Centru de recuperare pentru cu adulţii cu dizabilităţi, inaugurat cu susţinere financiară belgiană în Suceava  

·        Acesta este destinat foştilor beneficiari ai centrelor de zi pentru copii şi tineri, construite tot cu sprijin belgian, la manifestare luând parte şi Thomas Baekelandt, ambasadorul Belgiei la Bucureşti.

·        Belgia are câteva investiţii în această parte a ţării, iar altele sunt pe cale de a se concretiza, a spus şeful diplomaţiei belgiene.       

Ieri a fost avut loc ceremonia de inaugurare a Centrului de recuperare pentru adulţii cu dizabibilităţi de pe lângă Complexul terapeutic „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava. La manifestare au luat parte excelenţa sa Thomas Baekelandt, ambasadorul Belgiei la Bucureşti, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, vicepreşedintele CJ Gheorghe Niţă, Carl Malbrain, preşedintele Asociaţiei „Blijdorp Belgia”, membri ai Clubului „Rotary”, Clubului „Aalast Nord” Belgia, reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în domeniu, alte oficialităţii sucevene, precum şi părinţi ai copiilor beneficiari ai serviciilor noului centru. Ionel Ivan, preşedintele Asociaţiei „Blijdorp România” Suceava a mulţumit Asociaţiei „Blijdorp Belgia”,  Consiliului Judeţean, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Clubului „Rotary Bucovina” Suceava, „Asociaţiei Geldren” Belgia şi tuturor celor care au dat  dovadă de implicare în cei  17 ani de activitate, inclusiv Asociaţiei Părinţilor Copiilor cu Nevoi Speciale. „Mulţumim celor care nu mai sunt printre noi, însă sunt convins că cei care suntem acum şi cei care vor veni după noi vor fi mândri de acest parteneriat”, a arătat Ionel Ivan.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a  evidenţiat că parteneriatul de 17 ani dintre cele două părţi este o poveste de succes. „O mână întinsă de dumneavoastră, cei din occident, la începutul anilor 2.000, şi-a demonstrat astăzi efectul: copiii şi adulţii care au condiţii să zâmbească, să se simtă bine, acesta fiind un exemplu care ar trebui multiplicat în ţară şi în judeţul Suceava”, a spus Gheorghe Flutur prezentând, în calitate de şef al administraţiei judeţene, mulţumirile sale atât ambasadorului Thomas Baekelandt, cât şi Belgiei şi tuturor celor implicaţi.         Carl Malbrain, preşedintele Asociaţiei „Blijdorp Belgia” a remarcat că din investiţia totală de aproximativ 5 milioane de lei din cadrul parteneriatului, circa un sfert este contribuţie a guvernului flamand, alte sume venind din partea guvernului Flandrei de est, donaţiilor voluntarilor, precum şi a unei organizaţii de caritate. „Cred că am reuşit să creăm un grup de sprijin şi un viitor de succes. Trebuie să vedem calea prin care putem continua investiţiile partenerilor privaţi, şi contribuţiile autorităţilor publice, respectând legile şi regulile locale, pentru putea garanta un viitor sigur pentru persoanele cu dizabilităţi şi familiile lor”, a explicat Carl Malbrain, invitând pe toţi cei implicaţi să reflecteze asupra responsabilităţilor care le revin şi asigurând de continuarea colaborării cu Asociaţia „Blijdorp-România” Suceava.   

 Thomas Baekelandt, ambasadorul Belgiei la Bucureşti a iterat că trebuie pregătită o nouă generaţie care să preia şi să ducă mai departe relaţiile româno-belgiene. Thomas Baekelandt a precizat că o mare parte din munca excelenţei sale este legată de România ca membru al Uniunii Europene, al aceluiaşi club european. Un alt aspect este cel economic, de promovare şi implementare de investiţii, Belgia având câteva în această parte a ţării, iar altele fiind pe cale de a se concretiza. „După Revoluţie, mulţi belgieni au avut iniţiative particulare de a ajuta România. 17 ani mai târziu România a devenit membru al Uniunii Europene, iar autorii iniţiativelor şi-au pierdut părul, îl au gri sau poate că au obosit. Iar ceea ce fac ei acum, este să menţină aceste iniţiative, să pregătească o nouă generaţie care să le preia şi să le ducă mai departe”, a subliniat excelenţa sa Thomas Baekelandt, ieri când a împlinit 1 an de la preluarea postului de şef al diplomaţiei belgiene în ţara noastră, în Suceava aflându-se pentru a doua oară. Inaugurarea de ieri se constituie în finalizarea celei de a treia etape  a unui parteneriat public-privat de peste 17 ani dintre Consiliul Local Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava şi Asociaţia „Blijdorp-Belgia”, contribuţia flamandă fiind, în toată această perioadă, de peste 1 milion de euro. Complexul terapeutic pentru copilul cu handicap sever şi moderat „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava a fost inaugurat în august 2002, având ca scop oferirea de servicii de sprijin privind recuperarea, educarea, socializarea şi consilierea, fiind prima instituţie de acest fel din zonă. Complexul mai are în componenţă Centrul de zi „Blijdorp” România, Centrul de plasament de tip familial „Casa Emmanuel” şi Centrul de zi pentru tineri cu handicap, înfiinţat în 2008. 

În judeţul Suceava,

8.300 de lei, este cea mai mare indemnizaţie pentru creşterea copilului

·        Este vorba despre un angajat din sistemul Ministerului Justiţiei, următoarea fiind cea de 7.000 de lei, al cărui beneficiar lucrează la o companie multinaţională.

·        Ca o comparaţie, la un minim de 1.063 de lei pe lună, stabilit prin lege, media lunară primită în judeţul Suceava este 1.182 lei de persoană.

