arată şeful DAJ Suceava. Duţu precizează că precipitaţiile şi temperaturile ridicate au favorizat, totodată, apariţia bolilor şi dăunătorilor, rezultate superioare urmând a se înregistra la producătorii agricoli care au aplicat tehnologia specifică, făcând lucrările şi aplicând tratamentele corespunzătoare. La acest moment, se estimează că producţiile vor fi bune, recoltarea demarând doar la orzul şi orzoaica de toamnă, în zona Fântânele. "Producţiile sunt în funcţie de mărimea suprafeţelor cultivate şi de tehnologia aplicată. Acolo unde s-au respectat cerinţele pentru specia respectivă, sigur, producţiile vor unele bune, iar în cazurile în care tehnologia a fost neglijată, evident, rezultatele vor fi mai slabe. Sperăm ca la începutul săptămânii viitoare să se intre în plin la recoltatul orzului şi ne dorim, de asemenea, ca vremea să fie bună, pentru că, în condiţiile în care vor apărea din nou precipitaţiile, lucrurile se vor complica", explică specialistul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.  Haralampie Duţu evidenţiază că din câte se cunosc, prognoza privind meteorologică este una favorabilă recoltării în bune condiţii a cereale de cereale. În aceste circumstanţe, la grâu, combinele urmează a intra în lanuri mai devreme decât în anul trecut, când, din cauza ploilor îndelungate, treieratul a început în luna august. În judeţul Suceava au fost cultivate 21.870 de hectare de grâu, 1.600 de hectare de orz de toamnă, 600 de hectare de orzoaică de toamnă,  2.679  de hectare de orzoaică de primăvară, 264 de hectare de mazăre, 1.886 de hectare de rapiţă, 2.000 de hectare de secară, 2.500 de hectare de triticale şi de 1.557 de hectare de ovăz. În ceea ce priveşte grâul deşi nu se poate face o apreciere exactă, producţia ar putea fi cel puţin la nivelul mediei din anul trecut, una de peste 4.000 kg la hectar. "Încercăm ca prin producţiile realizate să acoperim cheltuielile făcute,  astfel încât să se ajungă la acel echilibru necesar oricărui producător agricol. Iar dacă rezultă şi un plus pentru dezvoltare, cu atât mai bine", a conchis Haralampie Duţu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.   

Doi constructori sunt interesaţi să introducă apă şi canalizare pe străzile din "Europa" 

·        "Sperăm ca ofertele să fie cât mai repede clarificate, în aşa fel încât în această vară să putem face canalizarea şi să mergem mai departe cu asfaltarea", arată primarul Ion Lungu, menţionând că deoarece proiectul POIM este în blocaj, lucrările se fac pe cont. 

Licitaţia pentru amenajarea reţelelor de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare din cartierul "Europa" al municipiului Suceava are doi ofertanţi. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, potrivit căruia, la Primărie au depus dosare la pachet, pentru proiectare şi execuţie, firmele Euro Est Grup în asociere cu Top Geosis  Suceava, respectiv Euskadi Timisoara. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi în şedinţa extraordinară a Consiliului Local din luna mai, valoarea investiţiei fiind estimată la 2,66 de milioane de lei, dintre care 2,23 de milioane de lei sunt lucrări efective. Banii pentru introducerea reţelelor de alimentare cu apă şi A reţelelor de canalizare în cartierul de pe Dealul Tătăraşi sunt alocaţi din bugetul local, proiectul pentru obţinerea de finanţare europeană nerambursabilă europeană, depus în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), fiind blocat. Respectivele reţele vor fi amenajate pe străzile „Viena”, „Berlin” „Madrid” şi „Londra”, deoarece pe strada „Paris” acestea au fost introduse încă din cursul anului trecut.  "Accelerăm realizarea canalizării în cartierul de pe Dealul Tătăraşi, după cum se ştie, din păcate, a trebuit să ieşim din acel proiect european şi să facem lucrările pe banii municipalităţii. Sperăm ca ofertele să fie cât mai repede clarificate, în aşa fel încât în această vară să putem face canalizarea şi să mergem mai departe cu asfaltarea", a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. De reamintit este faptul că prin Programului Operaţional Sectorial „Mediu” 2017-2014, în zonă au fost aduse doar magistralele de transport al apei, în timp ce reţelele stradale de conducte făceau obiectul unui proiect distinct al Consiliului Judeţean Suceava, promovat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, dar al cărui contract de finanţare nu a fost semnat nici până acum. Beneficiarul este societatea comercială ACET, operator unic regional de servicii  de apă alimentare cu apă şi de canalizare, în calcul fiind luată varianta  recuperării de la Comisia Europeană a contravalorii investiţiei în curs. În 2012, pe Dealul Tătăraşi, au primit loturi de câte 300 de metri pătraţi fiecare, 142 de tineri cu vârsta de până la 35 de ani, care nu au avut vreodată sau nu deţineau la acel moment o locuinţă ori un teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case.

