Finanţele sucevene sprijină contribuabilii disciplinaţi 

·        Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice acordă eşalonare la plată a unor datorii persoanelor fizice şi persoanelor juridice care se află în dificultate, din cauza crizei financiare.  

Până la începutul lunii iulie a acestui an, pentru persoane juridice, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a soluţionat 104 de rambursări anticipate de taxă pe valoare adăugată (TVA), valoarea acestora fiind de circa 20 de milioane de lei. Conform purtătorului de cuvânt al instituţiei sucevene, Oana Violeta Apetrei,  în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2016, din totalul precizat respinsă la rambursare a fost suma de 783.046 de lei, însă, pe lângă aceasta, s-a stabilit TVA suplimentară de plată în valoare de 93.440 lei. În ceea ce priveşte persoanele fizice, în primele 6 luni ale anului 2016, soluţionate au fost 24 de rambursări anticipate, în valoare de 1,69 de milioane de lei, admisă la plată suma de 1,51 de milioane de lei. „Prin constituirea unei baze de date clare a plătitorilor de impozite şi taxe se realizează furnizarea unor informaţii complete legate de obligaţiile fiscale, accelerarea procesului de compensare/restituire a sumelor cuvenite persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, sprijinirea contribuabililor disciplinaţi fiscal, dar care, din cauza efectelor crizei financiare, sunt în dificultate, prin eşalonare la plată a unor datorii”, precizează Oana Violeta Apetrea.  În acest context, până la finele celui dintâi semestru al anului,  AJFP aprobase 786 de eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante. Valoarea acestora a însumat 47,24 de milioane de lei, total din care s-a încasat, conform graficului, 30,52 de milioane de lei. Demersul face parte din categoria măsurilor de accelerare a recuperării arieratelor, îmbunătăţire a procedurilor de valorificare a bunurilor în cadrul executării silite, insolvabilitate şi stabilire a răspunderii solidare. „În vederea realizării unui nivel corespunzător al încasărilor la bugetul general consolidat al statului, graficul de eşalonare a plăţilor datoriilor restante aprobat agenţilor economici care s-au încadrat în condiţiile impuse este monitorizat permanent”, subliniază Oana Violeta Apetrei,  purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţeane a Finanţelor Publice Suceava.

În luna mai,

Judeţul Suceava, locul douăzeci la capital străin subscris

·        Aportul noilor firme cu capital extern însumează de 2.500 de lei, respectiv echivalentul a 634 de dolari sau 557 de euro.

Judeţul Suceava ocupă poziţii modeste în clasamentul privind societăţile cu capital străin constituite în acest an. Astfel, în luna mai a anului 2016, în judeţ au fost înmatriculate 4 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris. Conform recentelor informaţii oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Satistică, care au ca sursă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, valoarea aportului total în monedă naţională a fost, în luna amintită, de 2.500 de lei, respectiv echivalentul a 634 de dolari sau 557 de euro. În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în mai 2016, judeţul Suceava ocupă locul 19 în ţară, în ordine descrescătoare. Suceava se află, de asemenea, pe poziţia a 20-a după mărimea capitalului social exprimat în valută. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în intervalul 1 ianurie-31 mai 2016, în judeţul Suceava s-au înregistrat 16 firme cu capital social subscris străin, acesta din urmă însumând 16.100 de lei, adică  3.902,1 de dolari sau 3.568 de euro. 

Ajutoare excepţionale de aproape 950.000 de euro pentru 2.343 de producători suceveni de lapte 

·       Aceasta însemnă circa adică 4,17 milioane de lei, drepturi pentru aproximativ 43,66 de milioane de kilograme de lapte, cantitate comercializată în anul de cotă 2014-2015.

·       La începutul lui 2016 în judeţul Suceava erau 49.171 de producători de lapte, faţă de 50.235, cu un an în urmă,  în scădere cu 1.064 de crescători.

Programul de acordare de ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor pentru lapte a avut căutare în judeţul Suceava, prima etapă de depunerea cererilor încheindu-se pe 8 aprilie, după care termenul limită a fost prelungit până pe 6 iunie 2016. Vasile Iacob Caciur, director executiv al Centrului Judeţean al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava precizează că adunate au fost 2.358 de cereri, dintre care 2.343 au fost acceptate la plată.  Conform Hotărârii Guvernului nr. 160 din 2016, producţia de lapte livrată pe beneficiar trebuia să fie de minim 5 tone de lapte în anul de cotă 2014-2015. Astfel, iniţial suma cuvenită fiecărui producător a fost de 240 de euro, pentru livrări cuprinse între 5 tone şi 20 de tone de lapte; 12 de euro pe tonă pentru o cantitate de 20 tone până la 200 de tone, precum şi de 2.900 de euro pe beneficiar, în cazul producătorului care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 tone. 

Responsabilii APIA Suceava fac cunoscut că, după recalculare, în primul caz se plăteşte 294,57 de euro de beneficiar, în cele de al doilea se dă 14,72 de euro pentru fiecare tonă de lapte, în timp ce în ultimul caz se achită 3.559,36 de euro de beneficiar. Plata se face la cursul de 4,4176 de lei pentru 1 euro, în judeţul Suceava, pentru 43.663.679 kg de lapte cantitate comercializată în anul de cotă 2014-2015, producătorii primind echivalentul a 944.729,79 de euro, adică peste 4,17 milioane de lei. Pentru a avea parte de sprijinul în cauză, beneficiarii trebuiau să fie înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, deţinând, în acelaşi timp, cotă de livrări la 31 martie 2015. Totodată, era obligatoriu ca producătorii interesaţi să aibă activitate, cât şi un contract încheiat un prim-cumpărător pe o perioadă de minim 6 luni, valabil la data depunerii solicitării. Potrivit unei informări a APIA Suceava, la începutul lui 2016 în judeţul Suceava erau 49.171 de producători de lapte, faţă de 50.235, cu un an în urmă,  în scădere cu 1.064 de crescători. Totodată, înregistrate erau 22 de unităţi autorizate pentru cumpărarea şi procesarea laptelui, cu două în minus în comparaţie cu începutul lui 2015.

Operator din domeniul forţei de muncă, sesizare penală pentru un prejudiciu de 2,63 de milioane de lei adus bugetului statului

·       Inspectorii fiscali suceveni au întocmit 18 sesizări penale, 8 firme constructoare făcând pagube de 15,96 de milioane de lei,  în timp ce doi operatori din domeniul energetic au cauzat un  prejudiciu total de încă 5,16 milioane de lei.

Inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au desfăşurat, în primul semestru al anului 2016, 210 de acţiuni de control, în urma acestora fiind atrasă la bugetul statului o sumă suplimentară de 37,75 de milioane de lei, informează purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea. Potrivit responsabilului AJFP, controalele efectuate în perioada la care facem referire s-au concretizat în amenzi totalizând 63.950 de lei, în baza verificărilor făcute pierderea fiscală diminuându-se cu 33,91 de milioane de lei. Pe de altă parte, în primele 6 luni ale anului, inspectorii de specialitate au instituit 17 măsuri asigurătorii, pentru 26,5 de milioane de lei şi, totodată, au întocmit 18 sesizări penale, în cazul cărora prejudiciul însumează 28,47 de milioane de lei.

Astfel, sesizări penale au fost formulate împotriva agenţilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului(2 sesizări penale pentru un prejudiciu care însumează 242.284 de lei); construcţiile(8 sesizări penale, pentru 15,96 de milioane de lei prejudiciu, dar şi pe numele unor operatori din transporturi(2 sesizări penale cu pagube de 792.736 de lei). În domeniul energetic AJFP a întocmit 2 sesizări penale, în cazul cărora paguba adusă bugetului statului este de 5,16 milioane de lei, încă o sesizare fiind făcută pe numele unui operator din sectorul forţei de muncă, acesta din urmă fiind la originea unui prejudiciu de 2,63 de milioane de lei. În sectorul agroalimentar, inspectorii fiscali suceveni au formulat 2 sesizări penale pentru un prejudiciu de 3,67 de milioane de lei, iar o alta a privit turismul, aplicată fiind o amendă de  500 de lei. În primele 6 luni ale anului 2016, la contribuabilii persoane fizice au fost întreprinse 299 de acţiuni de control, dintre care 223 de inspecţii fiscale generale, 26 de inspecţii fiscale parţiale, 8 controale inopinate şi 42 de cercetări la faţa locului. 

Două sute de arbori, smulşi ilegal din pământ cu utilaje forestiere           

·       Valoarea prejudiciului este de circa 20.000 de lei,  autorii încercând să inducă în eroare pe gestionarul fondului forestier, sub pretextul că arborii cu pricina au fost doborâţi de furtună.     

La sfârşitul săptămânii trecute, în urma unei sesizări făcute la Serviciul Naţional pentru Apeluri de Urgenţă-112, privind doborârea ilegală de arbori pe o proprietate privată, Garda Forestieră Suceava a dispus Ocolului Silvic Dorna să constate veridicitatea celor semnalate. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere informează că, în urma verificărilor desfăşurate în comun cu reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava,  descoperiţi au fost mai mulţi arbori puşi la pământ în mod intenţionat, autorii încercând disimularea unor fenomene naturale periculoase. Potrivit primele concluzii, se pare că aceştia au procedat la ancorarea trunchiurilor şi culcarea la sol a copacilor cu ajutorul unor utilaje forestiere. „Scopul autorilor acestei fapte de distrugere a arboretelor a fost de inducere în eroare şi de determinare a gestionarului fondului forestier să pună în valoare, în mod legal, volumele de lemn doborâte în mod intenţionat”, subliniază Găşpărel, menţionând că s-a constatat că este vorba despre 201 arbori, cu un volum de 101 de metri cubi un prejudiciu de 19.662 lei (inclusiv TVA). În vederea identificării persoanelor responsabile, precum şi a stabilirii naturii faptei - contravenţionale sau penale - organele de cercetare abilitate fac cercetări amănunţite. De asemenea, conducerea Gărzii Forestiere Suceava verifică şi alte terenuri deţinute de proprietarul pe suprafaţa căruia s-a constatat fapta amintită. Inspectorul şef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel, spune că este al doilea caz de acest gen din ultimele două luni, primul fiind descoperit pe raza Ocolului Silvic Pojorâta, unde - sub pretextul construirii cu un excavator a unor drumuri necesare exploatărilor forestiere - s-au înregistrat distrugeri de arbori prin dezrădăcinare. „Garda Forestieră Suceava a dispus măsuri concertate de descurajare a acestui gen de fapte, prin intensificarea acţiunilor de control în fondul forestier al judeţului, precum şi al circulaţiei materialului lemnos pe drumurile forestiere şi publice”, a preciza Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava. 

Opt proiecte finalizate

·       Pe lângă cele de drumuri judeţene, a fost trasă linie şi sub proiectele privind „Reabilitarea Cetăţii de Scaun”, „Medicină în situaţii şi ocazii de urgenţă” şi „O clădire de patrimoniu-Muzeu pentru mileniul III”

Judeţul Suceava a punctat în ceea ce priveşte finalizarea unor proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă. Cel puţin aşa rezultă din Sinteza evaluărrii planului de acţiuni pentru realizarea, în primul semestru al anului 2016, a obiectivelor cuprinse programul de guvernare, conform căreia, totalul de 29 de acţiuni prevăzute pentru acest an, 8 au avut ca termen de finalizare data de 30 iunie. „Dintre acestea menţionăm realizarea la termen a proiectelor Consiliului Judeţean Suceava care se referă la modernizarea unor drumuri judeţene, inclusiv transmiterea rapoartelor de monitorizare a sustenabilității obiectivelor respective”, se arată în evaluarea citată. La proiectele de infrastructură, se adaugă  cele de amploare, cum ar fi „Reabilitarea Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie aferente”, „Medicină în situaţii şi ocazii de urgenţă-răspuns prompt la provocările transfrontaliere”, stadiul de realizare al acestora fiind de 100%. Conform sursei citate, la 30 iunie 2016,  a ost încheiat şi proiectul „O clădire de patrimoniu-Muzeu pentru mileniul III”, „urmând ca în cel mai scurt timp să se rezolve problema unui contract de servicii care vizează închirierea spaţiului pentru depozitarea patrimoniului cultural mobil şi transportarea acestuia înapoi în muzeu”. Conform Instituţiei Prefectului, la această dată în domeniul gestionării  fondurilor europene la nivelul judeţului Suceava urmărite sunt monitorizarea implementării proiectelor aflate în derulare; promovarea instrumentelor structurale aferente exerciţiului bugetar 2014-2020; continuarea procesului de absorbţie a fondurilor europene prin promovarea PNDR 2014-2020, cât şi diseminarea informaţiilor europene.Totodată, accent se pune pe consilierea autorităţilor şi instituţiilor locale în ceea ce priveşte accesarea noilor fonduri, astfel încât acestea să contribuie la creşterea capacităţii bugetare destinate dezvoltării economice şi sociale durabile a localităţilor. 

Aproape 80 de accidente de muncă, într-o jumătate de an

·       Aceasta în condiţiile în care, pe toată durata anului anteriror, în judeţul Suceava au fost înregistrate 47 de persoane accidentate.

·       În timpul controalelor, inspectorii de muncă au constatat nereguli privind comunicarea şi cercetarea evenimentelor care pot fi încadrate în categoria accidentelor de muncă.

