Cererile de retrocedare de terenuri şi imobile, în topul petiţiilor înregistrate la Prefectură 

·        Într-un an, numărul petiţiilor s-a diminuat cu circa o treime.   

Numărul de petiţii adresate Instituţiei Prefectului Judeţului Suceava este în scădere. Cel puţin aşa reflectă Raportul de activitate al instituţiei pentru anul 2018, conform căruia la compartimentul specializat al Prefecturii Suceava au fost înregistrate 692 de petiţii, faţă de 1.076, în 2017, diminuarea fiind de peste 30%.  „Se constată o scădere a numărului de petiţii, ceea ce conduce la concluzia creşterii gradului de satisfacţie a cetăţenilor”, se reliefează în Raportul amintit.   Conform sursei citate, 589 de petiţii au ajuns la Prefectură de la administraţia publică centrală şi unele organe ale statului, 103 fiind înregistrate direct în registrul local sucevean. Din totalul petiţiilor de la „Centru”, 19 au primit răspuns pozitiv; 41 s-au ales cu răspuns negativ; 244 au fost trimise, înspre competentă soluţionare, către alte instituţii abilitate ale statului; în 30 cazuri a fost declinată competenţa; în 173 de cazuri s-au oferit  precizări legale; 70 au luat calea clasării, iar 12 sunt în curs de soluţionare. În ceea ce priveşte petiţiile locale, 3 au fost soluţionate pozitiv, şi 13 negativ. Altele 11 au fost redirecţionate; 6 s-au ales cu declinare de competenţă; două au fost clasate; pentru 60 s-au dat precizări, iar 8 petiţii sunt în curs de soluţionare. Potrivit Raportului de activitate al Instituţiei Prefectului în anul 2018, 121 de petiţii au privit cereri de retrocedare de terenuri şi imobile; 11 au fost cereri de primire în audienţă; câte 5 au avut ca obiect infracţiuni şi contravenţii, respectiv recalculări sau majorări de pensii; 3 au reclamat tulburarea ordinii şi liniştii publice, iar 545 au vizat alte diverse probleme. În cursul anului 2018 în cadrul Instituţiei Prefectului au fost primite în audienţă 273 de persoane, dintre care 222 de către prefect, iar 51 de către subprefect.

În 2019,

Suceava accesează proiecte europene de 32 de milioane de euro, însemnând 45% din bugetul municipiului pentru un an    

·        „Primăria municipiului Suceava are depuse proiecte în valoare de 27 de milioane de euro, diferenţa până la 32 de milioane de euro urmând să o finalizăm până în luna martie a acestui an”, a preciza viceprimarul Lucian Harşovschi.

·        Cel mai mare este proiectul de 25,33 de milioane de euro, de achiziţionare a 25 de autobuze electrice în lungime de 12 metri, a 10 autobuze electrice în lungime de 6 metri, a 46 de staţii electrice de încărcare şi de amenajarea a 47 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor.

Lucian Harşovschi, viceprimarul munipiului Suceava a prezentat  ieri, într-o conferinţă de presă, date actualizate referitoare la finanţările europene de care municipiul Suceava ar urma să beneficieze pe Axa nr. 4 a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Viceprimarul a declarat că Suceava şi-a făcut temele, este destul de avansat, iar anul acesta va accesa nu mai puţin de 31,92 de milioane de euro. Potrivit adjunctul şefului executivului sucevean, în Regiunea de Dezvoltare Regională Nord-Est, în funcţie de numărul de locuitori, municipiul Bacău are alocată o sumă de circa 40 de milioane  de euro; Botoşani una 32 de milioane de euro; Iaşi-58 de milioane de euro; Piatra Neamţ-32 de milioane de euro, iar Vaslui figurează cu 27 de milioane de euro. Spre exemplu, în alte regiuni de dezvoltare, municipiului Cluj Napoca i s-a rezervat o sumă de aproximativ 45 de milioane de euro, iar Oradea poate beneficia de finanţare nerambursabilă europeană valoare de 36 de milioane de euro. „Îi accesăm, sunt bani alocaţi de ADRNE Piatra Neamţ, totul este ca noi să depunem proiecte. În momentul de faţă, Primăria municipiului Suceava are depuse proiecte în valoare de 27 de milioane de euro, diferenţa până la 32 de milioane de euro urmând să o finalizăm până în luna martie a acestui an”, a reliefat Harşovschi. Viceprimarul Sucevei a dat ca exemplu proiectul „Sistem integrat  de transport  ecologic”, care prevede achiziţionarea a 25 de autobuze electrice în lungime de 12 metri, a 10 autobuze electrice în lungime de 6 metri, a 46 de staţii electrice de încărcare, amenajarea a 47 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor şi reabilitarea a străzii „Vasile Pîrvan”. Proiectul a fost depus pe 14 decembrie 2018, are o valoare de 25,33 de milioane de euro, iar după evaluarea administrativă de la ADRNE, urmează a fi lansată licitaţia pentru achiziţionare. Deoarece există probabilitatea ca unele municipii să nu depună proiectele la termenul limită prevăzut, o parte din fonduri ar putea fi redistribuite. În consecinţă, Suceava va mai înainta un proiect în valoare de 4,30 de milioane de euro, respectiv cel de „Implementare a unui sistem de management a traficului”. În parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi cu „JASPER”, la Bucureşti se află şi proiectul de 11,02 milioane de euro, pentru achiziţionarea  a 15 autobuze electrice în lungime de 12 metri şi a 15 staţii de încărcare a acumulatorilor electrici. În ceea ce priveşte Subaxa 4.2 a POR, Primăria Suceava aşteaptă definitivarea procedurilor de preluare a Parcului „Şipote”, depus urmând a fi un proiect de 1,63 de milioane de euro, privind  transformarea acestuia într-o zonă de agrement. În acelaşi cadru, în martie 2019, înaintat va fi un proiect de reabilitare a unei suprafeţe 14,2 de hectare de malul râului Suceava, tot cu destinaţia de agrement, valoarea acestuia fiind de 1,28 de milioane de euro.  Primăria Suceava a depus, în luna mai a anului 2018, proiectul „Centrul multifuncţional Arta din Iţcani” de circa 1,4 milioane de euro, estimându-se că contractul de finanţare va fi parafat în luna martie. Autorităiel lcale sucevene au „supra-solicitat” finanţarea nerambursabilă la valoarea de 131%, iar în cazul în care se va face redistribuire, vizate sunt şi reabilitarea stadionului Iţcani, cu strada aferentă, aceasta din urmă investiţiei fiind apreciată la 375.000 de euro. În ceea ce priveşte Subaxa 4.4 „Creşterea calităţii infrastructurii în vederea accesului sporit la educaţie”, în aprilie 2018 a fost depusă documentaţia pentru construirea grădiniţei cu program prelungit pe lângă de pe lângă Şcoala generală nr. 6 din Burdujeni-sat, cu o valoare de 692.440 de euro, semnarea contractului fiind programată pentru martie 2019. În aceeaşi lună, parafat ar urma să fie şi contractul de finanţare pentru grădiniţa „Dumbrava minunată”, de pe strada Armenească, în valoarea de 811.000, proiect depus pe 27 decembrie 2018. Înaintat în noiembrie 2018, proiectul de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, aferent Subaxei 4.5 „Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale”, are o valoarea de 1,08 milioane de euro. Nu în cele din urmă, la acesta se adaugă un proiect suplimentar de 798.000 de euro, pentru Colegiul Naţional de Industrie alimentară, cu o „supra-solicitare” de 329% din valoarea alocată iniţial. „Noi avem depuse proiecte de 27 de milioane de euro, dar cu cele pe care le vom înainta peste suma alocată municipiilor, vom ajunge la circa 45 de milioane de euro. La bugetul Sucevei este de 332,693 de milioane de lei, cele aproximativ 32 de milioane de euro accesate în acest an înseamnă aproximativ 151,665 milioane de lei, adică 45% din buget”, a declarat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.  