Peste 35 de mii de lei, sumă decontată nelegal pentru gratuităţile la transportul persoanelor cu handicap  

·        Este vorba despre 456 de bilete pentru internaţii într-o formă de spitalizare continuă şi care, pe durata acesteia din umră, figurau şi cu deplasări în judeţ sau în ţară, pe diferite rute auto.

Cu prilejul unei misiuni de auditare, Camera de Conturi Suceava a descoperit nereguli privind decontarea biletelor de transport gratuite la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului (DGASPC) Suceava. În vederea verificării realităţii sumelor achitate lunar, pe baza decontului şi centralizatorului însoţit de cupoanele statistice, auditorii instituţiei sucevene au confruntat baza de date referitoare la biletele de călătorie gratuite valabile pentru anul 2018, decontate de către DGASPC, cu evidenţa persoanelor internate într-o formă de spitalizare continuă în unităţi sanitare cu paturi, respectiv cu baza de date a persoanelor cu handicap care figurau în perioada de tratament, conform Casei Judeţeane de Pensii. Astfel, în urma analizei efectuate, Camera de Conturi a depistat decontarea nelegală către operatorii de transport auto  a sumei de 35.867 de lei reprezentând contravaloarea a 456 de bilete de transport interurban, în cazul persoanelor cu handicap internate într-o formă de spitalizare continuă şi care, pe durata acesteia din urmă, figurau, concomitent, ca având şi deplasări în judeţ sau în ţară, pe diferite rute auto. "S-a constat că, în 2018, s-a decontat nelegal, de către DGASPC Suceava, contravaloarea transportului interurban auto, în baza unor documente justificative care nu îndeplinesc condiţiile legale, prin faptul că nu se confirmă realitatea serviciului prestat de către operatorii de transport", se arată în Raportul de audit financiar 930/130 din 3iunie 2019 al Camerei de Conturi Suceava. Conform instituţiei de auditare, cauza principală a abaterii depistate constă în inexistenţa unei proceduri complete pentru activitatea de plăţi, procedură care să cuprindă cu exactitate criteriile de validare la plată a deconturilor întocmite de  furnizorii de servicii de transport. În 2018, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului (DGASPC) a încheiat convenţii cu societăţile comerciale de transport interurban, în vederea decontării lunare a biletelor de călătorie gratuită pentru transportul persoanelor beneficiare,  în baza Legii nr. 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Potrivit actului normativ amintit, persoanele menţionate au parte, la alegere, de gratuitate la transportul interurban cu orice tip de tren, în limitat costului unui bilet de "accelerat" clasa a II-a, cât şi la cel cu autobuzele sau cu navele fluviale.  

Inspectorii APIA controlează corectitudinea cererilor unice pentru subvenţiile europene    

