Nouă din zece reclamaţii la ITM semnalează abuzuri ale patronilor faţă de salariaţi
Inspectoratul Teritorial de Muncă a înregistrat, în luna mai, nu mai puţin de 201 sesizări şi reclamaţii, iar şeful instituţiei a primit în audienţă 98 de angajaţi nemulţumiţi.
Directorul coordonator al ITM, Eugen Mogoş spune că, de regulă, salariaţii reclamă abuzurile presupuse sau chiar reale ale angajatorilor, 90% dintre acestea vizând relaţiile de muncă şi fiind rezolvate în favoare petiţionarilor. Printre neregulile semnalate se numără nerespectarea programului de lucru; neplata orelor suplimentare; neachitarea drepturilor salariale la încetarea contractelor de muncă şi neînregistarea contractelor de muncă în termenul prevăzut de lege. Dl Mogoş mai arată că angajaţii se plâng de faptul că patronii nu respectă cele 2 zile obligatorii de repaus săptămânal şi că timpul lucrat suplimentar nu este compensat cu ore libere. În altă ordine de idei, şeful ITM spune că la instituţia pe care o conduce nu s-au înregistrat reclamaţii referitoarea la suprimarea sporurilor aferente salariilor, dl Mogoş remarcând introducerea acestora în salariul tarifar, acest demers având loc, în special, în cazul sporului de vechime. „În general, patronii nu mai păstrează distincţia dintre sporul de vechime şi celelalte sporuri. Ba mai mult, sporul de vechime, cât şi alte sporuri, sunt incluse aceeaşi sumă convenită ca şi salariu. Este vorba, cumva, despre un compromis la care recurg angajatorul şi angajatul, demersul fiind motivat de imposibilitatea de găsi cu uşurinţă un alt loc de muncă, evident unul mai avantajos din punct de vedre salarial”, a declarat Eugen Mogoş, director coordonator al ITM Suceava.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean:
Raportul dintre numărul de salariaţi şi cel de asistaţi este unul nedrept şi imoral
· O soluţie pentru depăşirea impasului ar consta în lărgirea bazei de impozitare, spune şeful administraţiei judeţene sucevene
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, crede că, în perioada care vine, se impune o revedere şi o reaşezare a sistemului de protecţie socială. Potrivit şefului administraţiei judeţene, modificată şi reîmprospătată va fi legislaţia de profil, aşteptată fiind apariţia Codului protecţiei sociale. Dl Flutur crede că este necesar ca demersul să fie urgentat, întrucât raportul dintre persoanele ocupate şi cele asistate s-a schimbat dramatic în ultimii ani şi, din păcate, în defavoarea celor dintâi. Preşedintele Flutur relevă că acest fenomen apasă greu asupra bugetului de stat şi că este obligatorie identificarea de noi surse de alimentare a acestuia. În acest sens, o soluţie ar consta în lărgirea bazei de impozitare.
„Domeniul protecţiei sociale va trebuie revăzut, legislaţia reaşezată, necesar fiind şi acel Cod al protecţie sociale. În ultimii ani, am trecut de la 2,2 contribuabili pe asistat la 0,8 persoane ocupate pe acelaşi asistat. Raportul nu numai că este nedrept şi imoral, dar acesta secătuieşte şi bugetul de stat. Va trebui să încurajăm baza de impozitare, astfel încât numărul de contribuabili să fie cât mai mare”, a spus. Dl Flutur.
Şeful executivului judeţean sucevean este de părere că economii în sistemul asistenţei sociale se vor face şi în urma apariţiei şi introducerii standardelor de cost şi personal. „Administraţiile locale şi judeţene au participat cu propuneri la stabilirea standardelor de cost şi personal, la aceste se lucrează şi sperăm să apară cât mai repede”, conchis Gheorghe Flutur.

Reducerea la tăcere a jurnaliştilor netezeşte calea înspre dictatură
· consideră liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei
Preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, critică „atentatul” actualei puteri la libertatea de exprimare.
Dl. Acatrinei ia această poziţiei după ce în Strategia naţională de apărare a României, campaniile de presă sunt catalogate a fi un risc serios la adresa securităţii ţării. Liderul judeţean al PRM este de părere că aceasta este o dovadă a modului în care actualii conducători ai ţării dispun de putere, hotărârea de a „închide gura jurnaliştilor” netezind calea înspre dictatură. Ex-senatorul PRM de Suceava, Gheorghe Acatrinei apreciază că atât timp cât Poliţia şi Justiţia îşi fac în mică măsură datoria în ceea ce priveşte anti-corupţia, necesare sunt măsuri împotriva intenţiei de suprimare a libertăţii presei şi de reducere la tăcere a ziariştilor neaserviţi puterii. Domnia sa spune că în toate rapoartele de ţară, se arată că, în România, libertatea presei este afectată în mod vizibil şi că asupra jurnaliştilor se fac presiuni de tot felul. „În conformitate cu prevederile Constituţiei, democraţia presupune libertatea de exprimare, iar potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, pedepsirea jurnaliştilor cu închisoarea pentru publicarea unor informaţii şi idei publice este un tip de cenzură aptă să descurajeze emiterea de critici similare în viitor”, relevă fostul parlamentar sucevean. Potrivit dl Acatrinei, Partidul România Mare va monitoriza toate aceste manifestări de cenzurare a liberei opinii şi de obstrucţionare a dreptului la informare corectă a populaţiei, opinând că ziariştii trebuie lăsaţi să se exprime liber, conform propriei conştiinţe. „Presa nu trebuie îngrădită cu nimic, chiar dacă relevă şi aspecte care nu convin, nefiind degeaba numită şi ”, a încheiat liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei.