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 608 de controale doar în primele 6 luni ale acestui an. Inspectorul Romeo Butnariu informează că, în urma verificărilor efectuate s-au constatat 777 de abateri contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate însumând 217.500 lei. Potrivit şefului ITM Suceava, deficienţe constatate pe linie de protecţia muncii sunt multiple, iar printre acestea pot fi enumerate lipsa sau întocmirea incompletă a planului de prevenire şi protecţie; neutilizarea echipamentului de protecţie; instruirea insuficientă; neorganizarea activităţii de prevenire şi protecţie, precum şi cea a celei de acordare a primului ajutor. Pe durata descinderilor, inspectorii de muncă aveau să constate, de asemenea, că prin fişa postului nu sunt stabilite atribuţiile şi răspunderile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru toţi lucrătorii; dar şi nereguli legate de necomunicarea şi necercetarea evenimentului; neelaborarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă; neefectuarea controlului medical periodic de către medicul de medicina muncii, dar şi în ceea ce priveşte lipsa evaluării riscurilor. Autorizarea sau avizarea funcţionării agenţilor economici din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă: în primele 6 luni ale anului 2016 au fost autorizate 27 de unităţi. Pe de altă parte, în perioada 12 ianurie-30 iunie 2016, Inspectoratul Teritorial de Muncă au fost comunicate 79 evenimente cercetate sub aspectul încadrării în categoria accidentelor de muncă. Aceasta în condiţiile în care, pe toată durata anului trecut, în judeţul Suceava au fost înregistrate 47 de persoane accidentate, dintre care 40 de implicaţi au suferit incapacitate temporară de muncă, în timp ce 7 accidente au avut drept consecinţă moartea accidentatului. În 2015, cele mai expuse domenii la accidentele de muncă au fost prelucrarea lemnului-cu 9 vătămaţi, construcţiile şi comerţul, cu câte 6 accidentaţi, dar şi transporturile, cu 4 victime. Nu în cele din urmă, de precizat este că pe latura de autorizare sau avizare a funcţionării agenţilor economici, din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, în primele 6 luni ale anului 2016 au fost autorizate 27 de unităţi. 

Ofensivă împotriva şoferilor care-şi parchează la scara blocului maşinile de mare tonaj

·       „Nu este normal să vii cu tirul şi să ocupi spaţiile de parcare ale vecinilor, doar pentru că vrei să cobori din maşină şi să mergi direct în casă”, arată viceprimarul Lucian Harşovschi.     

Primăria municipiului Suceava reia ofensiva împotriva conducătorilor auto care îşi parchează maşinile de mare tonaj de la serviciu, dar şi pe cele persoanele, cu gabarit mare, în faţa blocului în care locuiesc. Anunţul este făcut de viceprimarul Lucian Harşovschi care susţine că după o perioadă în care nu s-au mai făcut controale şi nu s-au aplicat sancţiuni, cei vizaţi au revenit la vechile obiceiuri. „A fost o perioadă în care s-a accentuat pe acest lucru, dar unii suceveni, văzând că nu mai sunt somaţi şi nu mai primesc  avertizări pe parbriz, s-au gândit că pot să vină din nou cu maşinile în faţa blocului”, punctează Harşovschi. Viceprimarul pune în vedere că, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local nr. 153 din 2011, sucevenii care parchează în cartierele urbei autovehicule cu gabarit mare riscă amenzi cuprinse între 250 de lei şi 1.000 de lei. Dacă maşinile aparţin unor persoane juridice, acesta vor fi amendate cu sume care variază de la 500 la 2.500 de lei.      Adjunctul şefului executivului local reliefează că odată cu iniţierea demersurilor pentru obţinerea licenţei de desfăşurare a activităţii de transport marfă, atât în calitate de persoană juridică, cât şi de persoană juridică, la RAR sau ARR se solicită inclusiv declaraţie pe propria răspundere privind deţinerea unui loc de parcare corespunzător pentru autovehiculul în cauză, spaţiu care poate fi atât unul proprietate, cât şi unul luat cu chirie.  Viceprimarul susţine, însă, că există şi persoane care fac „fără acte” transport de persoane şi marfă, acestea trebuind, de asemenea, să respecte regulile şi să nu-şi lase maşinile pe domeniul public. „Revin cu rugămintea către colegii de la Poliţia Locală - care au dispoziţie clară în acest sens -, să depisteze maşinile mari parcate între blocuri, după care persoanele respective să fie avertizate, iar ulterior amendate. Nu este normal să vii cu tirul, cu camionul sau cu microbuzul mai mare de 9 locuri şi să ocupi spaţiile de parcare ale vecinilor, doar pentru că vrei să cobori din maşină şi să mergi direct în casă”, explică Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.      

Insolvenţa începe să ocolească firmele sucevene

·       În primele 6 luni ale lui 2016, această procedură a fost declanşată de 42 de firme, faţă de 64 în semestrul omolog al anului trecut.

·       În scădere este şi numărul  firmelor nou-înfiinţate, în semestrul întâi din 2015 fiind luaţi în evidenţă 1.321 de agenţi economici, respectiv cu 13,1%  mai mulţi.

În primele 6 luni ale anului 2016, în judeţul Suceava au fost înmatriculaţi 1.231 de agenţi economici. Cele mai multe firme nou-înfiinţate sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL) respectiv 854, urmate, în ordine descrescătore, de 180 de peroane fizice autorizate (PFA), 172 de întreprinderi individuale (II), 6 întreprinderi familiale (IF) şi o cooperativă agricolă (CA).

Numărul noilor înmatriculări de firme în Oficiul Naţional  al Registrul Comerţului este în scădere, în cel dintâi semestru al anului trecut în judeţul Suceava fiind luaţi în evidenţă 1.321 de agenţi economici, respectiv cu 13,1%  mai mulţi. Pe de altă parte, de remarcat este faptul că, pe o pantă descendentă s-au înscris şi insolvenţele, în primul semestru al anului 2016 această procedură fiind declanşată de 42 de firme, faţă de 64 în semestrul omolog al anului trecut, ceea ce reprezintă o diminuare de 34,38%. Suspendările de activitatea  sunt, de asemenea, mai puţine cu 43,87% în raport cu anul 2015, diminuarea fiind de la 253 la 142 de agenţi economici care au cerut aprobarea acestei măsuri temporare. În schimb, în primele 6 luni din 2016, în dizolvare au intrat cu 50,58% mai multe firme faţă de semestrul întâi din 2015, numărul acestora crescând de la 259 la 390. În ascensiune au fost şi radierile din evidenţele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului fiind scoase, în 6 luni din acest an, 1.244 de agenţi economici, raportat la 932 în intervalul omolog din 2015, sporul fiind de 33,48%.  Pe 30 iunie 2016, în judeţul Suceava erau în funcţiune 301 de societăţi răspundere limitată debutant (SRL-D), radiate fiind 18. La aceeaşi dată, în curs de înfiinţare erau 23 de SRL-D, rezervări de nume fiind făcute pentru încă 32.      