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială are în evidenţe 4.797 beneficiari ai indemnizaţiei de creştere a copilului, informează purtătorul de cuvânt Florentina Rusu. Potrivit responsabilului AJPIS, dreptul respectiv este încasat de 767 de taţi şi 4.030 de mame, la aceştia adăugându-se 1.104 de beneficiari ai stimulentului de inserţie. Acesta este acordat celor care se întorc la locul de muncă înainte de expirarea termenului limită, în cauză fiind 613 de bărbaţi şi 491 de femei. În judeţul Suceava, totalul achitat de AJPIS pentru luna iulie se ridică la 5,783 de milioane de lei, media indemnizaţiei pentru creşterea copilului fiind de aproximativ 1.182 lei de persoană. Cele mai mari două indemnizaţii în plată în judeţul Suceava sunt cele de 7.000 de lei şi 8.300 de lei pe lună de beneficiar, iar conform Florentinei Rusu, purtătorul de cuvânt al Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), domeniile de activitate în care beneficiarii au realizat veniturile şi în baza cărora s-au calculat indemnizaţiile în cauză sunt companiile multinaţionale, respectiv, Ministerul Justiţiei. La un minim de 1.063 de lei pe lună stabilit prin lege, media lunară primită în judeţul Suceava este 1.182 lei de persoană, cele două situaţii fiind o raritate. Reamintim că începând cu luna iulie 2016, potrivit unor noi reglementări, limita minimă a indemnizaţiei pentru creşterea copilului a crescut la 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv la 1.063 lei, faţă de 600 lei, cât a fost anterior. Pe de altă parte, nivelul maxim al indemnizaţiei a fost eliminat, acesta din urmă fiind calculat la 85% din veniturile nete realizate. Pe de altă parte, stimulentul de inserţie se stabileşte la 50% din indemnizaţia minimă, acesta crescând de la de la 500 lei la 531 lei. Persoanele aflate în evidenţe nu au trebuit să depună documente suplimentare, creşterea cuantumului indemnizaţiei lunare făcându-se automat, pe baza documentelor existente la dosar. Primele drepturi majorate s-au achitat în luna august. 

De la jumătatea lunii octombrie,

 Fermierii primesc avans din subvenţia pe suprafaţă

·        Anul trecut, plata s-a făcut începând din primele zile ale lui decembrie, cu întârziere de o lună şi jumătate.

·        Atunci, s-a dat un avans de 70%, adică 53 de euro pe fiecare hectar, însemnând circa 236 de lei la hectar.    

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava informează că începând de la jumătatea lunii viitoare fermierii vor primi în avans plăţi aferente campaniei de pe anul în curs. Aceasta în conformitate cu reglementările europene, care stipulează că statele membre ale UE „pot plăti înaintea datei de 1 de decembrie, dar nu înaintea datei de 16 octombrie, avansuri de până la 50% în cazul plăţilor directe, şi de până la 75% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale”. Potrivit reglementările în vigoare, plăţile directe care se aplică în agricultura românească în perioada 2015-2020 sunt: schema de plată unică pe suprafaţă; plata redistributivă; plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu; plata pentru tinerii fermieri; schema de sprijin cuplat şi schema simplificată pentru micii fermieri. Pe 5 iulie a fost încheiată campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, acestea din urmă fiind depuse fără penalizări de întârziere până pe data 10 iunie 2016. După expirarea  acestui termen, dosarele au fost admise, însă cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările înaintate după 5 iunie 2016 nu mai sunt luate în calcul, fermierii nemaivând dreptul la vreun fel de plată. Conform APIA, cele mai multe cereri au fost adunate în judeţul Suceava, respectiv 48.970, în ordine urmând Dolj (39.795), Bistriţa Năsăud (36.038) şi Maramureş (35.051). Directorul executiv Vasile Iacob Caciur informează că schema de plată unică pe suprafaţă presupune acordarea sumei unice pe fiecare hectar de teren eligibil declarat de agricultori, cuantumul acesteia fiind calculat prin împărţirea plafonului alocat anual la totalul suprafeţei declarate la nivel naţional în anul respectiv. În ceea ce priveşte schema de plată unică pe suprafaţă, pentru anul trecut fermierii au primit contravaloarea a 79,73 de euro pe fiecare hectar declarat, la cursul de 4,4176 de lei pentru 1 euro, stabilit de Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2015. Anul trecut, plata avansului pentru fermierii care au depus cererile în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS) s-au făcut începând din primele zile ale lui decembrie, cu întârziere de o lună şi jumătate, într-o primă fază, banii cuveniţi ajungând la 30.531 de fermieri din totalul 50.574 care au depus cereri în primăvara lui 2015. Atunci, s-a dat un avans de 70%, reprezentând 53 de euro pe hectar, însemnând circa 236 de lei pe hectar.     

Două treimi din grădiniţe şi şcoli, neautorizate sanitar la început de an şcolar

·        Unele unităţi de învăţământ au fost racordate la reţele de apă neautorizate sanitar, altele nu au grupuri sanitare pe fiecare palier, neasigurând separarea lor în funcţie de sexul utilizatorilor.

 Două treimi din cele 710 de unităţi de învăţământ din judeţul Suceava nu erau pregătite din punct de vedere sanitar pentru începerea anului şcolar 2016-2017. Potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, semnată de directorul executiv Andrei Ianovici, până la 1 septembrie primiseră autorizaţie sanitară de funcţionare 250 de grădiniţe şi şcoli, în timp ce altele 510 nu fuseseră autorizate din acest punct de vedere. „La secretariatul tehnic al DSP au fost depuse aproximativ 30 de dosare prin care ni se solicită avizul pentru lucrări de renovare-modernizare, acestea urmând a fi analizate de specialiştii din cadrul compartimentului de igienă şcolară”, se specifică în informarea DSP. Conform sursei citate, autorizaţiile sanitare nu au fost acordate din cauză că unităţile de învăţământ au fost racordate la reţele neautorizate sanitar, precum şi ca urmare a faptului că apa potabilă din sursele proprii era necorespunzătoare din punct de vedere chimic şi bacteorologic. În timpul verificărilor, inspectorii sanitari suceveni au constatat că lipsesc grupurile sanitare pentru preşcolari, elevi şi personal, acolo unde există acestea nu sunt plasate pe fiecare palier, iar în alte situaţii nu este asigurată separarea lor în funcţie de sexul utilizatorilor. Pe de altă parte, lucrătorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava au depistat că o serie de unităţi de învăţământ nu au spaţii corespunzătoare pentru depozitarea produselor alimentare aferente Programului guvernamental „Cornul şi laptele”, controlorii confruntându-se şi cu lipsa circuitelor funcţionale la blocurile alimentare şi spălătoriile grădiniţelor cu program prelungit. În ceea ce le priveşte pe acestea din urmă s-a constatat inexistenţa spaţiilor pentru activităţi în aer liber, utilizarea de mobilier vechi şi necorespunzător, unele dintre grădiniţele cu program normal având program după amiază.         