Ultimele zile la cererile de motorină cu acciză redusă pentru agricultură
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava reaminteşte producătorilor agricoli că riscă să nu beneficieze de acciza redusă pentru motorina utilizată în agricultură dacă nu depun, până la data de 28 iunie 2010, cererea de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare. Directorul coordonator al instituţiei sucevene, Angela Coroleucă, face cunoscut că, prin această cerere, beneficiarii estimează cantitatea de motorină care va fi consumată în acest an, respectiv cea pentru care pot solicita trimestrial ajutorul de stat. Solicitarea este înaintată până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea şi este însoţită de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv. Potrivit HG 408/2010, pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanice în agricultură se stabileşte o acciză redusă de 21 euro la 1000 de litri. Beneficiarii ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pot fi producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, organismele sau organizaţiile de cercetare, întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitate în domeniul producţiei primare agricole, precum şi organizaţiile de îmbunătăţiri funciare.

Gigacaloria pentru încălzirea apartamentelor nu se va scumpi cu mai mult de 10%
· „Eu nu cred în majorarea preţului la energia termică, pentru că nu trebuie să uităm că populaţia nu poate plăti nici actualul tarif”, a declarat edilul şef, Ion Lungu
Tariful la agentul termic furnizat de Termica pentru asigurarea căldurii şi apei calde în locuinţele racordate la sistemul centralizat de termoficare din municipiul Suceava nu va creşte cu mai mult de 10 procente. Asigurarea este dată de şeful executivului municipal sucevean, Ion Lungu, care a ţinut să spună ieri, într-o conferinţă de presă, că beneficiarii serviciilor producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic vor achita mai puţin de 200 de lei pe gigacalorie, comparativ cu 178 de lei cât costă aceasta în prezent. „Restul va prins la Termica, pentru că nu avem altă soluţie. Eu nu cred în majorarea preţului la energia termică, pentru că nu trebuie să uităm că populaţia nu poate plăti nici actualul tarif. Vom avea discuţii şi cu conducerea Termica, fiind posibil să acordăm subvenţii şi de noi, respectiv pe anumite trepte de venituri ale consumatorilor”, arată dl. Lungu, fiind convins că facturile sucevenilor vor fi aproximativ similare cu cele din sezonul trecut. Şeful municipalităţii face aceste afirmaţii în ciuda celor spuse de directorul general al societăţi de termoficare Termica Suceava, Constantin Plăcintă, care, în urmă cu puţin timp, se exprima asupra unei majorări cu o cincime a preţului local de referinţă a agentului termic livrat populaţiei.
Reamintim că, printr-o decizie a ANRE de dinainte de Crăciun, preţul de producere de la producătorul, furnizorul şi distribuitorul de energiei termică Termica Suceava s-a majorat de la 360,4 lei pe gigacalorie la 384,37 lei pe gigacalorie, respectiv cu 6,6%. Şeful administrativului local, Ion Lungu, declara atunci că mărirea cade cum nu se poate mai prost, municipalitatea nefăcând faţă nici măcar vechiului nivel al tarifului în cauză. Astfel, din cei 360,4 lei în vigoare, 178 de lei constituie preţul actual de referinţă achitat de populaţie, 122,65 lei pe gigacalorie este cuantumul completat de la bugetul Sucevei, iar diferenţa reprezintă subvenţia la combustibil asigurată de la bugetul de stat. Primarul Lungu susţine că şomerii şi peroanele cu handicap vor beneficia şi în această iarnă de sprijin financiar la căldură şi că, de asemenea, de la bugetul local se vor acorda ajutoare pentru familiile sau persoanele cu probleme financiare grave. Pentru preîntâmpina situaţiile neplăcute, autorităţile locale i-au în calcul construirea unei noi centrale termice pe biomasă, care va avea o capacitate strict dimensionată la nevoile de consum ale racordaţilor la sistemul centralizat. Aceasta ar putea să folosească resturile de masă lemnoasă de la exploatările din judeţ şi să aibă şi un anumit număr de arzătoare pe gaze naturale, pentru vârful de sarcină din sezonul rece. Noua centrală are şanse să fie concretizată doar în baza unui parteneriat public privat, municipalitatea punând la dispoziţie terenul necesar. De menţionat este faptul că Termica are de încasat de la consumatorii casnici restanţe de circa 11 milioane de lei, 3 milioane de lei fiind penalităţile de întârziere.