Peste 30 de civili voluntari vor participa la misiuni alături de pompierii suceveni

Un număr de 32 de persoane vor participa la misiuni alături de echipajele Inspectoratului Judeţean pentru Situații de Urgență „Bucovina” Suceava. Proiectul „Salvator din pasiune”, derulat în premieră de ISU Suceava, urmăreşte susţinerea activităţilor de voluntariat, ca expresie a implicării, solidarităţii şi responsabilităţii civice şi valorii profesionale a acestora, materializată în sprijinul acordat comunităților pe timpul situațiilor de urgență, dar și pentru prevenirea acestora.  „La finalul etapelor alocate depunerii dosarelor și analizării acestora de către comisii specializate, începând cu data de 6 august, pompierilor salvatori suceveni li se vor alătura 32 de voluntari în situații de urgență”, precizează plt. Adj. Alin Găleată, purtătorul de cuvânt al instituţiei sucevene, conform căruia, ulterior parcurgerii programelor de pregătire, aceştia vor putea lua parte la misiuni de intervenție, după ce vor fi în măsură să utilizeze tehnicile de bază în acordarea primului ajutor calificat, fiind angrenați în diverse acţiuni de ajutor umanitar şi de popularizare a mesajului preventiv. Cei 32 de voluntari şi-au ales subunităţile din judeţ la care vor ajunge, respectiv 23 în Suceava, câte trei în Rădăuţi şi Gura Humorului şi câte unul în Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc şi Siret. „Cu vârste cuprinse între 16 și 55 de ani, voluntarii noștri provin din toate categoriile socio-profesionale, respectiv elevi, cadre didactice, medici, ingineri, asistenți, economiști, studenţi, dar şi şomeri, fapt ce confirmă interesul pe care opinia publică îl acordă pregătirii și intervenției în domeniul situațiilor de urgență”, a precizat Aalin Găleată.  În perioada următoare, participanții vor urma cursuri introductive privind structura, misiunile și atribuțiile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și vor parcurge noțiunile de prim ajutor de bază susținute, cu profesionalism, de către  formatorii din unitatea noastră. 

Supraglomerare a ghişeelor pentru paşapoarte

·       Joi s-au epuizat bonurile de ordine pentru vineri, condiţii în care au fost distribuite şi tichetele prevăzute pentru luni, 8 august.

·       În fiecare zi sunt înmânate numai 220 de bonuri de ordine, alte 110 de persoane programându-se on line, cu această din urmă metodă făcându-se rezervări inclusiv pentru 22 august.       

În judeţul Suceava, de la începutul lui august ghişeele la care sunt depuse documentelor pentru eliberarea paşapoartelor sunt supraaglomerate. Aceeaşi problemă se constată şi în cazul rezervărilor on line, ieri, spre exemplu, făcându-se programări pentru data de 22 a acestei luni. Constantin Harasim, prefectul  de Suceava spune că, în fiecare dimineaţă se eliberează bonuri cu numere de ordine pentru ziua în curs, în limita a 220 de persoane, iar respectivele tichete se epuizează încă de la ora 8.00. Pe de altă parte, prin metoda de programare on line zilnic sunt înscrise alţi circa 110 de solicitanţi. Din cauză că multe persoane au rămas fără posibilitatea de a depune documentele pentru eliberarea paşaportului în aceeaşi zi, s-a hotărât ca să se înmâneze aceste bonuri şi pentru zilele următoare, condiţii în care joi s-au epuizate inclusiv cele pentru vineri, până la încheierea programului urmând a fi înmânate şi cele pentru luni, 8 august.  Reprezentatul Guvernului în teritoriu atrage atenţia că bonurile sunt distribuite pe baza actului de identitate, certificatului de naştere şi, obligatoriu, a chitanţei care dovedeşte achitarea taxei.  „În mod normal, într-o zi a lunii iunie s-au primit circa 150-170 cereri, la cele trei staţii de lucru, o cerere prelucrându-se în aproximativ 6-8 minute. în schimb, în ultima perioadă media zilnică a fost de 350 cereri, iar la punctul de lucru Rădăuți, de 155 cereri, în comparaţie cu 70-80 anterior”, a declarat prefectul judeţului Suceava. Constantin Harasim precizează că lucrătorii de la serviciul specializat se confruntă cu greutăţi legate de solicitarea unui singur bon pentru mai multe persoane din familie, aceeaşi situaţie fiind întâlnită şi la programările on line. La acestea se adaugă probleme precum întreruperi ale alimentării cu energie electrică şi aplicaţiei electronice, cât şi defecţiuni ale echipamentelor şi aparaturii. Prefectul Constantin Harasim mai informează că până acum nu s-au primit alte comunicări oficiale, astfel încât în spaţiul Uniunii Europene, inclusiv în Marea Britanie persoanele cu vârsta peste 14 ani pot călători în continuare cu cartea de identitate. De evidenţiat este şi faptul că paşaportul electronic se poate ridica şi pe bază de procură, de la sediul Serviciului Evidenţă şi Eliberarea Paşapoartelor Simple sau de la ambasada statului în care titularul locuieşte. 

Bază de rachete în zona Suceava-Botoşani

·       Este vorba despre un sistem antigrindină, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, precizând că pentru concretizarea proiectului a purtat deja discuţii cu oficialii Ministerului Agriculturii.

·       În iulie 2012, Florin Sinescu, prefectul Sucevei, fundamenta o hotărâre de Guvern privind amenajarea a unor puncte de lansare de rachete, până în prezent aceasta iniţiativa nefiind materializată.        