·        Fermierii sunt obligaţi să asigure accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, în caz contrar sprijinul financiar nemaifiind acordat.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) desfăşoară, începând de ieri, controalele la faţa locului pentru cererile unice de plată aferente campaniei de acordare a sprijinului european în anul 2019. Conform APIA Suceava, verificate urmează a fi respectarea normelor de "eco-condiţionalitate", precum şi a cerinţelor minime şi specifice  aferente schemelor  de sprijin în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic. Eşantionul total de control este mai mic decât cel de anul trecut, verificările făcându-se atât prin metoda clasic, dar şi prin teledetecţie. Potrivit ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 69 din 2019,  controlul la faţa locului are loc în intervalul 1 iulie-1 octombrie, fermele fiind alese în mod aleatoriu. În această perioadă, agricultorii sunt obligaţi să asigure accesul inspectorilor pe terenul fermei şi să prezinte informaţiile şi documentele legate solicitate. Prezenţa fermierilor este necesară atunci când acesta este ales pentru controlul de agromediu şi, de asemenea, în vederea verificării  cerinţelor de ecocondiționalitate. În 2018, în judeţul Suceava eşantionul pentru controlul prin teledetecţie a cuprins 1911 ferme, dintre care 163 în vederea verificării îndeplinirii normelor de "eco-condiţionalitate" şi celor referitoare la măsurile de agro-mediu şi sprijinirea tânărului fermier. De asemenea, 623 de ferme au fost "eşantionate" pentru controlul clasic, 100 pentru GAEC, în timp ce 7 ferme au trecut prin supra-controlate, iar încă 8 ferme au fost verificate ca urmare a petiţiilor înregistrate la APIA.  "În cazul în care fermierul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijinul financiar devine neeligibilă", se arată într-un comunicat de presă al APIA Suceava. Scopul verificărilor la faţa locului este acela de a controla condiţiile în care se acordă ajutorul, stabilit în conformitate reglementările europene privind sistemul integrat al măsurilor de dezvoltare rurală şi "eco-condiționalitatea". Astfel, fiecare parcelă declarată va fi verificată din punctul de vedere al eligibilităţii, localizării, mărimii suprafeţei, dar şi al aspectelor privind utilizarea şi acoperirea terenului.

Odată cu deschiderea şantierului pentru modernizare,

Tarabagii din Piaţa Mică vor fi mutaţi pe o suprafaţă dezafectată de la "Zimbrul" 

·        "Într-o lună de zile se face licitaţia, iar după încă o lună se va da câştigătorul, iar eu sunt optimist că lucrările vor începe din toamnă", a declarat primarul Ion Lungu.

·        Agenţii economici cu magazine vor participa cu 15% din totalul investiţiei, aceşti urmând a-şi achita cota-parte la Primărie. 

Primăria Suceava este în căutarea unei soluţii temporare pentru mutarea comercianţilor de produse agroalimentare din Piaţa Mică pentru perioada în care  acesta va face obiectul lucrărilor de reabilitare. Potrivit primarului Ion Lungu, tarabele producătorilor agricoli şi-ar putea găsi locul, pe durata intervenţiilor, pe un teren din prejmă, care a aparţinut întreprinderii de tricotaje "Zimbrul", suprafaţă aflată acum în proprietate privată. "Până atunci când începem şantierul, trebuie să găsim o soluţie temporară pentru mutarea comercianţilor din zonă, dar nu este terenul nostru, ci o suprafaţă privată. Sper să găsim înţelegere la operatorul privat de acolo", a spus Lungu. În ceea ce îi priveşte pe proprietarii de magazine, spune că aceştia sunt parteneri în proiect, urmând participa cu 15% din valoarea totală a investiţiei în reabilitare şi modernizare. "Aceştia au fost incluşi în proiectul nostru, fiecare urmând a veni cu o cotă-parte la Primărie", a precizat primul gospodar la urbei reşedinţă.  În şedinţa de săptămâna trecută, consilierii locali au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, valoarea de scoatere la licitaţie fiind de peste 10 milioane de lei.  În ceea ce priveşte demararea efectivă a execuţiei, şeful municipalităţii este încrezător că aceasta va începe, ce mai devreme, în august.   "Într-o lună de zile se face licitaţia, iar după încă o lună se va da câştigătorul,  iar eu sunt optimist că lucrările vor începe din toamnă", a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. 

În prima etapă, cea de anul acesta, prevăzute sunt lucrările de rezistenţă aferente parcării subterane cu 59 de locuri, cât şi cele de la parter şi acoperiş, inclusiv de la instalaţiile de alimentare cu energie electrică, instalaţiile de apă, instalaţiile de încălzire şi instalaţiile sanitare. Etapa a doua, este cea din anul viitor, programate sunt lucrările "închiderilor perimetrale" adică cele destinate montării de pereţi şi ferestre, dar şi finalizării instalaţiilor, inclusiv a ventilaţiei. Afectată este o suprafaţă de teren de 2.361 de metri pătraţi, soluţia tehnică fiind aceea a realizării unei parcări subterane cu acces auto şi pietonal din strada "Saturn", precum şi  din aleea comercială, însă în acest din urmă caz doar pentru pietoni. La parcare se adaugă o suprastructură constând într-un modul funcţional unitar acoperit şi închis cu panouri izolatoare şi tâmplărie termopan.