Construirea de noi apartamente ANL, condiţionată de vânzarea celor vechi
· „Funcţie de numărul de locuinţe ANL pe care le vom vinde şi de fondurile trimise la Bucureşti, vom avea prioritate şi la finanţarea celorlalte 80 de apartamente”, spune primarul Ion Lungu
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu va mai da bani pentru ridicarea de noi locuinţe prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe(ANL). Cel puţin aşa rezultă din cele spuse de primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, care a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că excepţie fac unităţile teritorial-administrative care virează la Bucureşti banii încasaţi din înstrăinarea apartamentelor ANL ridicate în perioada anterioară. „Funcţie de numărul de locuinţe ANL pe care le vom vinde şi de fondurile trimise la Bucureşti, vom avea prioritate şi la finanţarea celorlalte 80 de apartamente pe care le avem prinse în cea de a doua etapă a investiţiilor din zona Metro”, explică ocupantul fotoliului din Areni. Primăria Suceava are disponibile pentru vânzare 168 de garsoniere şi apartamente, 44 dintre chiriaşi exprimându-şi intenţia de ale plăti. În conformitate cu prevederile legale cumpărătorii trebuie să aibă o vechime de cel puţin 1 an în locuinţele ANL atribuite cu chirie tinerilor în vârstă de până la 35 de ani. Primarul spune că, în acest an, conform noilor reglementări legale, valoarea de înlocuire este de 407 euro pe metru pătrat, inclusiv TVA. Aceasta înseamnă că un apartament cu două camere şi suprafaţa de 90 de metri pătraţi este evaluat la 36.000 de euro. Dacă din valoarea astfel stabilită se scade amortizarea de până la 3000-4000 de euro, rezultă preţul final pe care doritorii vor trebui să-l plătească pentru a avea o casă proprietate personală. „Vom fi foarte operativi, astfel încât să facem vânzarea acestor apartamente, să ne reţinem comisionul de 1% care revine primăriei după efectuarea tranzacţiei şi să putem să crea un fond pentru derularea investiţiilor programate la celelalte 5 blocuri din zona Metro”, reliefează primarul Ion Lungu.

Vineri şi sâmbătă
Marea debarasare de hârburi electrocasnice în toate municipiile judeţului
Ministerul Mediului şi Pădurilor continuă, pe 25 şi 26 iunie, campania naţională de colectare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice(DEEE) de la populaţie, denumită „Marea debarasare”, anunţă şeful interimar al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, Iluţă Cocriş. „Acţiunea vizează stimularea procesului de colectare selectivă de la populaţie a echipamentelor electrice si electronice vechi, care nu mai sunt utile, în vederea atingerii obiectivului naţional de colectare, la care România s-a angajat faţă de Uniunea Europeană, respectiv 4 kg pe locuitor şi an. Cetăţenii vor preda deşeurile de echipamente electrice şi electronice conform instrucţiunilor stabilite de fiecare primărie”, explică dl Cocriş. În judeţul Suceava la campania de vineri şi sâmbătă participă municipiile Suceava, Rădăuţi, Fălticeni si Cîmpulung Moldovenesc, localităţi cu peste 20.000 locuitori, acestea având amenajate puncte de colectare a deşeurilor electrice si electronice, conform prevederilor legale.
În reşedinţa de judeţ, „Marea debarasare” coincide cu sărbătorirea „Zilelor Sucevei” şi, de aceea, va funcţiona doar un singur punct de strângere a hârburilor electronice, acesta fiind amenajat în parcarea de lângă sediul primăriei. DEEE pot fi depozitate, de asemenea, şi la pubelele sau containerele tradiţionale, cei interesaţi având posibilitatea de a suna şi la primărie(0230/212696) sau la firma de salubritate Rosal(0230/516446). La Rădăuţi, DEEE vor fi colectate de angajatori ai Serviciului de mecanizare din cadrul primăriei, acesta răspunzând doar la solicitările cetăţenilor şi la numărul de telefon gratuit 0800 0800 401. La Fălticeni, GOSCOM şi primăria pun la dispoziţie două autoutilitare, cu câte doi muncitori fiecare, serviciile respective fiind la dispoziţia locuitorilor între orele 9.00 şi 13.00. În Cîmpulung Moldovenesc, populaţia va depozita DEEE în faţa blocurilor, deşeurile fiind în grija operatorul local Florconstruct.