Judeţele Suceava şi Botoşani ar putea face obiectul unui proiect de construire, în zonă, a unui sistem de protejare a culturilor agricole împotriva grindinii, fenomen  meteorologic din ce în ce mai frecvent şi care provoacă importante pagube agriculturilor din această parte a ţării. Anunţul a fost făcut de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, după ce un fermier l-a abordat, în acest sens, cu prilejul unei dezbateri desfăşurată la Palatul Administrativ, cadru în care agricultorul cu pricina a reliefat că, spre deosebire de ţările dezvoltate, producţia agricolă din ţara noastră este la voia dezlănţuirii naturii. Flutur a precizat că a avut deja tatonări pe această linie, iar în urma discuţiilor purtate cu specialiştii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a rezultat că proiectul este  realizabil. Însă, pentru aceasta este necesară asocierea fermierilor, şeful administraţiei judeţene subliniind că, pe această linie, vor fi purtate discuţii şi cu autorităţile responsabile din judeţul Botoşani. „Am discutat cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, şi pregătim un serviciu antigrindină pentru zona Suceava-Botoşani. Însă, pentru aceasta, cultivatorii de teren trebuie să se asocieze, de aceea vom extinde discuţiile şi cu cei din judeţul Botoşani”, a explicat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. De precizat este faptul că, în iulie 2012, adică în urmă cu 4 ani, Florin Sinescu, prefectul Sucevei de la acea dată anunţa că a întocmit o notă de fundamentare pentru promovarea unei hotărâri de Guvern privind amenajarea, în cadrul Sistemului naţional antigrindină, a unor puncte de lansare de rachete. Iniţiativa viza accesarea Programului naţional cu specific, termenul limită aplicare a acestuia fiind anul 2024. La momentul respectiv, în Moldova erau funcţionale două unităţi de combaterea a grindinii, respectiv cele din Focşani şi Iaşi. În Regiunea de Dezvoltare Nord Est, structura unităţii „Moldova I” Iaşi cuprindea 3 grupuri de prevenire, cu 16 puncte de lansare informatizată şi cu posibilitate de extindere, în cazul în care situaţia o impune. Conform datelor de atunci, cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea sistemului antigrindină erau de 3 dolari pe hectar şi an. Un an mai târziu, prefectul Florin Sinescu  făcea cunoscut că a iniţiat demersuri privind includerea în harta riscurilor asigurate, inclusiv a celui privind căderile de ploaie însoţită de gheaţă, reprezentatul Guvernului în teritoriu reliefând că nu a abandonat nici ideea montării unui sistem antigrindină în judeţul Suceava. Din păcate, din 2013 şi până în prezent nu s-a auzit mai auzit de vreun progres în implementarea unui proiect atât de folositor pentru fermierii din judeţul Suceava.

Transport ilegal de lemn, captură a gardienilor forestieri şi poliţiştilor suceveni 

Un important volum de masă lemnoasă transportată în trafic cu încălcarea prevederilor legale a fost depistată în trafic de o echipă mixtă de controlori suceveni.   Pe 3 august, la ora 18:09,  ansamblul auto cu numerele de înmatriculare  SV.84.FOR şi SV.82.FOR, condus de Copciuc Constantin Ilie, din Moldova Sulita, care transporta material lemnos pe drumul public de pe raza oraşului Gura Humorului, a fost oprit pentru control de un echipaj alcătuit din reprezentanţi ai Gărzii Forestiere Suceava şi poliţişti din cadrul Biroului de Combatere a Delictelor Silvice al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava. 

„În urma controlării documentelor solicitate, s-a ivit suspiciunea că transportul este unul potenţial ilegal, iar aceasta din cauza faptului că ora plecării transportului, cât şi cea a generării codului on line, erau din cursul dimineţii, respectiv 8:15”, face cunoscut Mihai Găşpărel, şeful gărzii Forestiere Suceava.  Drept urmare, s-a procedat la verificarea amănunţită a materialului lemnos încărcat în ansamblul auto, prilej cu care s-a constatat că diametrele pieselor transportate erau diferite de cele menţionate în documentele de însoţire. Acţionând în consecinţă, echipa de control a procedat la sancţionarea conducătorului auto, aplicată fiind o amendă de 5.000 de lei, Totodată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare,  cantitatea de 45,61 de metri cubi de lemn rotund de răşinoase a fost confiscată şi predată în custodie Ocolului silvic Gura Humorului.

Suceava va avea 200 de puncte subterane de colectare a deşeurilor menajere

·       Licitaţia demarată în martie 2015 a fost anulată după mai multe contestaţii şi procese, iar o alta nu poate fi organizată din cauza întârzierii normelor metodologice de aplicare a noii legi a achiziţiilor publice.

·       Până atunci, activitatea de salubritate menajeră este desfăşurată, pe motiv de forţă majoră, de către asocierea dintre firmele Florconstruct şi Diasil Service.  

Primăria municipiului Suceava nu poate organiza licitaţia pentru  de delegarea gestiunii serviciului de salubritate menajeră. Cauza constă în întârzierea aprobării şi publicării normelor metodologice privind aplicarea noilor prevederile legale referitoare la achiziţiile publice. Scoaterea la licitaţie a serviciului a fost aprobată în luna martie 2015, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 82, caietul de sarcini prevăzând înfiinţarea, de către noul operator al serviciului, a 145 de puncte subterane de deşeuri menajere, precum şi distribuirea, către 6.000 de case particulare, a 12.000 de pubele pentru colectarea normală, dar şi pentru cea selectivă a resturilor. Licitaţia a avut loc pe 21 iulie 2015, deci în urmă cu circa 1 an, iar potrivit viceprimarului Lucian Harşovschi, de la momentul respectiv soluţiile date de autorităţile contractante au fost contestate la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) şi Curtea de Apel Suceava. Dată fiind această situaţie, Primăria a fost nevoită să anuleze licitaţia, fapt confirmat prin decizia CNSC nr. 9353 din 2 iunie 2016. „Aceasta, întrucât nu s-au înnoit unele scrisori de garanţie, dar şi ca urmare a altor discuţii pe marginea caietului de sarcini. Iată, deci, că după mai bine de 1 an, din luna martie a anului trecut, nu avem un contract pentru delegarea gestiunii  serviciului de salubritate menajeră, aşa cum ne-am fi dorit”, explică viceprimarul Sucevei. Lucian Harşovschi susţine că situaţia  nu este încă pe cale de a intra în normal, iar aceasta din cauza apariţiei noilor reglementări cu privire la desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice, în special a Legii nr. 100 privind concesionarea lucrărilor şi serviciilor, lege care nu are norme metodologice de aplicare. „Această Lege nr. 100 nu are norme metodologice. Noi aşteptăm aceste norme, după care vom reactualiza caietul de sarcini şi sperăm ca, în septembrie, cel mai târziu, să putem să-l aprobăm în Consiliul Local, în aşa fel încât să putem respecta promisiunea făcută, iar sucevenii să aibă puncte îngropate de colectare a deşeurilor”, a spus adjunctul şefului executivului sucevean. Noul caiet de sarcini va fi pus, la fel ca şi precedentul, pe masa de dezbateri a deliberativului municipal, însă acesta vine cu  oserie de noutăţi. Potrivit viceprimarului Lucian Harşovschi, având în vedere tendinţa de dezvoltare a oraşului, şi odată cu identificarea de noi suprafeţe disponibile, numărul de platforme subterane va creşte de la 145 la 200. Pe de altă parte, nu se va mai merge pe preţul cel mai mic oferit, proaspăta legislaţie prevăzând un cumul de criterii, astfel că Primăria Suceava va miza preţul şi costul cele mai scăzute, cât şi pe cele mai bun raport calitate-preţ şi cel mai bun raport calitate-cost. Noul contract va fi semnat pentru o perioadă de 12 ani, cel vechi, parafat de Primărie cu Rosal Grup Bucureşti, expirând în  primăvara lui 2015, după 8 ani de desfăşurare. Astfel, pe fondul expirării, pe data de 17 aprilie 2015, a vechiului contract, cât şi a întârzierii licitaţiei pentru delegarea serviciului către un nou prestator, atribuirea pe o perioadă limitată a activităţii de salubritate menajeră s-a făcut, pe motiv de forţă majoră, către asocierea dintre firmele Florconstruct şi Diasil Service. 