Scutirile de taxe şi impozite pentru luptătorii din Decembrie 1989, amânate deoarece "în Suceava nu ar fi fost Revoluţie" 

·        Aşa susţine alesul local Gabriel Buciac (PSD) care crede că Suceava nu se compară cu Timişoara, unde, la vârsta de 3 ani, a trebuit să stea "3 zile închis în debara cu familia", pentru că "în zona aceea se împuşca foarte mult".

·        "Sunt convins că dintre solicitanţi, unii chiar au fost la Revoluţie, dar listele sunt umflate, asta este realitatea", subliniat primarul Ion Lungu, menţionând că a participat la evenimentele revoluţionare şi că retrage propunerea până la clarificarea situaţiei.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a hotărât să retragă de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local proiectul de hotărâre privind scutirea de la luptătorilor de la plata impozitului sau taxei pe clădiri şi a impozitului sau taxei pe teren. Aceasta după o intervenţii ale consilierilor municipali, care şi-au exprimat reţinerea faţă de această propunere legislativă. Poziţie a luat viceprimarul Marian Andronache, care a spus că nu este împotriva proiectului de hotărâre, dar cerut să vadă o listă nominală cu respectivii revoluţionari, astfel încât să se ştie "câţi sunt". Totodată, acesta a semnalat că, la începutul anului, a fost informat că municipiul Suceava nu ar mai fi pe lista localităţilor în care ar fi avut loc evenimente de natura celor asimilate Revoluţiei. "Revoluţionarii beneficiază de o indemnizaţie, probabil tocmai pentru a-şi putea plăti aceste taxe şi impozite. Primesc, de asemenea, gratuit, 500 de metri pătraţi de teren şi loc de veci la cimitir. Am văzut o listă, iar printre acestea sunt şi persoane care pot să-şi plătească taxele şi impozitele locale şi nu cred că acestea ar dori să beneficieze de o astfel de scutire", a arătat adjunctul şefului executivului local, Marian Andronache, propunând amânarea votului asupra proiectului de hotărâre cu pricina. Gabriel Buciac, consilier PSD, a opinat în plen că "în Suceava nu a fost Revoluţie", ca în Timişoara, unde, la 3 ani, câţi avea atunci a locuit şi a trebuit să stea " 3 zile închis în debara cu familia", pentru că "în zona aceea se împuşca foarte mult". Primarul Ion Lungu a subliniat că  a primit de la solicitanţii de scutiri de la plata dărilor "zeci de hotărâri de consilii din oraşe ca Suceava, în care nu a fost revoluţie". Edilul-şef a spus că ar trebui să se simtă jignit de poziţia alesului social democrat Gabriel Buciac, deoarece pe 21 decembrie 1989 era în Petroşani, iar pe 22 în Bucureşti, zi după care s-a întors în Suceava. "Nici la Suceava nu a fost revoluţie, nici la Vaslui şi nici la Botoşani. Poate ar fi bine să nu fim radicali, să aprobăm proiectul, urmând ca scutirea de drept să o facem pe baza listei actualizate cu cei care au statutul de revoluţionari, astfel încât să avem un control. "Sunt convins că dintre solicitanţi, unii chiar au fost la Revoluţie, dar listele sunt umflate, asta este realitatea", a reliefat şeful municipalităţii. Că în Suceava nu se poate vorbi despre o revoluţie a fost de părere şi Mihai Flutur (PNL), care şi-a exprimat dezamăgirea că la aproape 30 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989 încă se mai discută despre facilităţile revoluţionarilor. El a spus că, probabil, "nici în război nu au fost atâţia luptători ca la Revoluţie", evidenţiind că persoanele în cauză beneficiază deja de drepturi prevăzute prin lege. În aceste condiţii, primarul Ion Lungu a decisă retragă proiectul de pe ordinea de zi "pentru a nu pune pe nimeni într-o situaţie delicată" şi pentru se veni cu clarificări. Conform proiectului de hotărâre de Consiliu Local, scutirea ar urma să se acorde integral pentru cota-parte din dreptul de proprietate a luptătorilor în cauză, precum şi pentru cota-parte a aflată în proprietatea soţiei ori a soţului acestora, după caz. Contribuabilii care vor cere scutirea de la plata impozitelor sau taxelor în cauză vor trebui să facă dovada calităţii de luptător pentru victorie Revoluţiei din Decembrie 1989.