Trei firme se bat să repare străzile Sucevei
Trei societăţi sau asociaţii de firme s-au înscris în cursa pentru contractul de reparaţii şi întreţinere a străzilor din municipiul Suceava. În competiţie au intrat Viarom Constrcut & Argecom Argeş, SUCT & Florconstruct Suceava, precum şi fostul operator din reşedinţa de judeţ, SCCF Group Colas Iaşi. Primarul Ion Lungu spune că reluarea lucrărilor de asfaltare din Suceava depinde de rezultatele ce vor fi înregistrate pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice(SEAP). Dl Lungu sperăm ca deliberările să aibă loc în mai cele mult o săptămână, astfel încât infrastructura rutieră să nu aibă de suferit.
„Comisia de specialitate va analiza partea tehnică a ofertelor, iar cele care vor fi declarate eligibile, vor merge mai departe, pe sistemul de licitaţii electronice. Sperăm ca într-o săptămână să putem delibera, în aşa fel încât să putem continua lucrările de asfaltare din municipiul Suceava”, subliniază edilul şef al Sucevei. Noul contract pentru intervenţii la infrastructura de drumuri este scos la bătaie pe SEAP pentru o sumă de 20 de milioane de lei, iar în condiţiile în care participanţii la competiţie nu recurg la contestarea învingătorului, execuţiile ar putea fi reluate de luna viitoare. Pe 28 iunie va fi organizată, de asemenea, şi licitaţia pentru amenajare trotuarelor cu pavele, licitaţia pornind de la 4,3 milioane de lei. Şi în acest caz fostul executant este tot SCCF Group Colas Iaşi, la care Primăria mai are datorii de până la 3,5 milioane de lei.

Ion Lungu, analiză la jumătatea celui de al doilea mandat
Bilanţul este unul pozitiv
· Ca auto-critică, primarul aderă la opiniile sucevenilor despre starea deplorabilă a străzilor din municipiu, nerealizarea la timp a depozitului ecologic la Moara şi a noii centrale termice pentru încălzirea locuinţelor sucevenilor
Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, şi-a marcat ieri, într-o conferinţă de presă, jumătatea celui de al doilea mandat de şef al executivului din Areni. Prezentarea realizărilor vine pe fondul Zilelor Sucevei, respectiv cel al manifestărilor prilejuite de aducerea moaştelor Sfântului Ion cel Nou de la Suceava. „Sigur, cu toată lipsa de modestie, eu zic că, la doi ani de mandat, bilanţul este unul pozitiv”, a declarat Ion Lungu.
Dl Lungu a punctat la declararea Sucevei ca pol de dezvoltare urbană, pentru suma de 22,4 milioane de lei; demararea lucrărilor la prima rută ocolitoare a capitalei de judeţ, pe ruta Moara-Mihoveni-Pătrăuţi. Siret, cu 8 milioane de lei alocate până acum. Totodată, edilul şef se „mândreşte” cu finalizarea Programului ISPA, preconizată pentru decembrie 2010, şi cu investiţii de peste 22 de milioane de euro. Ocupantul fotoliului din Areni spune că urmează a doua etapă în domeniu, cea de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, la Bruxelles fiind depusă o aplicaţie prin care Sucevei i se rezervă suma de 35 milioane de euro.
Ca realizări, şeful administraţiei locale evidenţiază, de asemenea, semnarea acordului de finanţare a proiectului de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei; continuarea modernizării reţelelor de transport a energiei termice; repararea a peste 20 de străzi şi a trotuarelor din toate cartierele; reabilitarea termică a 16 blocuri şi achiziţionarea de la E-ON, la un preţ mai mult decât acceptabil, a infrastructurii de iluminat public.
La jumătatea celui de al doilea mandat la conducerea administraţiei locale, Ion Lungu îşi pune în cont modernizarea drumului din zona pasarelei CFR Şcheia; punerea gratuită la dispoziţia tinerilor a unor terenurilor pentru construirea de locuinţe în regim privat; modernizarea parcului central; construirea a 40 de apartamente pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate; darea în folosinţă a 80 de locuinţe ANL şi crearea a circa 3000 de noi locuri de muncă la marile centre comerciale din oraş. La toate acestea, adăugate sunt acordarea de abonamente gratuite pensionarilor, elevilor şi studenţilor, precum şi finanţarea Festivalului de artă medievală şi a Festivalului-concurs „Lira de aur”, neuitată fiind premierea cuplurilor aur ale Sucevei.
Primarul Ion Lungu şi-a făcut şi auto-critica, cela mai mari eşecuri fiind nerealizarea la timp a depozitului ecologic de deşeuri menajere de la Moara şi construirea în timp real a noii centrale termice pentru încălzirea locuinţelor sucevenilor;
Primarul Ion Lungu aderă la opiniile sucevenilor despre starea deplorabilă a străzilor din municipiu afectate de lucrările ISPA, precum şi a reţelelor de termoficare, gaze naturale şi energie electrică.