Forţa de muncă are din ce în ce mai mare căutare

·        Oferte vin din construcţii, dar şi din alte sectoare precum transporturile, comerţul cu produse alimentare, restaurantele şi barurile, hotelurile şi exploatare forestieră.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă înregistrează o ofertă din ce în ce mai consistentă de locuri de muncă disponibile, atât ca număr, cât şi structură  a ocupaţiilor şi meseriilor. Astfel, în ultima perioadă, AJOFM Suceava a avut în gestionare circa 400 de locuri de muncă vacante comunicate de către angajatori. Potrivit directorului executiv Mirela Adomnicăi, multe dintre acestea, adică aproximativ 100, au venit din zona Fălticeni, cunoscută ca una cu rezervă redusă din acest punct de vedere. Mirela Adomnicăi, reliefează că, în ultimul timp, au căutare atât calificaţii, cât şi persoanele mai puţin calificate, aproape 130 de joburi din cele amintite vizându-i pe cele cu studii medii sau neterminate. Pe ansamblu, în top se află construcţiile angajatorii din domeniu fiind prezenţi pe piaţă cu o ofertă de 70 de locuri de muncă. De asemenea, forţa de muncă este căutată şi de societatea de prelucrare a celulozei şi hârtiei Ambro, care are 600 de salariaţi, dar intenţionează să investească şi să rămână în zonă. Printre cele domeniile menţionate, nevoie mână de muncă este în sectoare precum transporturile, comerţul cu produse alimentare, restaurantele şi barurile, hotelurile şi exploatare forestieră. În acest context, AJOFM intenţionează să organizeze o bursă specială, diferită de cele deja consacrate, manifestare care să se adreseze beneficiarilor de venit minim garantat, inclusiv celor cu grad de pregătire şi calificare mai reduse. „Cu aceşti angajatori - cu o consistenţă în ceea ce priveşte nevoia de angajare, dar şi cu un anumit compromis între nivelul de studii şi calificare al persoanelor care primesc ajutor social -, încercăm să vedem în ce măsură o bursă specială ar avea succes pe acest palier”, a explicat Mirela Adomnicăi, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.        

Cel puţin 6 luni de demersuri birocratice numai pentru aprobarea construirii Sălii polivalente din Suceava

·        „Realizarea unei asemenea investiţii presupune multe drumuri la Bucureşti şi suntem abia la început”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        La final vine organizarea licitaţiei pentru desemnarea constructorului, etapă marcată de contestaţii care implicit vor întârzia demararea efectivă a execuţiei.

Încă un pas a făcut Primăria Suceava pe calea obţinerii finanţării guvernamentale pentru construirea unei săli polivalente, a declarat primarul Ion Lungu după o întrevedere avută cu oficialii Companiei Naţionale de Investiţii. Edilul-şef  spune că s-a ajuns la faza tehnică a proiectului, cea care ţine de „stabilirea amplasamentelor, ridicări topometrice şi geotehnice”, urmând ca aprobarea efectivă a disponibilizării banilor să se petreacă, cel mai devreme, după încă o jumătate de an. Potrivit şeful administraţiei locale sucevene, pe lungul traseu birocratic până la semnarea contractului de finanţare se interpun Consiliul tehnico-economic al Companiei Naţionale de Investiţii, aprobarea indicatorilor tehnico-economici, girul Ministerului Finanţelor Publice, emiterea unei hotărâri de Guvern, însă, mai ales, prinderea valorii investiţiei în bugetul de stat pe anul 2016.                 

 „Realizarea unei asemenea investiţii presupune multe drumuri la Bucureşti, suntem la început, dar sunt convins că vom realiza această sală polivalentă cu fonduri guvernamentale Am experienţa altor aprobări, cum ar cele din proiectule din Programul de preaderare ISPA şi cel al centurii ocolitoare, şi pot să spun că nu mai puţin 6 luni de zile durează această perioadă de avizare, aprobare, obţinerea avizelor de la toate instituţiile, de la toţi operatorii de utilităţi, conform legii.”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Abia la final vine organizarea licitaţiei pentru desemnarea constructorului, etapă marcată de contestaţii care întârzie demararea efectivă a execuţiei. Pentru materializarea obiectivului, Consiliul Local al municipiului Suceava a  aprobat, în ultima şedinţă a mandatului trecut, caietul de sarcini pentru contractarea un credit de 25 de milioane de lei, adică aproximativ 5 milioane de euro. Banii trebuiau să ia calea construirii unei Săli polivalente cu 5.000 de locuri, autorităţile municipale renunţând la creditul amintit după ce Compania Naţională de Investiţii s-a oferit să susţină investiţia din Suceava din fonduri guvernamentale. Sala polivalentă va fi ridicată la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe un teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, proiectul CNI fiind al uneia cu 7.500 de locuri. Sala polivalentă face parte din proiectul Complexului sportiv, avansat încă din anul 2011, valoarea totală a investiţiei fiind evaluată la circa 17 milioane de euro.

În Piaţa Mică,

Poliţiştii locali vor amenda pe sătenii care vând lapte şi brânză de pe jos

·        „Nu-mi plac amenzile, dar dacă nu avem ce face, aceasta este situaţia”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Primăria municipiului Suceava va sancţiona comercializarea produselor agricole, în special a celor lactate, pe aleile de acces în Piaţa agroalimentare „George Enescu”. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, după ce în spaţiul desfacere a legumelor şi fructelor a fost proaspăt pavat, tarabele fiind recondiţionate şi vopsite. „S-a făcut un lucru bun, deoarece asfaltul era distrus şi lumea cădea pe jos”, arată Lungu, adăugând că într-un viitor nu prea îndepărtat Piaţa Mică va fi acoperită. Şeful municipalităţii atrage atenţia că pentru produsele lactate sunt rezervate locuri în hala special amenajată şi care asigură condiţii igienice pentru acest tip de comerţ. „Produsele alimentare, precum brânza şi laptele sunt vândute pe jos, atâta vreme cât sunt locuri în hală. Nu sunt absurd, vin din lumea reală, ştiu că este greu de muncit, de făcut un ban, dar nu sunt de acord cu acest lucru”, subliniază Lungu. Şeful administraţiei locale susţine că taxele pentru închirierea meselor sunt unele accesibile, nemaifiind modificate de ani întregi. Pe de altă parte, primarul crede că acest gen de desfacere a produselor cu pricina este încurajat şi de clienţi, care vor să cumpere marfă proaspătă. 

Primarul pune în vedere că, în cazul în care nu se conformează, sătenii respectivi vor fi amendaţi de către poliţiştii locali. „Am dat în atenţia Poliţiei Locale şi Administraţiei Pieţelor pe acele doamne care vând pe alei. Sigur că trebuie să plătească o taxă de câţiva lei, însă acest lucru nu este civilizat. Nu-mi plac amenzile, dar dacă nu avem ce face, aceasta este situaţia”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.      

Clădirea Primăriei Suceava va fi reabilitată termic cu bani europeni

·        Finanţarea din fonduri europene nerambursabile este o şansă unică în ceea ce priveşte modernizarea sediului autorităţilor publice locale din Suceava, este de părere primarul Ion Lungu.