Chiar dacă nu li s-au acceptat gratuităţile propuse, 

Consilierii PSD au revenit la sentimente mai bune, votând pentru finanţarea Festivalului de artă medievală   

·       „Nu-mi asum acest amendament, care este ilegal, şi, ca atare, nu pot să îl supun la vot”, a pus în vedere preşedintele de şedinţă, Lucian Harşovschi.

·       „Există, ca şi în cazul celorlalte proiecte care primesc finanţări, o lipsă cronică şi sfidătoare a transparenţei privind cheltuirea banului public”, a punctat consilierul OSD, Vasile Mocanu.

Consiliul Local Suceava a aprobat asocierea cu Muzeul Bucovinei, în vederea finanţării manifestărilor aferente celei de a X-a ediţii a Festivalului de artă medievală „Ştefan cel Mare”. Participarea municipiului Suceava la asociere constă în alocarea  de la bugetul local a  sumei de 200.000 de lei, bani care vor lua calea susţinerii financiare, pe durata a 4 zile,  a 30 de spectacole realizate de 20 de trupe de actori profesionişti şi amatori din ţară. Este cea de a doua întrunire a legislativului pe această temă, în şedinţa ordinară de la finele lui iulie, consilierii PSD şi ALDE picând proiectul de hotărâre. Reprezentanţii celor două partide în deliberativul local şi-au exprimat, astfel, nemulţumirea faţă de nesupunerea la vot a amendamentului prin care aceştia pretindeau acordarea de gratuităţi sucevenilor care vor intra la manifestările ţinute la Muzeul Bucovinei şi Cetatea de Scaun a Sucevei.  

Consilierul local social-democrat Vasile Mocanu a ţinut să arate că PSD nu s-a exprimat vreodată  împotriva organizării Festivalului. În schimb, acesta a precizat că, anul acesta, fiind vorba despre o majorare consistentă a sumei date din vistieria municipală, respectiv de la 150.000 la 200.000 de lei, s-ar fi impus ca organizatorii să găsească o soluţie, astfel încât doar locuitorii reşedinţă de judeţ să aibă acces gratuit la aceste spectacolele cu tematică medievală. „Există, ca şi în cazul celorlalte proiecte care primesc finanţări, o lipsă cronică şi sfidătoare a transparenţei privind cheltuirea banului public. Dacă bugetul acestuia ar fi fost prezentat în integralitatea lui, evident am fi putut să vedem oportunităţi, necesităţi şi modul de prevedere a cheltuire a banului public”,  a iterat alesul social-democrat.      

Mocanu  a spus că nu renunţă la amendamentul propus în şedinţa precedentă, potrivit căruia cetăţenii municipiului Suceava să poată avea acces gratuit la manifestările Festivalului. În acest sens, executivul sucevean şi conducerea Muzeului Bucovinei ar fi trebuit să găsească „procedurile cele mai nimerite pentru a pune în aplicare hotărârea consilierilor”. 

Preşedintele de şedinţă, Lucian Harşovschi a opinat că amendamentul nu are temei legal, punctând că accesul la Festivalul  de artă medievală „Ştefan cel Mare” este gratuit, cu excepţia taxelor de intrare de la Muzeul Bucovinei şi Cetatea de Scaun, care sunt stabilite de Consiliul Judeţean şi care nu pot fi modificate de Consiliul Local. „Nu-mi asum acest amendament, care este ilegal, şi, ca atare, nu pot să îl supun la vot”, evidenţiat viceprimarul Lucian Harşovschi. Eugen Girigan (PSD) a pus în vedere că gratuităţile nu sunt cerute pentru vizitarea celor două obiective turistice, ci doar  pentru spectacolele găzduite de acestea.  Chiar dacă nu s-a ţinut cont de propunerea PSD, aleşii social-democraţi au fost de acord cu acordarea sumei de 200.000 de lei de la bugetul local, proiectul de hotărâre trecând cu 18 voturi „pentru” şi cu o abţinere. Manifestările din cadrul celei de a X-a ediţii a Festivalului de artă medievală „Ştefan cel Mare” au loc în intervalul 11-14 august, cuprinzând, în principal, spectacole medievale.      

Sucevenii rămân în termoficarea centralizată

·       În acest sezon, până în prezent, din sistem au ieşit circa 180 de consumatori, faţă de anul trecut, când acesta a fost părăsit de aproximativ 1.000 de apartamente.

·       Începând din 2016, noi reglementări obligă ca la debranşare să fie obţinută autorizaţia de construire pentru evacuarea gazelor arse, dar şi documentaţia tehnică pentru instalaţiile termice şi sanitare.

Locuitorii municipiului Suceava renunţă într-un ritm mai scăzut la serviciul centralizat de alimentare cu apă caldă şi căldură. Cel puţin aşa susţine Brînduşa Gherman, director comercial la  Thermonet, noul operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, care arată că, anul acesta, până acum, au părăsit „cazanul comun” circa 180 de consumatori. Oficialul firmei sucevene este de părere că în luna august numărul cererilor de ieşire din reţea va mai creşte, în special ca urmare a sucevenilor care se întorc acasă din străinătate şi care fac renovări în locuinţe. Directorul comercial reliefează că fenomenul de debernaşare este unul nedorit, atât din punct de vedere al eficienţei financiare, cât şi sus aspect tehnic. Aastfel, în prezent se căută soluţii de rezolvare a cazurilor în care într-un condominiu au rămas branşate doar unul-două apartamente, fapt care creează, pe lângă altele, dificultăţi legate de repartizarea consumurilor şi calcularea facturilor.