Construcţiile, sectorul cu cele mai mare risc la accidente
În primele 5 luni ale anului 2010, în judeţul Suceava au avut loc 15 accidente de muncă, dintre care 5 mortale. Doua dintre nefericitele evenimente s-au petrecut în construcţii, acesta fiind domeniul cu cel mai mare risc la accidente. Potrivit directorului coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă, Eugen Mogoş, un sector cu incidenţă mărită din acest punct de vedere este şi cel al exploatării forestiere şi prelucrării primare a lemnului. „Se constată că, în continuare, construcţiile prezintă un risc sporit de accidente şi, în particular, de accidente urmate de decesul victimei. O parte dintre accidentele mortale au fost consemnate în timpul deplasării lucrătorilor, acestea fiind clasificate şi ca accidente de circulaţie”, subliniază dl. Mogoş.
Printre cauzele accidentelor, Eugen Mogoş enumără nerespectarea reglementărilor legale pentru lucrul la înălţime; montarea schelelor metalice fără respectarea reglementărilor tehnice; lipsa balustradelor de protecţie; podinele necorespunzătoare; neîntocmirea planurilor de securitate pentru lucrările de pe şantiere; faptul că muncitorii nu poartă echipamentul de lucru şi de protecţie, precum şi nemarcarea zonelor periculoase şi în care există riscul căderii de la înălţime, atât a obiectelor, cât şi a lucrătorilor.
Directorul coordonator al ITM, Eugen Mogoş arată că, în ultima perioadă, firmele de construcţii au făcut obiectul a 141 de acţiuni de control, valoarea aplicate amenzilor ridicându-se la 37.000 de lei. În timpul verficărilor, depistaţi au fost şi 6 persoane care munceau fără forme legale de angajare, angajatorii în cauză fiind amendaţi cu un total 18.000 de lei.

Pentru 2009,
Fermierii sucevenii vor primi sprijin pe suprafaţă de peste 109 milioane de lei
APIA Suceava face cunoscut că s-a făcut autorizarea la plată pentru fermierii care au venit cu dosare pentru schemele de sprijin pe suprafaţă din anul 2009. Directorul coordonator al instituţiei, Angela Coroleucă, declară că, până în prezent, eşantionaţi au fost 56.518 agricultori din totalul de 56.523 de depunători de solicitări, plăţile urmând a se face la o suprafaţa solicitată de 211.278 de hectare. Pentru fermierii selectaţi, suma autorizată la plată este de 109,7 milioane de lei.Centrul judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) mai informează că, la nivelul judeţului, în cadrul campaniei de depunere a cererilor de sprijin pe suprafaţă aferente anului 2010 au fost depuse, până la data de 11 iunie, un număr de 56.711 cereri. Prin intermediul acestora s-a solicitat acordarea de sprijin financiar pentru o suprafaţa de 211.349 hectare. De remarcat este faptul că 199 de fermieri mari, fiecare dintre ei cu peste 50 de hectare de teren lucrate, au şansa să primească ajutor financiar pentru un total de aproape 35.000 de hectare. Reamintim că perioada de depunere a cererilor a fost 1 martie-17 mai 2010, pentru intervalul 18 mai-11 iunie fiind percepute penalizări de 1 % pentru fiecare zi de întârziere. Nici o cerere de sprijin înaintată după 11 iunie nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.

Parte din Bazar inundat şi locuinţe pe cale să o ia la vale pe Dealul Teodoreni
Aversele din noaptea de 21 înspre 22 iunie au creat probleme în mai multe zone ale municipiului Suceava. Primarul Ion Lungu a declarat, ieri, că inundate au fost chioşcurile aparţinând unui operator privat din Bazar. „În Bazar au fost inundaţii din nou, în partea de jos, care nu aparţine primăriei municipiului Suceava, fiind vorba despre o firmă privată, dar voi face o deplasare la faţa locului”, a declarat edilul şef.
Dl. Lungu a spus că, va merge, de asemenea, şi pe Dealul Mănăstirii Teodoreni, unde, din cauza torentelor, s-au înregistrat deplasări ale terenului. Este vorba despre 9 locuinţe ale burdujenenilor din zonă, care au fost afectate şi mai mult de recentele scurgeri de ape de pe versanţi. „Sunt în pericol câteva case ca urmare a alunecărilor de teren de acolo”, reliefează primarul Ion Lungu, adăugând că va face demersuri la Ministerul Mediului pentru alocarea de fonduri în vederea amenajării chesoanelor necesare.
Şeful administraţiei locale face cunoscut că, în noaptea de luni înspre marţi, inundată a fost strada „Nicolae Iorga”, de legătură cu Staţia de cale ferată Burdujeni, pe care apa nu a mai fost absorbită de reţeaua de canalizare, pătrunzând în subsolul mai multor blocuri din cartierul „George Enescu”. „S-a lucrat toată noaptea cu echipe de intervenţii de la primăria municipiului Suceava, cu utilajele pe care le avem în dotare, cu oamenii de la Compartimentul pentru situaţii de urgenţă şi încercăm, în continuare, să ţinem lucrurile sub control”, a declarat primarul Ion Lungu.