·        În august 2013, Lungu preciza că sediul Primăriei nu va mai putea fi reabilitat termic cu fonduri europene, întrucât o parte a clădirii este proprietate a Consiliului Judeţean.  

Sediul Primăriei municipiului Suceava va fi modernizat cu finanţare europeană nerambursabilă. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de Ion Lungu, şeful executivului municipal, care a precizat că în curs de întocmire este un proiect, acesta urmând a fi depus în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020,  Axa prioritară 3.1.b cu privire la măsurile de creştere a eficienţei energetice a clădirilor publice. „Vrem să face un proiect amplu de modernizare şi reabilitare termică a Primăriei. În bugetul local a fost prinsă o sumă de 100.000 de lei pentru întocmirea studiului de fezabilitate, a proiectului ca atare. Vom lucra în perioada următoare în acest sens, ne vom consulta cu specialişti, cu arhitecţi, cu proiectantul iniţial al clădirii, astfel încât să putem face un lucru bun”, a precizat ocupantul fotoliului administrativ din Areni, adăugând că finanţarea din fonduri europene nerambursabile este o şansă unică în ceea ce priveşte modernizarea sediului autorităţilor publice locale din Suceava.   În cadrul Axei amintite, eligibile la finanţare sunt toate tipurile de clădiri publice deţinute şi ocupate de autorităţile şi instituţiile locale, cum ar fi spitalele, clădirile de învăţământ, clădiri administrative etc. Cu bani europeni se pot face lucrări de îmbunătăţire a izolaţiei termice a anvelopei clădirii,  a şarpantei sau învelitoarei acesteia, dar şi intervenţii de reabilitare a şi modernizare a instalaţiilor pentru prepararea şi transportul apei calde menajere, a sistemelor de ventilare şi climatizare. Cu susţinerea financiară europeană pot fi implementate sisteme de management al funcţionării consumurilor energetice şi achiziţionate şi instalate sisteme inteligente pentru promovarea şi gestionarea energiei electrice. Totodată pot fi înlocuite lifturile şi circuitele electrice aferente spaţiilor comune, respectiv scărilor, subsolului, fiind făcute inclusiv lucrări de reparaţii la faţade. Nu în cele din urmă, finanţată este înlocuirea corpurilor de iluminat cu altele cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă.

În august 2013, deci cu 3 ani în urmă, primarul Ion Lungu anunţa că sediul Primăriei municipiului Suceava nu va mai putea fi reabilitat termic cu fonduri europene, cauza constând în „nereglementarea situaţiei patrimoniale între Consiliul Judeţean şi Primărie”, o parte a clădirii fiind proprietate a celei dintâi instituţii. „Proiectul de reabilitare termică a Primăriei a căzut, pentru că nu suntem proprietarii, în totalitate, a acestei clădiri. Se ştie că 50% din imobil este al Consiliului Judeţean, însă avem o strategie, aceea de a finaliza Centrul Cultural Bucovina, după care va avea loc o reglementare patrimonială între cele două părţi”, a sublinia, la acea dată, Ion Lungu, primarul Sucevei.

Abandonate de 8 ani,

Lucrările de la Grădiniţa „Mihai Eminescu” ar putea fi preluate de PNDL 

·        Potrivit evaluărilor de la această dată, valoarea investiţiei rămasă neexecutată este de este 2,13 milioane de lei.

·        „Acolo există lucrări care, dacă nu sunt finalizate, se deteriorează de la o zi la alta”, susţine primarul Ion Lungu.

Demarate încă din anul 2008, lucrările de reabilitare a Grădiniţei de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” , din municipiul Suceava ar putea fi continuate cu susţinere financiară de la bugetul de stat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Conform primarului Ion Lungu, până la pe 22 septembrie dosarul necesar va fi înaintat, înspre analizare şi aprobare Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.  „Sunt şanse în acest sens. Am fost la faţa locului şi, împreună cu conducerea Colegiului, pregătim documentaţia care va fi depusă la Minister. Am ales această grădiniţă pentru că acolo există lucrări care, dacă nu sunt finalizate, se deteriorează de la o zi la alta. De ceea, finalizarea acestei grădiniţe este o prioritate”, a  precizat Ion Lungu. Execuţia la Grădiniţa de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a început în anul 2008, primul contract fiind semnat pe 15 septembrie, şi având ca obiect modernizarea şi reabilitarea termică a copului de clădire existent. Valoarea intervenţiilor a fost calculată la 445.898 de lei, iar pe parcurs, la un grad de execuţie 40,9%, plăţile făcute însumând 182.405 lei. Al doilea contract vizează etapa I a mansardării şi extinderii cu un corp nou, contractul fiind parafat în 14 octombrie 2008, cu o valoare de 1,12 milioane de lei, din care s-au achitat 668.419 lei, corespunzând unui grad de realizare de 60,83%. Un al treilea contract, semnat în 2010, se referă la etapa a doua a mansardării şi extinderii corpului nou, cu prevederi de 1,98 de milioane de lei, iar la plăţi de 548.844 de lei, stadiul execuţiei ajungând de 27,66%. Potrivit evaluărilor de la această dată, valoarea investiţiei rămasă neexecutată este de este 2,13 milioane de lei. Noul demers vine după ce în luna iunie a acestui an, primarul Ion Lungu declara că obiectivul este inclus în programul  de vară al reparaţiilor de la unităţile şcolare şi că va purta discuţii cu oficialii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, pentru a se face o inventariere exactă a stadiului lucrărilor, a sumelor alocate de la bugetul de stat, cât şi a celor cheltuite până în prezent.

O mie de familii din Burdujeni aşteaptă ca E.on să fie de acord cu extinderea reţelei de gaze naturale  

·        „Sper ca această investiţie să fie aprobată în cea mai scurtă perioadă de timp şi să putem demara lucrările”, a declarat edilul-şef Ion Lungu.

·        Proiectul, iniţiat cu mulţi ani în urmă, s-a împotmolit din cauza unor prevederi legale care interziceau trecerea reţelelor publice în proprietatea E-on, aşa cum această companie pretindea.