Din cauza întârzierii bugetului,

Suceava aproape că nu mai are bani pentru plata facturilor 

·        „Dacă proiectul de buget se aprobă în luna februarie a anului următor, înseamnă că lucrurile nu merg cum trebuie în această ţară”, este de părere viceprimarul Lucian Harşovschi, menţionând, însă, că nu se va ajunge la un blocaj.

·        Primarul Ion Lungu menţiona că nu ar fi pentru prima dată în care autorităţile locale se văd puse într-o asemenea postură, în 2017 preşedintele Klaus Iohannis blocând bugetul de stat, refuzând să învestească premierul nominalizat de PSD. 

Întârzierea cu care este aprobat bugetul stat provoacă disfuncţionalităţi în administraţia publică locală. Cel puţin aşa susţine Lucian Harşovschi, care a declarat că, în condiţiile imposibilităţii aprobării bugetului Sucevei, cea dea a douăsprezecea parte din cheltuielile anului 2018 nu mai oferă acoperire pentru plata facturilor înregistrate la Primărie. „Referindu-mă la serviciul pe care îl gestionez personal, cel de salubritate, din luna februarie nu se mai pot înregistra facturi. Sperăm ca în această lună să aprobăm bugetul cu toate că s-a spus că, pentru aceasta, trebuie să treacă 17 zile de la publicarea bugetului de stat în Monitorul Oficial”, arată adjunctul şefului executivului municipal. Totuşi, Harşovschi spune că nu se va ajunge la blocarea activităţii serviciilor publice, existând soluţii pentru ca o situaţie de acest gen să fie evitată. „Vom găsi soluţii pentru activitatea Primăriei să nu se blocheze, deoarece nu este normal acest lucru. Însă, ne este îngreunată activitatea, inclusiv pe latura de investiţii, iar dacă în ianuarie aveam bugetul aprobat, puteam face licitaţiile necesare” a explicat viceprimarul. La rându-i, Ion Lungu, primarul Sucevei menţiona, că nu ar fi pentru prima dată în care autorităţile locale se văd puse într-o asemenea postură. „Bineînţeles că şi noi, autorităţile locale, vom aproba bugetul cu întârziere, dar au fost ani când a fost aprobat prin luna martie”, a sublinia Ion Lungu. Reamintim că preşedintele Klaus Iohannis a blocat bugetul de stat pentru anul 2017, atunci când a refuzat învestirea în funcţie a lui Sevil Shhaideh, premierului nominalizat de PSD, după câştigarea alegerilor parlamentare de către această formaţiune politică.„S-a mai întâmplat atunci când a fost schimb de guverne, dar atunci când este continuitate la guvernare, iar proiectul de buget se aprobă în luna februarie a anului următor, înseamnă că lucrurile nu merg cum trebuie în această ţară. Dacă nu duduie cum spun unii, economia mai are puţin şi bubuie, şi iată la ce valoare a ajuns euro”, a precizat Lucian Harşovschi, viceprimarul  municipiului Suceava.      

Anul trecut,

Aproape 1.500 de hectare de pădure cu proprietari necunoscuţi au fost preluate în pază de ocoalele silvice sucevene

·        Deţinătorii de pădure care nu au asigurate servicii silvice prin contract au fost sancţionaţi cu avertisment, conform Legii prevenţiei, în timp ce amenzile au însumat doar 2.000 de lei.

·        La finele lui 2017, serviciile silvice nu erau asigurate pentru 14.736 de hectare proprietate privată, reprezentând 16% din fondul forestier particular şi 3% din cel total al judeţului.

În 2018, în judeţul Suceava au fost preluate în pază 758 de hectare de pădure deţinute de proprietari identificaţi. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, a făcut public faptul că, faţă de cele 110 de hectare din anul 2017, suprafaţa preluată anul trecut este de aproape 7 ori mai mare. Inspectorul-şef sucevean a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, că pentru o suprafaţă de 1.428 de hectare pădure, în cazul căreia proprietarii nu mai pot fi identificaţi ori cu proprietari decedaţi dezbatere succesorală neefectuată, preluarea în pază s-a făcut în baza unor acte de constatare întocmite de ocoalele silvice. „O activitate cu impact major în gospodărirea durabilă a pădurilor este cea de asigurare a pazei pădurilor, prin ocoale silvice. Aceasta activitate are două componente, respectiv asigurarea serviciilor silvice pentru proprietarii de pădure identificaţi, cât şi preluarea în pază a pădurilor cu deţinători neidentificaţi. Pentru deţinătorii de pădure care nu au asigurate serviciile silvice prin contract s-au trimis notificări privind această obligaţie, iar în cazurile în care deţinătorii nu s-au conformat, s-au întocmit 109 procese verbale de constatare a contravenţiei, majoritatea cu avertisment, dându-se termene de conformare şi de revenire”, explicat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, menţionând că valoarea amenzilor date în 2018 s-a ridicat la 2.000 lei. Spre comparaţie, în anul 2017 s-au aplicat 31 de asemenea de amenzi, însumând 27.500 lei. Cu 437.903 de hectare, judeţul Suceava are cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară, reprezentând 6,8% din cel al ţării şi 51,2% din suprafaţa judeţului. La finele lui 2017, serviciile silvice nu erau asigurate pentru 14.736 de hectare private ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, reprezentând 16% din fondul forestier particular şi 3% din cel total al judeţului. Garda Forestieră a notificat în scris de 63 unităţi administrativ-teritoriale, pentru preluarea cu servicii silvice a suprafeţei de totale de 12.776 de hectare, cu proprietari care nu au putut fi identificaţi sau în cazul căreia nu s-a realizat dezbaterea succesorală. Conform Codului Silvic, serviciile silvice trebuie obligatoriu asigurate pentru fondul forestier privat de maximum 30 de hectare, inclusiv.

Sucevenii sunt aşteptaţi să investească în titluri de stat

·        Emisiunea a fost lansată pe 4 februarie, la valoarea de 1 leu pe titlu, cu dobânzi de până la 5 % pe an, veniturile din acestea din urmă nefiind impozitate.