Străzi potopite de apă din cauza obturării gurilor de canal cu asfalt
Mai multe artere de circulaţie din urbea reşedinţă de judeţ nu au făcut faţă căderilor importante de precipitaţii din ultimele zile, cauza constând în incapacitatea gurilor de canal. Este vorba despre străzi pe care s-au făcut intervenţii ISPA şi de reamenajare a terenului afectat de săpături, la turnarea covoarelor asfaltice respectivele facilităţi de scurgere a apei fiind obturate cu bitum. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu, a declarat că acest fenomen este urmare a nesicronizării specialiştilor executivului cu cei ai societăţii de utilităţi comunale ACET, fapt care a stârnit nemulţumirea ocupantului fotoliului din Areni. „ACET, în primul rând, trebuie să colaboreze, pentru că este beneficiarul final, şi ar trebui să se ferească să arate cu degetul înspre alţii. M-am şi iritat atunci când am văzut că se pune problema colaborării între ACET şi primărie. Nu prea avem cum lua măsurile care trebuie luate, pentru că nu suntem în relaţie constructorii ISPA, care au contractul la nivelul Ministerului de Finanţe, la Direcţia de infrastructură. Dar, în ceea ce priveşte relaţia de colaborare dintre primărie şi ACET, nu pot să îmi închipui decât aspecte bune şi foarte bune. Găsesc că problema este la mijloc, atât la ACET, cât şi la primărie ”, relevă primul gospodar al urbei. Primarul a accentuat că, anterior momentului în care se trece la readucerea la starea iniţială a unei străzi şi turnarea covorului asfaltic, este obligatorie corelarea proiectelor şi intrevenţiilor celor doi factori implicaţi.

Lipsesc resursele financiare pentru cele 10.000 km de drumuri judeţene
Conducerea administraţiei judeţene sucevene este în aşteptarea lansării efective a Programului naţional 10.000 de km de drumuri judeţene, şeful acesteia Gheorghe Flutur, declarând, într-o întâlnire cu mass media locale, că speră ca acesta să înceapă să-şi rate roadele, inclusiv la nivelul judeţului Suceava.
Dl. Flutur spune că Suceava are deja întocmită documentaţia pentru mai multe artere de rang judeţean, acestea din urmă având urgentă nevoie de modernizare. „Aşteptăm Programul 10.000 de km de drumuri judeţene şi sperăm ca acesta să producă ceva efecte anul acesta, inclusiv în judeţul Suceava. Avem mai multe drumuri care sunt proiectate şi pentru care trebuie să demarăm modernizarea”, a subliniat dl. Flutur.
Gheorghe Flutur a enumerat, ca prioritar, drumul judeţean Mănăstirea Humorului-Suceviţa, traseu turistic extrem de important, care trece pe la Poiana Micului şi care leagă bazinele hidrografice ale Sucevei şi Moldovei. De asemenea, este vorba şi despre drumul judeţean Cîmpulung Moldovenesc-Slătioara, rută care include Codrii seculari de la Slătioara şi care reclamă, la fel, reabilitare. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, precizează că Programul a fost aprobat în Guvern, însă problema o prezintă identificarea surselor de finanţare. „Problema este a surselor de finanţare, însă după părerea mea, s-ar putea să se ia şi credite, o soluţie reprezentând-o, în viitorul apropiat, şi parteneriatul public privat. Toate în aşa fel încât să se dea drumul şi să funcţioneze economia, iar nişte oameni să-şi mai găsească de lucru”, a conchis Gheorghe Flutur.

Prioritatea zero: asigurarea de fonduri pentru cofinanţarea proiectelor europene
· „Se riscă pierderea unor proiecte de milioane de euro, de aceea mai bine este să se renunţe la alte cheltuieli”, precizează preşedintele CJ, Gheorghe Flutur.
Prioritatea de grad zero în această perioadă este asigurarea de lichidităţi pentru cofinanţarea proiectelor europene, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, într-o conferinţă de presă. Dl. Flutur a reliefat că administraţia judeţeană face frecvente analize, căutând să diminueze fonduri de la alte capitole şi să le orienteze înspre susţinere proiectelor urgente. „Este perioadă grea în care trebuie să ne concentrăm pe chibzuirea banului public. În special, prioritatea de grad zero este asigurarea de lichidităţi pentru cofinanţarea proiectelor pe bani europeni. În fiecare zi facem analiză, iar dacă este să reducem, diminuăm fonduri din alte părţi, astfel încât să nu afectăm, sub nicio formă, proiectele europene. Dacă nu există bani de cofinaţare, se riscă pierderea unor proiecte de milioane de euro, de aceea mai bine este să se renunţe la alte cheltuieli”, precizează şefului executivului judeţean sucevean. dând ca exemplu renunţarea la cumpărarea unui autocar care era pe lista de achiziţii publice a Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu”.
Gheorghe Flutur este de părere că, în intervalul care vine, resursele nu trebuie risipite, ci mai degrabă concentrate pe obiective clare, cu predilecţie pe cele de infrastructură.