Parcul Şipote şi Pădurea Zamca ajung, în sfârşit, la Primăria Suceava

·        "A fost o muncă titanică, dar până la urmă am finalizat-o, şi putem da hotărârea de Consiliul Local privind transferarea", a declarat edilul-şef Ion Lungu.

·        Prin Legea nr. 220 din 2018 în administrarea municipiului vor ajunge 105 de hectare din „Zamca” şi sub 50 de hectare din trupul "Cetate-Brădet”, acesta din urmă urmând a deveni o zonă de agrement.

Un proiect de hotărâre privind preluarea de către Primăria Suceava a Parcului Şipote şi Pădurii Zamca va fi dezbătut, în vederea aprobării, în şedinţa extraordinară din această săptămână a Consiliului Local Suceava. Transferarea pădurilor-parc de la Romsilva către autorităţile locale sucevene are loc cu întârziere, iniţial primarul Ion Lungu anunţând respectiva şedinţă a deliberativului pentru finele lunii martie.  "Noi am zis că în două săptămâni facem măsurările, dar iată că ne-a luat 4 luni de zile", a spus Lungu, adăugând că, în sfârşit, transferul efectiv este pe cale de fi consfinţit de către legislativul municipal. Edilul-şef sucevean precizează că toată procedura a fost una laborioasă, deoarece au existat cazuri de suprapuneri sau altele în care parcelele cadastrale nu coincideau, situaţie datorată şi mijloacelor moderne actuale folosite la măsurare, superioare vechilor evidenţe pe hârtie.   "A fost destul de delicat pentru că, în conformitate cu Legea, administraţiile care cer aceste suprafeţe de păduri trebuie să facă şi măsurătorile. Le-am făcut, însă nu băteau cu evidenţele de la Romsilva, cu amenajările forestiere. Şi, atunci, a trebuit să ne sincronizăm, să mergem în teren, atât specialiştii Primăriei, cât şi cu cei ai Direcţiei Silvice. A fost o muncă titanică, dar până la urmă am finalizat-o, şi putem da hotărârea de Consiliul Local. Sigur, puteam să mergem şi cu un proiect incomplet, neînsuşit de către cei de la Romsilva şi pe care să ni-l reîntoarcă. Nu am dorit să se întâmple acest lucru, de aceea am opta să existe un punct de vedere unitar", a precizat Ion Lungu,  primarul Sucevei. Reamintim că municipiul Suceava a reuşit să obţină, prin Legea nr. 220 din 2018 - iniţiată de către parlamentarii judeţeni şi aprobată în forul legislativ naţional -, transferarea Pădurii-parc Şipote de la Ocolul silvic Pătrăuţi, respectiv Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, în administrarea municipiului. În cauză este un total de 156,28 de hectare, respectiv 50,56 de hectare din „trupul Cetate-Brădet”, zona Şipote şi 105,72 de hectare din trupul „Zamca”. Primăria Suceava să identifice o variantă în prevederile axelor programelor Uniunii Europene, prin care să poată atrage finanţare europeană nerambursabilă pentru reabilitarea Parcului Şipote. În exerciţiul financiar 2007-2013, autorităţile administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ au întocmit şi promovat un proiect cu acest obiectiv, însă, ca urmare a faptului că Primăria nu avea calitatea de proprietar, cererea de finanţare a fost trecută „în rezervă”. Edilul-şef Ion Lungu susţinea că, în condiţiile în care finanţarea europeană, estimată la circa 2 milioane de euro, nu va putea fi accesată, reabilitarea Parcului Şipote ar putea fi făcută cu alocare din bugetul municipiului Suceava.