Ministerul Finanţelor Publice lansează trei noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populaţiei. Anunţul este făcut Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava, în conformitate cu care titlurile de stat „Tezaur” au fost emise din 4 februarie 2019, cu scadenţe la 2, 3 şi 5 ani, la dobânzi anuale de 4%, 4,5%, respectiv 5%, veniturile aferente acestora din urmă nefiind impozabile. Între 4 şi 22 februarie, titlurile de stat pot fi cumpărate de la unităţile Trezoreriei, iar până pe 21 februarie, inclusiv prin reţeaua de oficii ale Companiei Poşta Română din mediul urban, în timp ce în mediul rural data limită este 20 februarie. Oana Violeta Apetrea precizează că eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. De asemenea, important de ştiut este că, faţă de emisiunile anterioare, fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de către persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni. „Prin depunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare, investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate Ulterior, subscrierile sunt irevocabile şi nu mai pot fi anulate”, declarat, Oana Violeta Apetrea purtătorul de cuvânt al AJFP.  Titlurile de stat lansate pe 4 februarie sunt în formă dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este anuală şi se va achit la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moştenitorilor, aceştia trebuind să prezinte documentele legale care le atestă această calitate. Emiterea titlurilor de stat pentru populaţie va continua pe parcursul anului 2019. În fiecare lună perioada de subscriere va fi de trei săptămâni, iar „maturitatea” va fi stabilite în funcţie interesul manifestat de investitori. La sfârşitul anului 2018, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Ministerul Finanţelor Publice a lansează emisiuna aniversară de titluri de stat pentru populaţie, a treia în cadrul programului „Tezaur”, ediţia „Centenar”. Atunci, valoarea maximă a subscrierii pe fiecare investitor a fost de 200.000 lei, la valoarea de 1 leu pe titlu, cu maturitate de 2 ani, la o dobândă de 4,5% pe an. 

Job-uri de vară în Germania pentru studenţii suceveni

·        Disponibile sunt 30 de posturi în domeniile hotelier-  gastronomic, fast-food,  producției   industriale, precum şi în cel al serviciilor.

Studenţii suceveni pot să aplice pentru un loc de muncă Germania. Anunţul este făcut de Anca Capverde, purtătorul de cuvânt  al Agenţiei Judeţene pentru  Ocuparea  Forţei  de Muncă Suceava, care precizează că oferta este valabilă pentru vacanţa de vară a anului  2019, respectiv pentru minimum 2 luni din aceasta. Conform responsabilului AJOFM, studenţii interesaţi de pot înregistra  la  Compartimentul  „EURES”  al instituţiei sucevne. Anca Capverde face cunoscut că, în acest  an, disponibile sunt 30 de posturi în domeniile hotelier-  gastronomic, fast-food,  producţiei industriale, cât şi în cel al serviciilor. „Pot  participa  studenţii  cu  vârsta  cuprinsă  între 18  şi 35 de ani,  care urmează cursuri de zi, la o facultate de  stat sau particulară, acreditată conform legii, şi care au cunoştinţe bune sau foarte bune de limbă germană”, reliefează purtătorul de cuvânt  al Agenţiei Judeţene pentru  Ocuparea  Forţei  de Muncă Suceava. Potrivit Ancăi Capverde, consilierul  „EURES” din cadrul AJOFM Suceava va oferi studenţilor informaţii  suplimentare  cu  privire  la  condiţiile  de  mediere,  documentele necesare înregistrării dosarelor, precum în legătură cu modul de completare a acestora. Termen limită pentru înregistrare a dosarelor este 14 februarie 2019. 

Judeţul Suceava a încheiat anul 2018 cu şomaj în scădere

·        La sfârşitul anului, rata şomajului era de 5,17%, cu 0,17 puncte procentuale mai mică faţă de finele lui 2017” informează Mihai Dănuţ Burgheua,  director executiv al AJOFM. 

Judeţul Suceava a încheiat anul  2018 cu o scădere a ratei şomajului. Cel puţin aşa arată datele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, conform căreia în decembrie indicatorul a coborât la 5,17%, de la 5,19%, în noiembrie. Directorul executiv Mihai Dănuţ Burgheua apreciază că pe durata anului 2018, rata şomajului a înregistrat valori apropiate de cele ale anului 2017, cu excepţia perioadei iunie-august, interval specific înregistrării în evidenţele AJOFM a  absolvenţilor unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar. Fenomenul a fost urmat de o scădere  succesivă a valorilor indicatorului, concomitent cu creşterea numărului de tinerilor în vârstă de sub 25 ani care s-au angaja, aceştia ajungând să reprezinte până la un sfert totalul persoanelor  ocupate la sfârşitul lunii octombrie 2018. Ulterior, pe fondul venirii sezonului rece, s-a înregistrat o creştere a numărului de şomeri. „În următoarele 2 luni, disponibilizările ciclice din domeniul construcţiilor a ridicat  rata şomajului, aceasta din urmă ajungând, până la sfârşitul anului 2018, la valoarea de 5,17%, cu 0,17 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, a declarat Mihai Dănuţ Burgheua,  director executiv al AJOFM. 

Înmulţire de peste trei ori a numărului de decese la locul de muncă  

·        În 2018, în judeţul Suceava s-au înregistrat 10 accidente muncă mortale, faţă de 3 în anul 2017 şi de 4 în 2016. 

·        Domeniile cele mai predispuse au fost prelucrarea lemnului, construcţiile şi transporturile terestre.

Mai mulţi suceveni au fost victime ale accidentelor de muncă în anul 2018. Aşa rezultă dintr-o informare a Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, conform căreia, în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2018, accidentate în muncă au fost un total de 68 de persoane, dintre care 10 mortal. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnaru, în topul sectoarelor economiei naţionale în care s-au înregistrat cei mai mulţi accidentaţi se situează construcţiile (8), respectiv prelucrarea lemnului şi transporturile terestre, cu câte 5 victime fiecare. Înspre comparaţie, pe durata anului 2017, în judeţul Suceava au fost înregistrat un total 53 persoane accidentate în muncă. În anul în cauză, 50 dintre nedoritele evenimente au avut drept consecinţă incapacitatea temporară, iar la locul de muncă sau în activităţi în legătură cu aceasta şi-au pierdut viaţa 3 angajaţi. În 2017, sectoarele economiei sucevene în care s-au consemnat cele mai multe accidente de muncă au fost  construcţiile-9 accidentaţi; prelucrarea lemnului-8; transporturile terestre-5, precum şi activităţile referitoare la sănătatea umană, cu 4 accidentaţi. Pe de altă parte, în 2016, în judeţul Suceava au fost înregistrate 54 de persoane accidentate, cu una în minus faţă de 2017. Conform datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă, în acel an, în  4 cazuri s-a consemnat decesul angajaţilor implicaţi. Aceleaşi date arată că, în 2016, cele mai expuse domenii la accidentele de muncă au fost construcţiile, cu 9 vătămaţi; transporturile rutiere şi comerţul, cu câte 8; activităţile referitoare la sănătatea umană, cu 5, dar şi prelucrarea lemnului, cu 3 victime.          