Totodată, Brînduşa Gherman ţine să semnaleze că, suplimentar faţă de ceea ce era obligatoriu până acum, conform unor noi prevederi legale, din această vară la debranşare se cere o autorizaţie de construire pentru evacuarea gazelor arse de la centrală. „Pentru fi scos coşul de fum, trebuie spart zidul exterior, operaţie care, în primul rând, afectează structura blocului. În al doilea rând, din punct de vedere la mediului, coşul trebuie să respecte anumite norme”, a precizat Gherman, precizând că respectivele coşuri balcon afectau pe vecinii de la etajele superioare şi că autorizaţia în cauză este eliberată de compartimentele specializate ale Primăriei. La fel, în vederea aprobării debranşării, începând de anul acesta, la Thermonet este necesară şi o documentaţie tehnică pentru instalaţiile termice şi sanitare. Responsabilul firmei de transport agent termic precizează că demersul este fundamentat prin aceea că prin reducerea numărului de apartamente dintr-un bloc instalaţia nu va mai funcţiona la parametrii normali, impunându-se unele corecţii. „În urma debranşării, afectat este regimul normal de funcţionare al instalaţiei, de aceea trebuie făcută o echilibrarea hidraulică. Aceasta  problemă este rezolvată prin montarea unor vane”, arată Brânduşa Gherman, director comercial al Thermonet, menţionând că respectiva documentaţie poate fi întocmită chiar de către specialiştii firmei. Din informaţiile pe care le avem, în sistemul de termoficare centralizat din municipiul Suceava se mai află circa 18.000 de consumatori, în 2015 debranşându-se în jur de 1.000 de apartamente.          

Peste 4.700 de hectare de culturi agricole, compromise de ploile şi grindina din iulie

·       „Procentajul de distrugere variază între 50% şi 100%, însă majoritatea este de 100%”, arată Mircea Lazăr, şeful Direcţiei Judeţeane pentru Agricultură.

·       Marii producători asiguraţi vor fi despăgubiţi de firmele specializate, iar micii agricultori neasiguraţi ar putea primi  compensări doar în urma aprobării unei hotărâri a Guvernului.

Ploile torenţiale însoţite de grindină, din perioada 17-18 iulie 2016, au produs importante pagube agricultorilor din judeţul Suceava. În urma evaluărilor făcute de comisiile de specialitate, Direcţia Judeţeană pentru Agricultură anunţă că, până pe 29 iulie fuseseră inventariate 4.700 de hectare pe care culturile au fost distruse în diferite proporţii, constatările la faţa locului continuând în alte 3 localităţi. Natura dezlănţuită a făcut stricăciuni în 12 localităţi ale judeţului, respectiv în Bălcăuţi, Siret, Dorneşti, Volovăţ, Iaslovăţ, Burla, Milişăuţi, Vatra Moldoviţei, Satu Mare, Solca, Arbore şi Grăniceşti, de suferit având toate categoriile de culturi, însă pe suprafeţe extinse au  fost puse la pământ grâul, secara, porumbul şi soia. Comisiile deplasate în teren au mai  inventariat distrugeri ale aşteptatelor recolte de cartofi, rapiţă, orz, orzoaică, ovăz, legume, mazăre, fasole, lucernă, sfeclă, floare soarelui, dar şi în livezi. Stihiile s-au abătut cu precădere asupra comunei Bălcăuţi, unde compromise au fost 1.708 hectare de culturi, a oraşului Siret, cu 1.219 hectare calamitate, cât şi a comunei Dorneşti, cu circa 629 de hectare afctate. Mircea Lazăr, directorul executiv al Direcţiei Judeţeane pentru Agricultură spune că societăţile şi asociaţiile agricole asigurate vor fi despăgubite în relaţia cu firmele specializate, în cazul micilor agricultori neasiguraţi compensări pentru stricăciuni putând fi acordate doar în urma promovării şi aprobării unei hotărâri a Guvernului. „Procentajul de distrugere variază între 50% şi 100%, însă majoritatea este de 100%. Calculul pagubelor valorice se va face în funcţie de cheltuielile avute până la data producerii evenimentului, şi nu raportat la producţia estimată. Producătorii asiguraţi se vor adresa societăţilor de asigurare, în timp ce agricultorii neasiguraţi ar putea fi despăgubiţi doar în măsura în care Guvernul dă o lege în acest sens”,  a precizat şeful DJA Suceava, menţionând că, la inundaţiile de la mijlocul lunii iunie, executivul central a disponibilizat fonduri doar pentru obiectivele publice calamitate, în special pentru infrastructură. Mircea Lazăr a ţinut să mai  reliefeze că marii producători agricoli trebuie să se adreseze Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, astfel încât, în baza proceselor verbale întocmite de comisiile de inventariere, să se procedeze la diminuarea sau, după caz, la scutirea de impozitul pe venit aferent culturilor calamitate. 

În intervalul 24 mai-24 iunie 2016, ca urmare a fenomenelor hidro-meteorologice periculoase din judeţul Suceava, pe cele 533,15 hectare de culturi agricole afectate au fost inventariate daune de 550.405 de lei, iar la 533,75 de hectare fâneţe s-au constatat distrugeri de 100.000 de lei.

O baie bună, după o săptămână şi 2 zile

·       După reparaţiile din sistemul de transport, Thermonet umple reţelele, asigurând că va intenţionează să reia furnizarea apei calde pe 3 august, aşa cu s-a angajat.     

Apa caldă va reveni la robinetele locuitorilor municipiului Suceava miercuri, după o perioadă de reparaţii mai multe puncte ale sistemului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. Este vorba, evident, despre branşaţii la sistemul centralizat de termificare, adică despre cei din circa 18.000 de apartamente, care, timp de 9 zile cu temperaturi  atmosferice ridicate, nu au putut face o baie mai ca lumea. Brânduşa Gherman, directorul comercial al Thermonet, precizează că instalaţiile deja sunt reumplute în cartierul Burdujeni şi se continuă cu Centrul urbei, precum şi cu cartierele, Zamca, „George Enescu” şi Obcini. „Instalaţiile sunt în curs de umplere, începând cu Burdujeni, iar acum se continuă cu oraşul. Vrem să ne ţinem de cuvânt, iar aşa cum am zis, pe data de 3 august încercăm să furnizăm apa caldă în municipiul Suceava”, a subliniat Gherman. Intervenţii au avut loc în puncte sensibile, printre altele înlocuite fiind vane, precum şi porţiuni de conducte şubrede, inclusiv pe magistrala de transport care vine de la Termica, la CT2, la ramificaţia înspre cartierul Burdujeni şi partea superioară Sucevei. „În vedere am avut pregătirea pentru asigurarea funcţionării sistemului în noul sezonul rece, însă, în continuare, punctual, acolo unde se impune, se vor mai face remedierile necesare”, a explicat, directorul comercial al societăţii comercial Thermonet.