Primăria Suceava a trimis la E.on Distribuţie Gaz dosarul complet pentru aprobarea investiţiei de extindere a reţelei de alimentare cu gaze naturale în cartierul Burdujeni-sat. Ion Lungu spune că avut discuţii cu reprezentanţi ai conducerii companiei, care, prezenţi la faţa locului, au dat asigurări că există disponibilitate pentru demararea şi materializarea proiectului. „Primăria depus dosarul la sfârşitul lunii august, cu ultimele documente cerute, prin care se doreşte extinderea reţelei, cât şi pentru staţia de presiune redusă, inclusiv certificat urbanism şi autorizaţie de construire. Sper ca această investiţie să fie aprobată în cea mai scurtă perioadă de timp şi să putem demara lucrările pentru cele aproape 1.000 de locuinţe care aşteaptă să fie racordate gazul metan”, arată edilul-şef, accentuând că vrea să se ţină de cuvânt, proiectul nefiind doar o promisiune electorală.

Debitul suplimentar de gaze naturale necesar extinderii reţelelor de alimentare în cartierul Burdujeni-sat, cât şi în cartierul „Tinereţii” de pe Dealul Mănăstirii  este de peste 3.300 de metri cubi, din cei 977 de proprietari chestionaţi, 97,95% declarând că vor să fie branşaţi cu maşini de gătit, sobe sau centrale pentru încălzirea locuinţelor.  Investiţia a fost aprobată în urmă cu mai mulţi ani, în Consiliul Local, la cea dată în bugetul municipal fiind prinsă suma de 4,18 milioane lei. Execuţia era programată pentru o perioadă de un an şi jumătate, iar lucrările prevedeau înfiinţarea a 1,16 km de conductă de medie presiune, 19,3 km de conductă de presiune redusă, precum şi construirea staţiei de reglare măsurare, toate acestea urmând a deservi consumatorii de pe aproape 30 de străzi.  În cartierul Burdujeni-sat erau identificate ca beneficiare peste 600 de locuinţe, 15 obiective social-culturale şi 15 societăţi comerciale. Demersurile s-au împotmolit din cauza unor prevederi legale care interziceau trecerea reţelelor publice de distribuire a gazelor naturale în proprietatea E.on, aşa cum această companie pretindea. Proiectul a fost reluat odată cu modificarea prevederilor legale în cauză.  

În iunie,

Judeţul Suceava, singurul din Regiunea de Nord Est în care naşterile au fost mai multe decât decesele

·        La nivel naţional, cât şi în Regiunea de Dezvoltare Nord Est, sporul natural a avut valori negative, numărul persoanelor decedate depăşindu-l pe cel al nou-născuţilor.

·        Situaţia este una îngrijorătoare dacă se urmăreşte trendul general, după prima jumătate a anului 2016 sporul natural din judeţul Suceava fiind unul de minus 561 de persoane.                         

Suceava se află încă în rândul puţinelor judeţene în care sporul natural, calculat ca diferenţă între numărul nou-născuţilor vii şi numărul decedaţilor, este pozitiv, adică având valori peste zero. Această concluzie se poate trage analizând datele centralizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, care evidenţiază că, în iunie 2016, în judeţ au fost înregistraţi 656 de născuţi vii, în creştere cu 90 faţă de luna mai, dar şi cu 12 copii în comparaţie cu iunie 2016. Pe de altă parte, în iunie au decedat 621 de persoane, numărul deceselor fiind în scădere cu 11 cazuri, raportat la luna anterioară. Însă, în comparaţie cu luna iunie anului trecut, în iunie 2016 numărul decedaţilor este cu 39 mai mare, în interval de un an fiind consemnate şi 8 decese la copii cu vârsta de sun 1 an.  Astfel, în luna la care facem referire, „numărul născuţilor vii a fost mai mare faţă de numărul deceselor, sporul natural al populaţiei fiind pozitiv, de 35 de persoane”, se precizează în Buletinul statistic lunar al DJS, care arată că în iunie 2015, sporul natural judeţean  a fost de 62 de persoane. Datele Direcţiei Judeţene de Statistică reliefează că în luna iunie, atât în Regiunea de Dezvoltare Nord Est, cât şi la nivel de ţară, sporurile naturale ale populaţiei au avut valori negative, de 856, respectiv de 5.582 de persoane. Astfel, în ceea ce priveşte Regiunea din care face parte şi judeţul Suceava, sporul natural a fost de -269 de persoane în Bacău; -123 de persoane în Botoşani; -99 de persoane în Iaşi;  -210 de persoane în Neamţ şi de -190 de persoane în Vaslui. În judeţul Suceava, situaţia este una îngrijorătoare dacă se urmăreşte trendul general, deoarece în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2016, adică după prima jumătate a anului, bilanţul dintre numărul naşterilor şi deceselor nu este deloc favorabil. Astfel, în perioada amintită, diferenţa dintre numărul naşterilor şi numărul deceselor, respectiv sporul natural, a avut o valoare negativă de 561 de persoane, în creştere comparativ cu intervalul omolog din 2015, când sporul natural a fost de -386 de persoane.    

USV, între universităţile nominalizate de preşedintele  Iohannis, în discursul de la CERN  

·        În Suceava vor fi făcute teste asupra detectorilor şi circuitelor integrate care vor utilizate în centrul mondial al cercetării din Geneva.

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava s-a aflat printre cele 5 universităţi nominalizate de preşedintele Klaus Iohannis, în discursul oficial de la Geneva, ţinut cu prilejul ceremoniei oficiale de aderare  a României la Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN). Prof. dr. ing. Mihai Dimian, prorectorul cu activitatea ştiinţifică spune că USV colaborează cu CERN şi Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară din Bucureşti în cadrul proiectului de modernizare a detectorilor necesari pentru experimentul Large Hadron Collider beauty (LHCb), nominalizarea fiind urmare a „contribuţiei adusă la acest pas important pentru cercetarea romanească”. „Acceptarea ca membru în proiect este o recunoaştere a rezultatelor preliminare obţinute de cercetătorii universitari suceveni, care vor face vizite şi vor lucra direct la sediu CERN, după care, în Suceava vor fi testaţi detectori şi circuite integrate care urmează a fi utilizaţi în centrul mondial al cercetării din Geneva. Astfel, USV devine partener pe componenta de inginerie al CERN, aspect cu atât mai remarcabil cu cât universităţile din ţara noastră sunt colaboratori pe partea de fizică teoretică cu Organizaţia Europeană de Cercetări Nucleare”, ne declara în urmă cu mai bine de 1 an, Mihai Dimian, prorector cu activitatea ştiinţifică la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava. USV derulează, începând de pe 15 iunie 2015, împreună cu Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară din Bucureşti, proiectul de modernizare a detectorilor folosiţi în cadrul Organizaţiei Europene de Cercetări Nucleare (CERN).

Şapte localităţi sucevene reclamă importante pagube făcute de secetă în agricultură  

·        Până pe 20 septembrie, o comisie va evalua stricăciunile, zonele afectate fiind cele din estul şi sud estul judeţului, unde de suferit au avut culturile de porumb, cartof, floarea soarelui şi soia.     