În 2018,

Inspectorii  de muncă suceveni au depistat 65 de persoane primite la lucru fără contracte de muncă 

·        Firmele în cauză au fost amendate cu 1,76 de milioane de lei, amenzi fiind date, printre altele, şi pentru nerespectarea salariului minim în plată, încălcarea prevederilor referitoare la munca suplimentară, dar şi a reglementărilor privind munca pe timp de noapte.    

În anul 2018, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au desfăşurat controale de tip campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv, vizate fiind toate categoriile de angajatori. Potrivit lui Romeo Butnariu, şeful instituţiei,  în intervalul ianuarie-decembrie al anului trecut, inspectorii de muncă suceveni au fost angrenaţi în 2.724 de acţiuni de control, acestea concretizându-se în 604 avertismente şi 238 amenzi totalizând 2,66 de milioane de lei. În urma verificărilor, în baza neconformităţilor constatate, dispuse au fost 3.822 de măsuri de remediere. În domeniul relaţiilor de muncă, din totalul acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2018, o pondere semnificativă au avut-o cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, inclusiv cele privind munca fără forme legale de angajare. Inspectorul-şef Romeo Butnariu, precizează că, doar în acest scop, lucrătorii ITM au avut 2.666 de controale, aplicate fiind 300 sancţiuni de contravenţionale, dintre care 221 de avertismente şi 79 de amenzi. Inspectorii ITM au depistat 65 de persoane care au fost primite la lucru fără a se întocmi contracte individuale de muncă, firmele prinse în această situaţie fiind amendate cu 1,76 de milioane de lei. „Aplicarea prevederilor Legii nr. 53/2003, urmărirea respectării de către angajatori a prevederilor Codului muncii au constituit obiective prioritare ale activităţii de control, fiind vizate, astfel, aspecte privind respectarea salariului minim brut pe ţară, munca suplimentară, acordarea repausului săptămânal, prestarea muncii de noapte, obligaţia angajatorului de a angaja persoane doar în baza unui certificat medical şi de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat, cât şi obligaţia înmânării salariatului a unui exemplar din contractul individual de muncă încheiat”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Spre exemplu, în 2018, printre altele, pentru nerespectarea salariului minim brut s-au dat 4 amenzi în valoare de 900 de lei şi încă 3 avertismente, în timp ce 8 amenzi, însumând 13.500 de lei, şi alte 41 de avertismente au vizat încălcarea prevederilor referitoare la munca suplimentară. Nerespectarea reglementărilor privind munca pe timp de noapte a fost sancţionată cu o amendă de 2.000 de lei şi un avertisment, iar pentru primirea la lucru a salariaţilor în afara programului stabilit s-au dat o amendă de 10.000 de lei şi 25 de avertismente. 

În 2018,

156 de firme sucevene „au tras pe dreapta”, Direcţia Sanitară Veterinară emiţând ordonanţele de închidere

·       „Solicitările  de  încetare a activităţii au  venit  din  partea  agenţilor  economici”, se precizează într-o informare a instituţiei sucevene, în ultimii ani creşterea numărului de ordonanţe fiind una majoră.     

În anul, 2018, cu prilejul celor 2.027 de inspecţii efectuate, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava au sancţionat contravenţional 133 de societăţi comerciale şi de persoane fizice. În timp ce numărul sancţiunilor aplicate este egal cu cel din anul 2017, valoarea amenzilor date în 2018 se ridică la 157.850 lei, cu 31.990 lei mai mică decât în 2017, când s-a ajuns la un total de doar 189.840 de lei. „Nu există diferenţă între numărul sancţiunilor aplicate în anul 2017 şi cele din anul 2018, ceea ce diferă fiind valorile amenzilor aplicate în cei doi  ani. Acest lucru se explică prin săvârşirea, în anul 2018, a unor fapte mai puţin grave şi care sunt sancţionate de legislaţia sanitară veterinară cu sume mai mici, atât in cazul  societăţilor  comerciale,  cât şi al persoanelor fizice”, se subliniază în Raportul privind activitatea desfăşurată de DSVSA în anul trecut. Conform sursei citate, pe durata anului 2018, DSVSA Suceava a emis un total de 160 de ordonanţe, dintre care 156 de ordonanţe de încetare a activităţii şi 4 ordonanţe de suspendare a acesteia. „Comparativ cu 2017 când au fost emise un 68 de ordonanţe, în 2018 s-a constatat o creştere a numărului acestora, fiind, respectiv, cu 92 mai multe decât în anul precedent,  solicitările  de  încetare a activităţii  venind  din  partea  agenţilor  economici”, se precizează în informarea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava.

De precizat este faptul că, în 2017, lucrătorii DSVSA Suceava au emis 68 de ordonanţe, faţă de doar 26 în anul 2016. Dintre acestea, 39 sunt ordonanţe de încetare a activităţii, comparativ cu doar 10 ordonanţe în 2016. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au emis şi 29 ordonanţe de suspendare a activităţii a unor agenţi economici, cu 13 în plus, raportat la 2016.

TASA vinde Primăriei Suceava clădiri câştigate la licitaţia din 2005 a Finanţelor, pentru recuperarea sumelor datorate de firma de transport călători  

·       Ulterior, de-a lungul anilor, contra unei sume datorate TASA, cu titlul de chirie, dar la care s-au înregistrat restanţe, TPL s-a folosit de aceste clădiri. 

·       „Timp de 12 ani am avut procese cu societatea Transporturi Auto SA, am avut executori şi jandarmi la poartă, cât şi un stres permanent”, a precizat Darie Romaniuc, directorul TPL.

·        La sfârşitul lunii mai 2017, executorii judecătoreşti şi agenţii ai unei firme de protecţie s-au prezentat la sediul TPL pentru a evacua mijloacele de transport şi a sigila halele de reparaţii. 