Una din zece amenzi ale inspectorilor de muncă este transformată în avertisment
· Lucrătorii ITM s-au repliat, întocmind mai riguros procesele verbale de contravenţie şi nelăsând portiţe de atacare a acestora
La peste 1 milion de lei se ridică valoarea amenzilor aplicate în primele 5 luni ale anului de lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă. Media sancţiunilor contravenţionale este de 200.000 de lei pe lună(2 miliarde de lei vechi), directorul coordonator al instituţiei, Eugen Mogoş, reliefând că multe dintre acestea sunt atacate în instanţă de către angajatori. „Media amenzilor se păstrează la nivelul celei din perioada similară a anului trecut, crescând însă cuantumul acţiunilor aplicabile unor abateri, a sporit şi totalul contravalorii sancţiunilor. De remarcat este faptul că, în paralel, în creştere sunt şi numărul contestărilor în instanţă a proceselor verbale de contravenţie şi amenzilor aplicate”, relevă dl Mogoş. Şeful ITM spune că în cel mult 10% din cauze, organele de judecată dau câştig de cauză angajatorilor contestatari, amenzile fiind transformate, de regulă, în sancţiune cu avertisment. Numărul sancţiunilor anulate este în scădere, de-a lungul vremii, inspectorii de muncă învăţând să elimine punctele slabe ale proceselor de contravenţie. „În general, inspectorii de muncă întocmesc mai riguros procesele verbale de contravenţie şi nu lasă portiţe de atacare a acestora. De regulă, scăpările sunt de formă şi nu de fond, iar acest lucru uşurează sarcina compartimentului juridic al instituţiei”, declară directorul coordonator al instituţiei, Eugen Mogoş. În perioada ianuarie-mai 2010, inspectorii de muncă suceveni au avut 2374 de descinderi, dintre care 1469 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 905 în cel al sănătăţii şi securităţii în muncă. Valoarea amenzilor însumează circa 1 milioane de euro, dintre care 569,3 mii de lei pe latura relaţiei între angajat şi angajator.

Vicele PRM, Vasile Cerlincă bate obrazul parlamentarilor suceveni ai PD-L
· În campania electorală, cu promisiuni deşarte, democrat-liberalii au cerşit şi obţinut voturile pensionarilor şi bugetarilor, pentru ca mai apoi, fără ezitare, să le taie pensiile şi salariile, spune dl Cerlincă
Cabinetul Boc nu ar trebui să creadă că respingerea moţiunii de cenzură este un succes, din moment ce doar 197 de parlamentari s-au exprimat pentru măsurile de diminuare a pensiilor şi salariilor, în timp ce 238 de membri ai forului legislativ s-au arătat împotrivă. Afirmaţia aparţine vicepreşedintelui organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Vasile Suceava, care, într-o conferinţă de presă i-a felicitat pe deputaţii şi senatorii PSD şi PNL, precum şi pe cei ai PD-L, care au fost de parte pensionarilor şi bugetarilor. „Aceştia au dat dovadă că sunt buni români, în timp care au votat contra pensionarilor, bugetarilor şi a copiilor, le spun să le fie ruşine la obraz”, precizat viceliderul sucevean al PRM. Vasile Cerlincă îi include în această din urmă categorie şi pe parlamentarii suceveni ai PD-L care, în campania electorală, au mers pe la porţile oamenilor şi, cu promisiuni deşarte, le-au obţinut voturile. Dl. Cerlincă a dat exemplu pe deputatul democrat-liberal Dumitru Pardău, care întrebat de pensionari cum va vota în cadrul moţiunii de cenzură, acesta a răspuns că trebuie să consulte conducerea partidului. „Însă atunci când a venit după voturile bătrânilor, dl Pardău nu am mai trebuit să ceară voie la nimeni”, a reliefat dl. Cerlică, pensionar, care după tăierea statuată de cabinetul Boc, va avea o pensie de sub 500 de lei. Bugetarilor şi pensionarilor suceveni care au votat de două ori pe preşedintele Traian Băsescu, vicepreşedintele PRM le trimite un mesaj în pilde: „Dacă cineva te-a păcălit o dată, aceluia să-i fie ruşine. Însă dacă fraierit, de aceeaşi persoană, eşti şi a doua oară, atunci ruşine să-şi fie”. Dl Cerlică a încheiat remarcând că Traian Băsescu şi Emil Boc nu mai fac băi de mulţime ca pe vremuri, fiindu-le frică de oameni pe care i-au nedreptăţit. „Vreau să-i avertizez pe preşedintele Băsescu şi premierul Boc să-şi întărească gărzile de corp, să aibă grijă să evite întâlnirile, pentru că am impresia că vor exista şi intenţii de linşaj”, a conchis Vasile Cerlincă, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a PRM

Pasajele CFR de la Câmpulung Moldovenesc intră în reabilitare
Lucrările de pe DN 17, de la pasajele de cale ferată de pe raza municipiului Cîmpulung Moldovenesc sunt reluate zilele acestea. Anunţul este făcut de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care spune că echipamentele necesare au fost comandate în Germania. „Pe DN 17 s-au reluat lucrările la pasajele de cale ferată de la Cîmpulung Moldovenesc. S-a dat drumul la achiziţionarea de echipamente elastice pentru trecerile la nivel cu calea ferată, de import Germania, acestea fiind folosite şi la alte două obiective de traseul Suceava-Vatra Dornei”, a declarat dl. Flutur. Acelaşi echipamente au fost folosite la pasajele de cale ferată de la Gura Humorului şi Păltinoasa, dl. Flutur exprimându-şi speranţa că execuţia va fi încheiat în vara acesta.