·        Deficitul de apă din sol crescut la 60%, puse în dificultate fiind pregătirea terenului, însămânţările de sezon, cât şi dezvoltarea culturilor înfiinţate în această perioadă.     

Prin Ordinul nr. 386 din 30 august a prefectului de Suceava, Constantin Harasim, fost constituită comisia judeţeană pentru constatarea pagubelor produse de secetă, face cunoscut Mircea Lazăr, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură. Comisia îşi desfăşoară activitatea până pe 20 septembrie, având în componenţă reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” şi  Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, la care se adaugă un reprezentant al primăriei pe raza căreia se fac evaluările. Mircea Lazăr iterează că, până acum, DJA a primit semnale serioase de la primăriile Hînţeşti, Liteni, Dolhasca, Drăguşeni, Vadu Moldovei, Forăşti şi Boroaia, iar potrivit celor transmise din teritoriu, în proporţii importante afectate sunt culturile de porumb, cartof, floarea soarelui şi de soia. Lazăr crede însă că dezastrul nu este aşa de mare după cum reclamă agricultorii, unii dintre aceştia având recolta diminuată din cu totul alte motive decât cele strict legate de lipsa precipitaţiilor. „Este vorba, în general, despre zonele est şi de sud est ale judeţului Suceava. Există însă unele dubii asupra dimensiunii suprafeţelor afectate, cât şi a corectitudinii încadrării culturilor în categoria celor afectate de secetă. Aceasta atât timp cât două parcele alăturate, din aceeaşi cultură, una arată bine, iar alta este uscată, în acest caz totul ţinând şi de aplicarea tehnologiilor şi tratamentelor necesare”, arată directorul executiv al DJA, menţionând că o apreciere preliminară a stricăciunilor nu poate fi făcută şi din cauză că unele dintre primării nu au mai trimis estimările lunare asupra evoluţiei culturilor şi producţiei preconizate. Mircea Lazăr a subliniat că perioada îndelungată fără ploi a dus la scăderea rezervei de apă din sol, fenomen care se răsfrânge asupra desfăşurării campaniei de recoltare de toamnă. Potrivit datelor transmise Direcţiei Judeţene pentru Agricultură de către Administraţia Naţională de Meteorologie, defectul de apă era de 60%, în aceste condiţii fiind puse în dificultate pregătirea terenului, însămânţările de sezon, cât şi dezvoltarea culturilor înfiinţate în această perioadă.                 

Sucevenii câştigă cu 561 de lei mai puţin faţă de media pe ţară

·        În intervalul iunie 2015-iunie 2016, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava a înregistrat o creştere de 277 de lei.

În luna iunie 2016, sucevenii au pierdut, în medie, 40 de lei din câştigul salarial mediu net, relevă Buletinul statistic lunar dat recent publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, în conformitate cu care respectivul venit ajunsese la 1.517 lei de persoană, cu o scădere de 2,6% faţă de luna mai.     

Potrivit celei mai recente informări a Direcţiei Judeţene de Statistică, la finele lunii iunie a acestui an, comparativ cu aceeaşi lună din anul  2015, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava a înregistrat o creştere 22,3%, respectiv una de 277 de lei. Pe sectoare de activitate, conform datelor statistice citate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,5% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 22,6% în industrie şi construcţii, precum şi cu 21,6% în servicii. Totuşi, chiar şi în aceste circumstanţe, lucrătorii suceveni cu contract de muncă au printre cele mai mici venituri de această natură din ţară, câştigul salarial mediu net în judeţul Suceava fiind cu 561 de lei sub nivelul celui de la nivel naţional, ajuns în iunie 2016 la 2.078 de lei.  De menţionat este faptul că, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în  iunie 2016, faţă de aceeaşi lună a lui 2015, a fost, la nivelul judeţului Suceava, de 123,2%. Aceasta se poate traduce prin aceea că, într-un singur an, puterea de cumpărare a sporit cu 23,2%. La nivel naţional, acest indicator s-a situat la de 115,1% raportat la luna iunie a anului trecut. 

În Regiunea de dezvoltare Nord Est,

Judeţul Suceava, locul al treilea la cea mai mare rată a şomajului, după Vaslui şi Bacău 

·        Cu 5,8% judeţul Suceava stă mai prost decât judeţele vecine Iaşi, cu 4,4%, Botoşani(4,5%) şi Neamţ (5,3%).

·        În judeţul Suceava, la persoanele de sex feminin rata şomajului este cu 0,7 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în rândul bărbaţilor.       

La începutul lunii iunie, rata şomajului înregistrată în judeţul Suceava era de 5,8%, valoare mai mare cu 0,1 puncte procentuale faţă de nivelul din urmă cu o lună, dar mai mică cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu rata şomajului de la debutul lui iunie 2015, când ajunsese la 6,4%. Conform Buletinului statistic pe luna iunie 2016, oferit publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică,  rata şomajului din judeţul Suceava a fost cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât cea consemnată la nivel naţional, cea de 4,6%.  La debut de iunie 2016, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord Est, cea mai mare rata a şomajului a fost înregistrată în judeţul Vaslui-10,9%, urmat, în ordine descrescătoare, de judeţele Bacău cu 6,7%; Suceava-5,8%; Neamţ-5,3%; Botoşani-4,5% şi Iaşi-4,4%.

În judeţul Suceava, în rândul femeilor rata şomajului a fost de 4,9%, una egală cu nivelul din luna anterioară, dar în scădere cu 0,6 puncte procentuale în comparaţie cu luna iunie a anului 2015.  În ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, rata şomajului la debutul lunii iunie 2016 atinsese nivelul de 6,6%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale în raport cu începutul lunii mai 2016, fiind însă mai mică cu 0,6 puncte procentuale faţă de rata şomajului de la începutul lui iunie 2015. De remarcat este faptul că, în judeţul Suceava, la persoanele de sex feminin rata şomajului este cu 0,7 puncte procentuale mai mică decât cea din rândul bărbaţilor. De observat este faptul că la această din urmă categorie rata şomajului calculată în judeţul Suceava, una de 6,6%, a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mare faţă de rata şomajului la nivelul naţional, cea de 5,1%. La femei, rata şomajului judeţean sucevean a ajuns, la începutul lunii iunie 2016, la 4,9%, fiind cu 0,8 puncte procentuale peste rata şomajului  pe ţară, calculat pentru persoanele de sex feminin, respectiv aceea de 4,1%. 