Totodată, în cadrul Programului „Termoficare 2006-2016”, Primăria Suceava are alocată de la bugetul statului suma de 8,37 de milioane de lei în modernizare intrând, după organizarea licitaţiilor, punctele termice „Parc”, „Obcini 4” şi „Zamca 4”. „Din cele 49 de puncte termice, reabilitate şi modernizate au fost 16. Puntele termice <Obcini 4> şi au fost modernizate în interior, iar acum trebuie reabilitate sistemele secundare de transport. La cel de al treilea se vor face, integral, lucrări de reabilitare, modernizare şi automatizare”, a arătat Brânduşa Gherman. Anul acesta, sistarea furnizării apei calde, în vederea reparaţiilor din sistem, s-a făcut pe 25 iulie şi, înspre deosebire de anul trecut, când operator era falita Termica, intervenţiile au durat doar o săptămână şi 2 zile, în 6 puncte vulnerabile din toate cartierele reşedinţei de judeţ. În urmă cu 1 an, primarul Sucevei făcea cunoscut că sucevenii nu vor fi afectaţi toată luna august, la fel ca şi în anii anteriori, promisiune parţial ţinută, întrucât, de exemplu, în cartierul Obcini, pe bulevardele „Corneliu Coposu” şi „Prefect Gavril Tudoraş”,  înlocuirea unor conducte a ţinut , totuşi, mai mult de 30 de zile.  

Mămăliga sucevenilor, ameninţată de seceta prelungită

·       Temperaturile deosebit de ridicate şi lipsa ploilor s-au suprapus cu perioada de legare a ştiuletelui, pierderile cantitative de recoltă putând ajunge şi până la 60%.

·       Pârjolul afectează estul şi sudul judeţului, comuna Hînţeşti  raportând 1.793 de hectare de culturi calamitate, afectate fiind inclusiv animalele scoase la păşunat.       

Dacă nu plouă săptămâna aceasta, în judeţul Suceava producţia agricolă va avea serios de suferit, este de părere Mircea Lazăr, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură.  Potrivit responsabilului din agricultura suceveană, cea mai a afectată este partea de est şi de sud judeţului, lipsa precipitaţiilor răsfrângându-se, cu precădere, asupra culturilor de porumb, floarea soarelui, soia şi chiar a celei de cartofi. „Până acum, am primit o singură raportare a pagubelor din Hînţeşti, însă fenomenul de secetă este mai accentuat începând cu localităţile din estul judeţului, cu Salcea, Liteni, Fălticeni şi ajungând până în Dolhasca”, arată Lazăr. Astfel, mămăliga sucevenilor este ameninţată, la porumb temperaturile deosebit de ridicate şi lipsa ploilor s-au suprapus cu perioada de legare a ştiuletelui, prezent pe scară largă fiind fenomenul de şiştăvire. La cultura de cartofi, uscăciunea a venit în plină vegetaţie a plantelor, iar procesul de creştere a tuberculilor a stagnat. În aceste condiţii, primăria din Hînţeşti anunţă Comandamentul operaţional judeţean că seceta prelungită şi canicula din perioada 1-29 iulie  2016 au dăunat, în proporţii cuprinse între 30% şi 75%, la 780 de hectare cultivate cu porumb; 250 de hectare cu floarea soarelui; 120 de hectare cu soia; 110 hectare cu cartofi; 85 de hectare cu legume; 15 hectare cu năut şi 14 hectare cu coriandru. Nici animalele nu mai au asigurat un păşunat corespunzător, deoarece 450 de hectare de păşuni şi fâneţe sunt pârjolite de arşiţă, iernaticul pentru sezonul rece fiind în pericol ca urmare secetei care afectează 165 de hectare de lucernă; 55 de hectare de trifoi; 45 de hectare de ierburi perene; 64 de hectare de borceag; 80 de hectare de porumb siloz şi 10 hectare de sfeclă furajeră. „Dacă nu plouă încă o săptămână, compromise în fizic vor fi toate culturile. La cartof pierderea cantitativă va fi de aproximativ 30%, iar la porumb de 60%, la fel ca şi la soia”, avansează Mircea Lazăr, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava.  

·       Temperaturile mari au fost prielnice păioaselor, la care s-au obţinut recolte frumoase. 

Pe de altă parte, acest interval cu vreme frumoasă şi temperaturi ridicate a fost deosebit de favorabil recoltării cerealelor păioase. În 2016, campania a debutat şi se încheie cu chiar şi două săptămâni mai devreme faţă de cea din anii anteriori. Grâul şi secara au fost adunate de pe 19.500 de hectare din totalul de 21.462 de hectare, adică în proporţie de 91%. Media obţinută la hectare este de circa 3.100 de hectare, una cu circa 1.000 kg mai mare decât cea din 2015, când recolta a fost drămuită de secetă. O cantitate medie de 3.000 kg, tot cu 1000 kg în plus pe fiecare hectar a fost obţinută şi la rapiţă, recoltatul pe cele 1.723 de hectare fiind încheiat. La fel s-a întâmplat la orzul şi orzoaica de toamnă, precum şi la mazăre, triticalele fiind treierate de pe 95% din total, orzoaica de primăvară de pe 80%, iar ovăzul de pe 25%.               

Inspectorii suceveni antifraudă au constatat un prejudiciu de 158 de milioane de lei adus bugetului statului  

·       Pentru recuperarea acestuia, s-au înaintat organelor de urmărire penală 27 de sesizări şi s-au instituit 41 de măsuri asigurătorii asupra unor active

Inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava au efectuat, în perioada ianuarie-iunie, anul curent, 2.268 de controale specifice în judeţele Suceava, Iaşi, Bacău, Vaslui, Botoşani şi Neamţ. Conform unei informări a Direcţiei Naţionale Antifraudă Fiscală, urmare a verificărilor desfăşurate în primul semestru, lucrătorii specializaţi au identificat un prejudiciu cauzat bugetului de stat în valoare totală de 158,77 de lei. În consecinţă, pentru recuperarea acestuia inspectorii antifraudă au înaintat organelor de urmărire penală 27 de sesizări şi au instituit 41 de măsuri asigurătorii asupra unor active patrimoniale, în valoare de 141,28 de milioane de lei. De asemenea, inspectorii DRAF Suceava au constatat abateri pentru sancţionarea cărora au dispus aplicarea a 1.733 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 7,33 de milioane de lei, dar şi confiscări de sume, bunuri şi venituri ilicite, în sumă de 4,99 de milioane de lei. Nu în cele din  urmă, s-a luat inclusiv măsura suspendarea activităţii economice a 29 de contribuabili, precum şi interzicerea activităţii a altora 66, care au încălcat prevederile legale prevăzute în OG 99/2000 privind comercializarea produselor şi a serviciilor de piaţă. „Încălcarea obligaţiei de fiscalizare a tuturor încasărilor prin intermediul casei de marcat, deţinerea de bunuri sau sume fără acte justificative şi încălcarea obligaţiei de întocmire şi utilizare a documentelor contabile pentru toate operaţiunile efectuate reprezintă cele mai frecvente abateri constatate de către inspectorii din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava”, se precizează în informarea Direcţiei Naţionale Antifraudă Fiscală.