Consiliul Local Suceava a aprobat de principiu, în şedinţă ordinară, achiziţionarea, de la societatea comercială Trasporturi Auto SA Suceava, a mai multor clădiri-construcţii speciale. Acestea au fost proprietatea societăţii comerciale Transport Public şi Servicii (TPS) Suceava, a cărei moştenitoare este actuala societate comercială Transport Public Local (TPL). Totul a pornit în anul 2005, când Atlassib Sibiu, prin TASA Suceava, câştiga licitaţia organizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru vânzarea activelor TPS. La vânzare au fost scoase active cu o valoare de 5,5 miliarde lei vechi, mai puţin terenul de sub acestea, DGFP organizând licitaţie pentru recuperarea unor debite de 46 miliarde lei vechi. La acel moment au fost înstrăinate, magazia de materiale, atelierul de fierărie-tâmplărie, modulul comercial, clădirea de garaje, clădirea de revizii troleibuze, staţia de spălare, rampa de metal, decantorul, rampa de revizie, clădirea administrativă, grupul sanitar, staţia de redresare şi platforme betonate. Printr-o  adresă din 15 ianuarie 2019, înregistrată la Primăria municipiului Suceava, societatea comercială Transporturi Auto anunţa menţinerea ofertei ferme de vânzare a imobilelor de pe strada Traian Vuia” din reşedinţa de judeţ. Din informaţiile deja vehiculate, suma care ar fi fost avansată în schimbul acestora se ridică la 650.000 de euro. De-a lungul anilor, contra unei sume datorate TASA cu titlul de chirie, TPL s-a folosit de aceste clădiri.  „De mai mult timp, suntem în conflict cu cei de la TASA. După ani întregi de judecăţi şi executări, directorul Darie Romaniuc a avut discuţii preliminare, în sensul de a cumpăra acele active, care sunt musai necesare pentru funcţionarea activităţii de la societatea de transport public local”, a precizat primarul Ion Lungu. Şeful executivului sucevean a arătat că oraşul este plin de maxi-taxi „sub masca transportului intra-judeţean”, care opresc în staţiile din municipiu şi care preiau clienţii TPL. Lungu opinat că problema ar putea fi rezolvată după sosirea autobuzelor electrice şi înfiinţarea unui serviciu transportului metropolitan de călători. „Altă soluţie nu există, iar în loc ca numărul acestora să se reducă, de la zi la zi apar tot mai multe licenţe, date conform legii. Dacă vom cumpăra ceste active, vom face un prim proiect, prin asociere între localităţile din zona limitrofă, cu un buget comun de subvenţii pentru persoanele defavorizate, pensionari, elevi şi studenţi”, a precizat Lungu, menţionând că respectivul serviciu va folosi, în principal, autobuzele actuale ale TPL. 
Darie Romaniuc, directorul TPL, a precizat că, pentru activele în cauză, societatea la care unic acţionar sunt autorităţile locale, achită către TASA o chirie care înseamnă contravaloarea a „jumătate de zi lucrată în fiecare lună”. Şeful de la TPL susţine că „ este mult” şi că  suma ar putea fi folosită în alt scop. „Timp de 12 ani am avut procese cu societatea Transporturi Auto SA, am avut executori şi jandarmi la poartă, cât şi un stres permanent. În instanţă, în 2012, cei de la TASA au câştigat o sumă importantă pentru spaţiile pe care le-am folosit ilegal - stabilit de instanţă -, iar aceşti bani au fost daţi din veniturile societăţii”, a reliefat Darie Romaniuc. Andrei Păduraru, consilier PSD, a întrebat de ce tocmai acum se vine cu această iniţiativă?, iar alesul PNL, Adrian Arămescu, i-a răspuns că ar mai fi trebuit şi ca TASA să fi vrut să vândă activele cu pricina. „Acum, dacă proprietarul le vinde  pentru că nu are ce face cu ele, este foarte bune pentru noi. Altfel, dacă iniţiativa era a noastră, ne luau un preţ mult prea mare”, a punctat Adrian Arămescu. Reamintim că, la sfârşitul lunii mai 2017, executorii judecătoreşti şi agenţii ai unei firme de protecţie s-au prezentat la sediul TPL Suceava pentru a evacua mijloacele de transport şi a sigila halele de reparaţii. Darie Romaniuc, directorul firme, spunea că intervenţia venea ca urmare a unui dosar de evacuare datând încă din anul 2006. În şedinţa ordinară alunii ianuarie,  Consiliul Local a aprobat inclusiv constituirea unei comisii de negociere a preţului cu care ar  putea se facă tranzacţia, din structura acesteia făcând parte 5 aleşi şi încă 4 lucrători ai executivului, desemnaţi prin dispoziţie a primarului Ion Lungu.  

Precipitaţiile îndelungate, vijelia şi viiturile din vara lui 2018 au făcut pagube de 153,5 de milioane de lei    

·        În vederea activării Fondului de Solidaritate al UE, Instituţia Prefectului a centralizat stricăciuni de aproape 151 de milioane de lei, din 104 de unităţi administrativ-teritoriale, dar şi de la 7 administratori de infrastructură.

·        Din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru obiectivele din administrarea CJ s-au disponibilizat 5,48 de milioane de lei, iar pentru unele primării s-a alocat un total de circa 25,24 de milioane de lei.     

Ploile abundente şi vântul puternic din perioada iunie-august 2018 au afectat infrastructura din 106 de unităţi administrative-teritoriale, comisiile inter-instituţionale întocmind 154 de procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor. Conform Raportului privind activitatea Prefecturii Suceava în 2018, pe lângă acestea, întocmite au fost 7 note de constatare pentru obiective afectate, respectiv pentru cele care nu sunt administrarea consiliilor locale, pagubele totale fiind estimate la aproximativ 153,5 milioane de lei. Comisii de control constituite prin ordine ale prefectului Mirela Adomnicăi au verificat cele raportate din teritoriu, după care Instituţia Prefectului judeţului Suceava a iniţiat, alături de Consiliul Judeţean, proiecte de hotărâri privind alocarea din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului a unor sume destinate înlăturării efectelor fenomenelor meteo-hidrologice periculoase. Proiectele au fost înaintate Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar printr-o primă hotărâre, pentru obiectivele din administrarea Consiliului Judeţean s-au disponibilizat aproximativ 5,48 de milioane de lei. De asemenea, printr-un act normativ ulterior, din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale s-a alocat un total de circa 25,24 de milioane de lei. Natura dezlănţuită a afectat  şi 12 locuinţe din 4 unităţi administrative-teritoriale, iar în urma demersurilor făcute prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, pentru 8 familii afectate de inundaţiile din perioada iunie-iulie 2018 s-au acordat ajutoare de urgenţă în valoare de 55.000 de lei. Pe de altă parte, fenomenele meteo-hidrologice periculoase au compromis 15 tipuri de culturi agricole, pajişti şi livezi din 14 unităţi administrative-teritoriale, însumând o suprafaţă de peste 334 de hectare. Comisiile inter-instituţionale pentru constatarea şi evaluarea pagubelor aduse culturilor agricole au estimate daunele din agricultură la aproximativ 180 mii lei. În vederea activării Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), Instituţia Prefectului a centralizat stricăciunile produse, valoarea estimată a pagubelor din 104 de unităţi administrativ-teritoriale, cât şi celor 7 administratori de infrastructură de pe raza la nivelul judeţului Suceava se ridică  la aproape 151 de milioane de lei.  

Platforma pentru Divizia electrică a TPL, executată cu banii dintr-un credit angajat încă din 2015

·        „În aceste condiţii financiare grele, avem o şansă, datorită faptului că, la momentul respectiv, Guvernul nu ne-a lăsat să tragem banii”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        Iniţial, din raţiuni privind nedepăşirea deficitului bugetar, Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale a blocat tragerile din creditul de 10 milioane de lei contractat la CEC Bank. 