În medie,

O mie de contracte noi de muncă pe lună

·        Aproape 6.000 de noi contracte de muncă figurează ca fiind înregistrate în registrul pentru evidenţa salariaţilor în intervalul ianuarie-iulie 2016.  

Circa 6.000 de suceveni au semnat contracte de muncă în intervalul ianuarie-iulie 2016, relevă datele furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Conform unei informări a instituţiei judeţene, ca urmare a interogării Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor s-a constatat faptul că, pe 31 iulie 2016, în judeţul Suceava figurau ca fiind înregistrate un total de 124.206 de contracte individuale de muncă active. Potrivit sursei citate, dintre acestea 115.792 au fost perfectate pe durată nedeterminată, iar altele 8.414 pe durată determinată. La fel, tot în baza REVISAL, se concluziona că, la 31 ianuarie 2016, în evidenţele cu specific figurau 118.420 de contracte individuale de muncă active, dintre acestea 111.848 având o durată nedeterminată, în timp ce încă 6.572 fuseseră parafate pe o perioadă determinată. Astfel, relevant este că, în intervalul ianuarie-iulie 2016, s-a înregistrat un spor de 5.966 de contracte noi de muncă, 4.372 din total fiind pe termen nelimitat, iar 1.842 pe durată nedeterminată.

Pe de altă parte, Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, la începutul lunii iulie 2016, efectivul de salariaţi din judeţul Suceava era de 101.938 de persoane, mai mare cu 311 de angajaţi faţă de începutul lunii iunie, cât şi cu o creştere de 3.607 în comparaţie cu iulie 2015. Efectivul de salariaţi de la nivel de judeţ a fost estimat de DJS Suceava pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor, pentru întreprinderi cu 1-3 salariaţi. Informaţiile respective au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2014. 

Suceava nu are capacitatea necesară pentru a furniza carne de oaie în Qatar

·        „Problema este să începem şi atunci, în amonte, fermierii vor fi încurajaţi”,  a subliniat şeful executivului judeţean Gheorghe Flutur, menţionând că este necesară o perioadă de 6 luni de regenerare.  

·        În timp ce sătenii sunt forţaţi să renunţe la animale, din cauza secetei, mezelurile sucevenilor sunt produse cu carne proastă din import.  

Judeţul Suceava are un efectiv scăzut de ovine, iar acesta s-a diminuat de la an la an. Situaţia a fost confirmată şi de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, care zilele trecute a primit o delegaţie de oameni de afaceri din Qatar, interesaţi de carne ovină de calitate. „Din analiza pe care am făcut-o noi, Suceava stă destul de modest. Nu avem nici 400.000 de capete, iar dacă ne gândim măcar la 100.000 de livrat, ne trebuie 6 luni de regenerare, pentru a putea  exporta. La mai puţin de 400.000 de capete avem disponibile peste 300.000 de hectare de păşuni şi fâneţe, ceea ce înseamnă că stăm foarte slab la organizarea fermierilor, cu 1,2-1,3 capete de animale pe hectar. Până la 10 capete pe hectar, există un potenţial de 8-9 ori mai mare, ca să te organizezi, să poţi face export”, a spus Flutur. Preşedintele Consiliului Judeţean susţine că toate acestea nu trebuie văzute în mod static, deoarece există capacitate de regenerare, orice parteneriat începând „cu mai puţin”. Problema este să începem şi atunci, în amonte, fermierii vor fi încurajaţi”,  a subliniat şeful executivului judeţean. În ceea ce priveşte carnea de vită, Flutur spune că nu au fost făcute calcule, însă există „investitori” din Israel amatori să preia atât carne congelată de bovine, cât şi de ovine, de la furnizori din prejma Aeroportului. Înaltul oficial judeţean  crede că „primele societăţi vor apărea şi îşi vor înfiinţa sedii ca să facă acest lucru”, adăugând că inclusiv toate abatoarele construite şi modernizate în perioada preaderării Românie la UE „taie, dar nu la capacitate”.

·        „Putem să producem pentru piaţa internă, însă dacă nu avem căutare, ne putem duce oriunde”, opinează Flutur.

Întrebat de ce Suceava trebuie să exporte carne de vită, în condiţiile în care procesatorii din judeţ importă materie primă de proastă calitate, de la animale dopate cu stimulatori de creştere, şeful executivului judeţean a răspuns că agenţii economici funcţionează după regulile pieţei.  „Dacă judecăm aşa, orice economie are intrări şi ieşiri. Dacă stăm de vorbă cu fermierul român, vedem că acesta căută piaţă. Putem să producem pentru piaţa internă, însă dacă nu avem căutare, ne putem duce oriunde, să fim mai deschişi, să internaţionalizăm lucrurile acestea. Altfel, sună aşa, ca un fel de patriotism sec, fără argumente”, a explicat Gheorghe, Flutur preşedintele Consiliului Judeţean Suceava,  punctând că ”orice agent economic este liber să-şi creeze propria construcţie, care îi convine”. Toate acestea se întâmplă în timp ce micii crescători de animale se plângă că cei de la „abatorizare” le oferă  preţuri de nimic pe kilogramul de carne în viu. Scăderea preţului la achiziţii survine secetei care a pârjolit imaşurile, vacile şi oile nemaivând ce păşuna. Întrucât în pericol sunt inclusiv furajele pentru iarnă, ţăranii suceveni se grăbesc să scape de animale.                                                             

Opt unităţi de învăţământ au fost desfiinţate pe motiv de lipsă de elevi

·        Înfiinţate au fost Altele două, iar „situaţia poate suferi modificări, deoarece intervin mişcări ale elevilor, precum transferuri, plecări în străinătate cu părinţii, veniri din străinătate”, se arată într-o informare a ISJ Suceava.