Consiliul Local Suceava a aprobat finanţarea a două importante obiective din banii rămaşi netraşi aferenţi unei finanţări rambursabile interne contractate în vederea susţinerii unor investiţii de interes public local.  Aceasta după ce, în 2014, autorităţile administraţiei publice locale au aprobat luarea unui credit pentru realizarea unor obiective de investiţii de interes public local, în vederea dezvoltării durabile a oraşului.  Contractul de împrumut, în valoare de maxim 10 milioane de lei, cu o maturitate de 10 ani a fost  semnat, în 2015, cu CEC Bank. Lista cuprindea obiective şi proiecte precum Amenajarea Zonei de agrement „Tătăraşi”, cu circa 5,29 de milioane de lei; Managementul modern şi eficient la iluminatului public (1,61 de milioane de lei); Electromobilitate-Vehicule electrice pentru  o municipalitate verde (158.979 de lei); Extinderea reţelelor de alimentare cu energie electrică pe Aleea Dumbrăvii (205.207 lei), acestea fiind deja executate. În prezent, din cauze „independente de voinţa autorităţii contractante”, alte obiectivele de investiţii nu au fost realizate în totalitate. Astfel, neatacate au rămas  modernizarea străzii „Lev Tolstoi” (500.000 de lei), Amenajarea Zone de agrement „Tătăraşi”, etapa a II-a ( 1 milion de lei) şi terenul de sport al Colegiului Naţional „Samuil Isopescu”. După toate acestea, neangajată a rămas o sumă de 2,81 de milioane de lei, încă din iulie 2018 fiind făcute demersuri de pentru prelungirea perioadei de tragere a împrumutului contractat. Drept urmare, au fost identificate două obiective a căror realizare „reprezintă o prioritate a municipiului Suceava” şi a căror perioade de execuţie corespund posibilităţilor de prelungire a tragerilor din împrumutul contractat de la CEC Bank şi de obţinere a autorizării de tragere pentru anul 2019, a Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale. În cauză sunt Amenajarea platformei betonate şi împrejmuirii pentru staţia de încărcarea a autobuzelor electrice, în valoare de 2,5 milioane de lei, şi Sala de gimnastică a Colegiului Naţional de Informatică „Spiru Haret”, în valoare de 308.806 de lei. „În aceste condiţii financiare grele, avem o şansă, datorită faptului că, la momentul respectiv, Guvernul nu ne-a lăsat să tragem banii. Astfel, s-a întârziat cu nişte trageri la credite, iar pentru o parte am obţinut aprobare pentru 2019, iar în cazul alteia, pentru 2020”, a precizat primarul Ion Lungu.

În 2018,

Prefectura Suceava, sufocată de procese privind aplicarea legilor fondului funciar 

·        Este vorba de nu mai puţin de 2.117 de dosare dintre cele  2.176 aflate pe rolul instanţelor de judecată, numărul totalul de acţiuni în care Instituţia Prefectului a fost reprezentată crescând cu 541 comparativ cu anul precedent.

Compartimentul juridic al Instituţiei Prefectului judeţului Suceava a instrumentat, în anul 2018, un total de 2.176 de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată. Potrivit Raportului privind activitatea din anul trecut, cele mai multe, respectiv 2.117 de dosare, în stadiile procesuale fond, apel şi recurs au avut ca obiect „fondul funciar”. În acelaşi an, 20 de dosare de la instanţa de Contencios administrativ, în stadiile procesuale fond şi recurs, s-au referit la anularea unor ordine ale prefectului, încetarea mandatelor consilierilor locali sau ale primarilor, emise în anii 2017 şi 2018, în timp ce 12 dosare, în aceeaşi materie a contenciosului, în stadiile procesuale fond, apel şi recurs au privit drepturile salariale ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual. Pe de altă parte, 16 dosare în contencios administrativ, în stadiile procesuale fond şi recurs, au vizat anularea de acte administrative emise sau adoptate de autorităţile publice locale din judeţul Suceava, iar  încă 9 dosare, în  materiile contencios administrativ şi civil, stadiile procesuale fond, apel şi recurs, au avut ca obiect pretenţii privind  înmatriculări. Nu în cele din urmă, un dosar în contencios administrativ, stadiile procesuale fond şi recurs, s-a referit la achiziţii publice, iar un altul, aflat pe fond, la aceeaşi instanţă, a vizat anularea unei autorizaţii de construire.  Potrivit sursei amintite, comparativ cu anul precedent, numărul de acţiuni în care Instituţia Prefectului a fost reprezentată în instanţă a crescut cu 541, în anul 2017 fiind instrumentate 1.635 de cauze. Conform procedurii privind circuitul documentelor primite de la instanţele de judecată, respectiv dosare, termene şi soluţii, au fost introduse în registrul electronic special întocmit în acest sens, formulându-se întâmpinări, concluzii, căi de atac şi  răspunsuri la diverse solicitări, în funcţie de fiecare caz în parte. Pe de altă parte, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a fost informată către privire la situaţia dosarelor constituite şi înregistrate în care Comisia şi/sau prefectul judeţului sunt părţi. Este vorba despre anularea de hotărâri ale Comisiei, anularea de ordine ale prefectului, anulare sau modificare de titluri de proprietate, dar şi de altele.

Rolul zonele umede din judeţul Suceava în atenuarea schimbărilor climatice 

·        Importanţa şi valorificarea respectivelor zone, declarate arii naturale protejate, sunt abordate într-o manifestare ţinută la APM Suceava. 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, în parteneriat cu Asociaţia „Eudemos”, organizează, astăzi, la sediul din municipiul Suceava, masa rotundă cu tema „Zonele umede din judeţul Suceava şi valorificarea acestora”. Invitaţi la manifestare au fost reprezentanţi ai instituţiilor publice, agenţilor economici, instituţiilor de învăţământ şi ai organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul mediului. Tema pentru Ziua mondială a zonelor umede, celebrată anual pe 2 februarie, este „Zonele umede şi schimbările climatice”, fiind astfel aleasă încât să sensibilizeze publicul cu privire la valorile şi beneficiile zonelor umede şi a se promova, în contextul actual al schimbărilor climatice, conservarea şi utilizarea eficientă a acestora. „Zonele umede pot fi vulnerabile la schimbările climatice, fiind afectate de schimbările de temperatură, de precipitaţii, creşterea nivelului mării şi de evenimentele extreme. Respectivele zone pot juca un rol important în atenuarea schimbărilor climatice, prin captarea şi stocarea carbonului, pentru a reduce gazele cu efect de seră, cât şi prin asigurarea rezistenţei la pericole, precum la inundaţii, intensitatea furtunilor şi creşterea nivelului mării”, arată Vasile Oşean, directorul executiv la APM. În cadrul manifestării ţinută cu acest prilej, specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava se oferă să prezinte semnificaţia şi importanţa zilei de 2 februarie, dar şi aspecte referitoare la zonele umede din judeţul Suceava, care sunt arii naturale protejate. De cealaltă parte, reprezentanţii agenţilor economici vin cu referiri la valorificarea resurselor din zonele umede din judeţul Suceava. Invitaţii instituţiilor de învăţământ şi cei ai organizaţiilor guvernamentale le revine sarcina aducerii la cunoştinţă a proiecte derulate în domeniul protecţiei mediului, pe componenta educaţiei ecologice şi dezvoltării durabile. „Mesajul pe care dorim să-l transmitem este acela de a proteja zonele umede, deoarece aceste suprafeţe, aparent neînsemnate, au un rol deosebit de important în atenuarea efectelor schimbărilor climatice”, a precizat Vasile Oşean, director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.  

 Hotărâri ale consiliilor locale suscevene, atacate în instanţă de Prefectură  

·        Într-un singur an, situaţia privind problemele de nelegalitate s-a îmbunătăţit, numărul actelor administrative contestate în contencios scăzând de la 27 la 16.

În anul 2018, în judeţul Suceava au fost contestate la instanţa de Contencios administrativ 16 acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în cauză fiind hotărâri adoptate de consiliile locale pe durata acelaşi an. Conform Raportului privind activitatea Instituţiei Prefectului, principalele aspecte care au determinat considerarea drept nelegală a actelor verificate se referă la nerespectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevederilor Legii administraţiei publice locale, dar şi a celor ale Legii privind bunurile proprietate publică, totodată, s-au constatat  încălcări ale Codului civil, cu privire la persoane, cât şi abateri de la reglementările OUG cu privire organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente. Potrivit sursei amintite, comparativ cu 2017, numărul acţiunilor la instanţa de contencios administrativ a scăzut, în anul respectiv fiind considerate nelegale 27 de acte administrative, dintre care 18 hotărâri adoptate de consiliile locale şi 9 dispoziţii emise de către primari. „Având în vedere faptul că practica administrativă a demonstrat că, prin utilizarea de atenţionări ale autorităţii publice emitente, litigiul poate fi evitat, autoritatea publică fiind mai interesată să-şi revoce actul decât să-i fie anulat de către instanţă, Prefectul judeţului Suceava, înaintea introducerii acţiunii în Contenciosul administrativ, a solicitat, cu motivarea necesară, reanalizarea actului administrativ socotit nelegal, pentru intrarea în legalitate. Prin cererea de reanalizare, emitentului actului administrativ i se oferă posibilitatea de a reveni asupra actului ilegal, dovedind bună credinţă”, se precizează în Raportului privind activitatea Instituţiei Prefectului.

Învăţământul preuniversitar municipal reclamă finanţare dublă din bugetul Sucevei   

·        Dacă în urmă cu un an s-a cerut suma de 37,60 de milioane de lei, acum „pretenţiile” sunt de 67,71 de milioane de lei, după aprobarea bugetului de stat, primarul Ion Lungu urmând a se întâlni cu directori şi contabilii-şefi. 

Pe an ce trece, centrele bugetare din învăţământul preuniversitar din municipiul Suceava cer tot mai mulţi bani de la Primărie. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că din partea grădiniţelor, şcolilor primare, şcolilor gimnaziale, liceelor şi colegiilor naţionale au fost centralizate cereri de  alocări de fonduri care se ridică la un nivel aproape dublu faţă de anul 2018. Astfel, dacă anul trecut unităţile de învăţământ reclamau un necesar financiar total de 37,60 de milioane de lei, acum „pretenţiile” sunt de 67,71 de milioane de lei. Edilul-şef a arătat că, mai întâi, aşteaptă să vadă ce alocări vor fi prinse pentru Suceava în bugetul de stat, după care se va întruni cu toţi responsabilii din învăţământul municipal. „Cei de la şcoli, ca de obicei, au cerut un buget dublu şi pentru acest an. Pe 18 februarie, când sperăm să avem datele concrete, să se fi creionat definitiv bugetul, vom purta o discuţie cu directori şi contabilii de şcoli”, a declarat şeful municipalităţii sucevene. Ion Lungu a ţinut să precizeze că, în 2019, se vor bucura de prioritate 3 mari investiţii demarate la unităţile de învăţământ de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Este vorba, în primul rând,  despre, mansardarea de la Şcoala gimnazială nr. 10 din Burdujeni-sat, unde, din circa 2 milioane de lei, până în prezent s-au făcut şi decontat lucrări de 1,23 de milioane de lei. La Colegiul Naţional „Petru Rareş”, la „Corpul de laboratoare”, investiţia este la 13,77% din totalul prevăzut, aceasta urmând  fi susţinută din creditul de 25 de milioane de lei contractat de Primărie, şi care va fi deblocat în acest an. De aceeaşi atenţie din partea autorităţilor municipale locale se va bucura şi Sala de gimnastică de la Colegiul Naţional „Spiru Haret”, aflată la stadiul de 8,71% din valoarea investiţiei.   La toate cele amintite se adaugă şi investiţiile cu finanţare europeană nerambursabilă de la Colegiul Naţional „Petru Muşat”, Colegiul Naţional „Petru Rareş” şi Colegiul Naţional Tehnic de Industrie Alimentară. „Acestea sunt investiţiile mari, iar pentru celelalte unităţi de învăţământ vom asigura cheltuielile de funcţionare, iar de la caz la caz şi susţinerea unor lucrări de investiţii mai mici”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.   

 Treizeci de milioane de lei, cel mare buget pentru străzi pe care l-a avut vreodată Suceava    

·        „Vrem să asfaltăm, să recuperăm, în acest an, ceea ce am pierdut în 2018, când nu am reuşit să consumăm bugetul pentru asfaltări”, a spus primarul Ion Lungu.

·        În 2018, cu un program de 25 de milioane de lei, în lucrări trebuiau să intre 247 de străzi, dar, din cauza lisei forţei de muncă, multe dintre intervenţii nu au mai fost făcute.

Primăria Suceava a început o campanie de  repararea a gropilor apărute iarna aceasta în carosabilul de pe toate străzile   municipiului. Primarul Ion Lungu se arată îngrijorat de stricăciunile făcute la infrastructură de ciclurile repetate de îngheţ-dezgheţ, precizând că, deocamdată, acestea vor fi remediate prin intervenţii la rece. „Nici nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla până când va veni primăvara, după aceste cicluri de îngheţ-dezgheţ, câte gropi vor fi în oraş. Gropi sunt şi acum, strategia noastră fiind să le reparăm la rece, cu pavele refolosibile, mai puţin pe bulevardele principale, reabilitate cu fonduri europene, unde vom acoperi gropile cu asfalt la rece, cu butelia cu gaze, aşa cum se procedează şi în ţară”, arată primarul Ion Lungu. Conform şefului municipalităţii sucevene, pentru reparaţii, întreţinere şi modernizare  a infrastructurii de drumuri, în 2019, în buget va fi prinsă o sumă de 30 de milioane de lei, cea mai mare de până acum. În octombrie 2018, Primăria Suceava a semnat, pentru  1 an, noul contract cu câştigătorii licitaţiei, respectiv cu societăţile comerciale Con Bucovina, Florconstruct, Auto Tehnorom şi SUCT, acesta putând fi prelungit, la nevoie, cu încă 4 luni. „Voi avea discuţii cu toate cele 4 firme care au contract cu Primăria şi la care nu avem datorii. Vom avea posibilitatea să plătim facturile, să nu se mai întâmple la fel ca în alţi ani, când constructorii se făceau că lucrează, iar noi ne făceam că îi plătim. Vreau să avem o relaţie aşa cum trebuie, ei să lucreze multe şi bine, iar noi să îi plătim”, a precizat Ion Lungu, primul gospodar al reşedinţei de judeţ, punctând că, pe durata acestui an, pe circa 100 de străzi vor avea loc intervenţii de amploare la carosabil. În 2018, programul de reparaţii, întreţinere şi modernizare prevedea ca în lucrări să intre 247 de străzi, dintre care pe 13 să fie turnate covoare asfaltice, 130 să fie plombate, iar 104 să fie balastate. În bugetul local pe anul trecut a fost prevăzută o alocare de 24,95 de milioane de lei, reparaţiile necesitând 20 de milioane de lei, în timp ce 4,95 de milioane de lei trebuiau a lua calea investiţiilor. Din păcate, multe dintre intervenţii nu au mai fost făcute, una dintre cauze fiind şi lipsa forţei de muncă la firmele constructoare. „Vrem să asfaltăm, să recuperăm, în acest an, ceea ce am pierdut în 2018, când nu am reuşit să consumăm bugetul pentru asfaltări. Dar nu din cauza Primăriei, ci a firmei care executa atunci reparaţiile, şi care nu a avut capacitate, forţa de muncă cu care să lucreze. Dacă în alte veri se lucra cu 12 formaţii la asfaltări, în anul trecut s-a lucrat cu una-două  formaţii”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.