În judeţul Suceava, noul an şcolar se va deschide în 773 de unităţi de învăţământ, dintre care 175 din mediul urban, iar 598 din mediul rural. Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava informează că, din total 217 de unităţi şcolare au personalitate juridică, celelalte 556 reprezentând structuri de învăţământ arondate celor dintâi. Potrivit ISJ, din cauza reducerii numărului de copii faţă de anul şcolar anterior, în reţeaua şcolară a judeţului nu se mai regăsesc o unitate de învăţământ preşcolar, respectiv Grădiniţa cu Program Normal Săndeni-Dolhasca. În aceeaşi situaţie se află 7 şcoli primare, adică Şcoala Primară Cotîrgaşi-Broşteni; Şcoala Primară nr. 2 Brădăţel-Horodniceni; Şcoala Primară Lunca-Zamostea; şcolile primare Dumbrăviţa, Ciumuleşti şi Movileni din comuna Vadu Moldovei, dar şi Şcoala Primară Pădureni-Siret. Oficialii Inspectoratului Şcolar Judeţean mai arată că Şcoala Gimnazială Păltinoasa şi-a pierdut personalitatea juridică deoarece numărul de elevi a scăzut sub 300, devenind, astfel, structură arondată Şcolii Gimnaziale „Bogdan Vodă” din Capu Codrului. Alate două şcoli gimnaziale s-au transformă în şcoli primare, ăn cauză fiind Şcoala Petia- Buneşti şi Şcoala Deleni-Pîrteştii de Jos. Pe de altă parte, pe fondul restructurării reţelei şcolare de către autorităţile administraţiei publice locale, începând cu anul şcolar 2016-2017 în judeţul Suceava sunt înfiinţate două unităţi Grădiniţa cu Program Normal nr. 2 Voitinel şi Şcoala Primară Podu Coşnei din comuna Poiana Stampei. „Situaţia poate suferi modificări după începutul anului şcolar deoarece intervin mişcări ale elevilor, precum transferuri, plecări în străinătate cu părinţii, veniri din străinătate”, se arată în informarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. 

Modernizarea legăturii rutiere Suceava-Iaşi nu a fost abandonată

·        Pentru continuarea proiectului, oficiali ai ADRNE s-au întâlnit ieri, la Palatul Administrativ, cu şeful administraţiei sucevene, Gheorghe Flutur-  

·        Totul a fost pus la cale în 2014, în cadrul unor discuţii între Cătălin Nechifor preşedintele CJ Suceava şi omologul său, Cristian Adomniţei,  originar din Suceava. 

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a avut, ieri, o întâlnire cu oficiali ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, printre subiectele abordate fiind şi cel privind materializarea unor iniţiative de modernizare a infrastructurii judeţene de drumuri. Printre acestea se află şi un proiect ambiţios privind asigurarea unei legături rutiere de calitate între Suceava şi Iaşi, acesta fiind promovat de către şefii administraţiilor din cele două judeţe vecine în urmă cu 4 ani. "Avem discuţii în legătură cu drumul care leagă Suceava de  Dolhasca şi Iaşi, acesta fiind dat, anul trecut, la proiectare. Este vorba despre unul dintre drumurile de legătură de la Suceava prin Udeşti, Budeni şi ieşire înspre Iaşi şi de încă unul Suceava-Liteni-Stroieşti, proiecte de drumuri judeţene", a spus Flutur.

Totul a fost pus la cale în iunie 2014 când preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, s-a întâlnit cu omologul său ieşean, Cristian Adomniţei, în vederea promovării de către cele două autorităţi judeţene a unui proiect comun de infrastructură rutieră. La acea dată Este vorba cele două părţi hotărau să acceseze o finanţare europeană nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional, bani care urmau să fie cheltuiţi pentru modernizarea arterelor judeţene care leagă municipiul Iaşi de judeţul Suceava, precum şi a drumurilor care parcurg mai multe localităţi sucevene, începând cu Dolhasca, şi până la Dărmăneşti, pe un total de circa 80 km.

După intrarea în judeţul Suceava, pe lângă faptul că drumul judeţean Dolhasca-Suceava va deveni o alternativă la drumul naţional, respectiva arteră de rang judeţean se va asigura accesul şi de cealaltă parte a municipiului Suceava, pe traseul Moara, Drăgoieşti, Zahareşti, Stroieşti, continuând, mai apoi, cu Vîlcele, Costîna, Todireşti şi Dărmeneşti.   

Suceava se pregăteşte să de lovitura la accesarea de finanţări europene  

·        "Trebuie să vedem care este viziunea pe ghiduri, să vedem cu ce suntem compatibili", a precizat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, referindu-se la POR şi POIM.

·        În Strategia de dezvoltare economică şi socială 2011-2020, judeţul Suceava figura cu un portofoliu de 1.482 de proiecte, unele fiind deja derulate, altele propuse ori vizate, iar altele aflate în doar în stadiul de idee.

Consiliul Judeţean Suceava aşteaptă publicarea ghidurilor Programului Operaţional Regional (POR) şi Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), astfel încât să poată promova programe de mare anvergură. Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean a  declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că se ţine legătura inclusiv cu conducerile primăriilor, astfel încât "Suceava să fie un judeţ harnic la proiecte". Flutur a spus că, deocamdată, discuţiile sunt avansate în ceea ce priveşte proiectul de înfiinţare clusterului de industrie alimentară Suceava-Botoşani, care să cuprindă, pe lângă producători, procesatori, autorităţile administraţie publice, Facultatea de Industria Alimentară a Universităţii "Ştefan cel Mare", şi cele două camere de comerţ şi industrie le celorlalte două judeţe. "Suntem în discuţii avansate pentru două clustere, unul pe care să îl discutăm cu Botoşani, şi îi aşteptăm şi pe dumnealor. Nu vreau să o dau ca ştire, pentru că trebuie să avem şi de partea cealaltă ceva. Ceea ce s-a realizat până acum este exportul de carne de oaie, însă proiectul este mai complex decât atât. Dincolo de asta, un portofoliu foarte mare de proiecte pregăteşte judeţul Suceava. Dar, trebuie să vedem care este viziunea pe ghiduri, să vedem cu ce suntem compatibili. Şi, mai mult de atât, ne-am uitat şi la ce au primăriile, comunele, pentru a-i încuraja pe unii care sunt mai modeşti", a precizat Gheorghe Flutur.

În Strategia de dezvoltare economică şi socială 2011-2020, judeţul Suceava figura - conform datelor de la întocmirea acesteia - cu  un portofoliu de 1.482 de proiecte în curs de derulare, propuse/vizate şi, de asemenea, aflate în stadiul de idee. Pe direcţii de dezvoltare este vorba despre 641 de proiecte de infrastructură, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultură; 54 de proiecte privind mediul de afaceri; 208 proiecte de educaţie tineret şi sport; 49 de proiecte de ocupare, protecţie socială şi sănătate; 301 de proiecte de dezvoltare rurală; 66 de proiecte de turism; 40 de proiecte privind reforma administraţiei publice; 11 proiecte referitoare la societatea informaţională; 95 de proiecte de cultură şi culte, cât şi 17 proiecte cu privire la relaţiile internaţionale. Portofoliul de proiecte a fost centralizat conform unei anchete-chestionar întreprinsă în perioada ianuarie-februarie 2011, în rândurile autorităţilor administraţiei publice locale, cât şi în baza analizei direcţiilor şi măsurilor de dezvoltare locale cuprinse în cadrul strategiilor locale de dezvoltare ale comunităţilor locale din judeţul Suceava.