Poliţia Locală Suceava cere modificări ale legislaţiei privind numărul de poliţişti care revin unei localităţi

·        „Fiecare  comunitate ar trebui să dispună de posibilitatea de a-şi dimensiona efectivele de poliţie locală în funcţie de nevoile, necesităţile şi resursele bugetare locale”, este de părere directorul executiv Ovidiu Doroftei.

·        În prezent, norma este de un poliţist local la 1.000 de locuitori, noile reglementări urmând a ţine cont, printre altele, de nivelul infracţionalităţii, populaţia pe grupe de vârstă, aria de acoperit, cât şi de şomaj.

Direcţia Poliţei Locale Suceava cere completarea efectivelor de poliţişti, conform statului de personal, completarea dotării acestora şi a compartimentelor funcţionale cu echipament individual şi mijloace tehnice, dar şi punerea la dispoziţie a unui spaţiu adecvat pentru depozitarea echipamentului individual, armamentului şi muniţiei. De asemenea, solicitată este îmbunătăţirea softului pentru camerele de înregistrare video din dotarea Serviciului „Dispecerat supraveghere video”, cât şi finalizarea lucrărilor în zonele cu propuneri de modernizare. În ceea ce priveşte paza obiectivelor, Direcţia de Poliţie Locală avansează propunerea ca, în parcările subterane, la Centrul social de zi „Lumină lină” şi la cimitirul „Pacea” extins, paza să revină firmelor specializate, poliţiştii locali astfel „eliberaţi” urmând a fi orientaţi înspre dispozitivele de ordine publică. Pe de altă parte, conducerea Direcţia Poliţie Locale din cadrul Primăriei municipiului Suceava şi reprezentanţii salariaţilor acestei structuri solicită şi susţin promovarea de modificări legislative cu privire numărul de poliţişti locali care revin unei localităţi. Pornindu-se de la principiile descentralizării şi autonomiei locale, într-o informare semnată de directorul executiv Ovidiu Doroftei se propune ca „fiecare  comunitate să dispună de posibilitatea de a-şi dimensiona efectivele de poliţie locală în funcţie de nevoile, necesităţile şi resursele bugetare locale”. În prezent, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 63 din 2010, norma este de un poliţist local la 1.000 de locuitori, în calcul, pentru noile reglementări, urmând a se ţine cont de particularităţile localităţii. Printre acestea se numără nivelul infracţionalităţii; numărul populaţiei pe diverse grupe de vârstă; aria de extindere-acoperire; zonele turistice de atracţie, care pot genera creşterea fluxului de persoane; existenţa centrelor universitare, modificarea numărului de şomeri; programul zilnic de lucru. Nu în cele din urmă, se solicită ca, în anul 2019, să fie  disponibilizate resursele financiare suplimentare pentru „creşterea capacităţii profesionale şi operative a personalului”, conform legislaţiei privind formarea iniţială a poliţiştilor locali cu atribuţii în domeniile ordinii şi liniştii publice, dar şi a  circulaţiei pe drumurile publice.

Judeţul Suceava este exportator net de carne şi produse din carne

·        În 2018, la export au fost livrate 2.710 de tone de carne şi 702 de tone de produse din carne, în timp ce în judeţ au intrat circa 297 de tone de carne şi 87 de tone de produse din carne.

·        Anul trecut, pe pieţele judeţeană, naţională şi externă au ajuns 123.982 de tone de carne, în creştere cu aproximativ 105.041 de tone faţă de 2017, diferenţă explicată prin „creşterea consumului”.

În anul 2018, în abatoarele din judeţul Suceava au fost sacrificate 228.192 de animale, cu 28.236 mai multe cu faţă de anul 2017, când în unităţile specializate, la tăiere au ajuns 199.959 de animale,  se arată într-o informare a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară. Conform  Analizei DSVSA, pe durata anului trecut au fost supuse sacrificării 36.333 de bovine, 123.459 de porcine, 61.090 de ovine şi 7.310 de cabaline. Astfel, pe piaţă a ajuns o cantitate de circa 123.982 de tone de carne, în creştere cu aproximativ 105.041 de tone faţă de anul precedent. Conform DSVSA, în 2018 producţia de carne din judeţul Suceava a crescut cu 31.317 tone de carne de vită, 569 de tone de carne de oi şi miei şi 24.349 de tone de carne de cal. În acelaşi timp, la carnea de porc s-a înregistrat o creştere de 73.129 de tone. „Diferenţa în plus poate fi explicată prin creşterea consumului de carne comercializată atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă”, se arată in informarea DSVSA. În ceea ce priveşte exportul către ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi înspre alte ţări, în 2018 DSVSA a emis 1.969 de certificate sanitare veterinare. Astfel, exportate din judeţul Suceava au fost aproximativ 2.710 de tone de carne, 702 de tone de produse din carne, 1.413 de tone de produse lactate, precum şi încă circa 4.089 de tone de subproduse. Respectivele produse au mers în Italia, Olanda, Belgia, Germania, Anglia, Cipru, Franţa, Spania, Grecia, Irlanda, Bulgaria Serbia, Moldova, Arabia Saudită, Cehia, Siria, Suedia, Ucraina. Polonia şi Austria. De cealaltă parte, pentru importuri s-au emis 320 de certificate în judeţul Suceava intrând circa 297 de tone de carne, 87 de tone de produse din carne, 8.753 de tone de lapte şi 27 de tone de produse lactate. Aceste importuri de produse alimentare au provenit din ţări precum Ungaria, Cehia, Olanda, Belgia, Polonia, Italia, Spania şi Croaţia.  Pe de altă parte, de menţionat este faptul că, în 2018, în judeţul Suceava, efectivul de animale domestice care au putea fi sacrificate pentru consum era, conform DSVSA, de 115.290 bovine; 235.929 de ovine; 18.502 de porcine; 10.755 de cabaline; 15.770 de caprine, 8.475 de iepuri şi 391.343 de păsări.