Firma „Drumuri şi Poduri” a Consiliului Judeţean Suceava concediază jumătate din angajaţi
· Societatea cu unic acţionar executivul judeţean, este în litigiu cu Direcţia de Drumuri şi Poduri a aceluiaşi executiv

Jumătate din cei peste 350 de salariaţi ai societăţii de Drumuri şi Poduri Suceava, la care unic acţionar este consiliul Judeţean, vor fi disponibilizaţi în perioada următoare, a anunţat, în şedinţa deliberativului judeţean de ieri, preşedintele executivului, Gheorghe Flutur. Dl Flutur a spus că decizia a fost luată în Adunarea Generală a Acţionarilor(AGA) de săptămâna aceasta, de comun acord cu conducerea unităţii şi reprezentanţii sindicaliştilor. Şeful administraţiei judeţene reliefează că demersul este consecinţă a situaţiei financiare grele a societăţii, una dintre soluţii fiind şi reducerea de personal. Pe de altă parte, în vederea menţinerii pe piaţă a firmei, s-a tras concluzia că necesară este câştigarea prin licitaţie a unui număr cât mai mare de lucrări. „O soluţie de redresare a activităţii acestei societăţi o reprezintă şi participarea la cât mai multe licitaţii, astfel încât să aibă front de lucru în perioada care urmează. În momentul de faţă este tot mai greu să faci faţă sistemului concurenţei de piaţă, până acum cei de acolo arătând că nu rezistă în formula actuală”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. De menţionat este faptul că societatea „Drumuri şi Poduri” este în litigiu cu Direcţia de Drumuri şi Poduri a executivului judeţean, pentru o sumă de 8,2 milioane de lei, reprezentând presupuse lucrări ilegale făcute în prima parte a anului 2008, pe timpul administraţiei PSD a judeţului. Societatea comercială „Drumuri şi Poduri”, la care acţionar unic este Consiliul Judeţean, are ca obiect de activitate construirea, modernizarea, reabilitarea şi repararea drumurilor şi podurilor; întocmirea de studii şi documentaţii tehnice de execuţie pentru lucrări de construcţii şi instalaţii de drumuri, poduri şi tuneluri; producerea şi comercializarea materialelor de construcţii, prefabricatelor de beton; mixturilor asfaltice, produselor bituminoase; extracţia, prelucrarea şi valorificarea petrei, pietrişului şi nisipului pentru construcţii şi altele. În august 2005, la momentul în care a renunţat la statutul de regie autonomă, firma a luat în concesiune, pe o perioadă de 10 ani de la data înfiinţării, activitatea de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene.

În 2010,
Aeroportul Suceava va realiza venituri proprii de doar 950 de mii de lei
· Cheltuielile de personal sunt de 1,83 milioane lei, diferenţa pentru plata acestora şi funcţionarea unităţii aero-portuare fiind asigurată din subvenţii
Aleşii judeţeni au aprobat ieri obiectivele şi criteriile de performanţă ale directorului general al Regiei autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare”, Dumitru Sahlean.
Printre obiectivele de până la finele lui 2010 a diriguitorului unităţii aeroportuare sucevene se numără îndeplinirea condiţiilor necesare prelungirii certificatului de funcţionare pentru anul viitor, certificarea aeroportului pentru accesul în spaţiul Schengen. creşterea traficului de pasageri cu 5 %., modernizarea fluxurilor de procesare a pasagerilor, bagajelor şi sistemului de acces în zona securizată, satisfacera cerinţelor, aşteptărilor clienţilor prin oferirea de produse şi servicii de calitate, evaluarea şi ţinerea sub control, prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a accidentelor, bolilor profesionale şi a impactului negativ asupra mediului înconjurător. De asemenea, Dumitri Sahlean îşi asumă angajamentul identificării de surse de finanţare a investiţiilor planificate, atragerii de venituri suplimentare, îmbunătăţirii continue a sistemului integrat de management şi eliminării totale a pierderilor din eroare umană.
La capitolul criterii de performanţă se remarcă asigurarea dezvoltării modernizării şi întreţinerii infrastructurii aero-portuare, mărirea numărului de curse charter sau pe bază de contract, crearea condiţiilor de procesare a pasagerilor conform normelor europene, autorizarea prin cursuri de specialitate a personalului, precum şi executarea unor lucrări şi servicii în regie proprie pentru a evita angajarea de cheltuieli suplimentare. În 2010, Regia autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” are planificate venituri toatele de 5,56 milioane lei, dintre care 950 de mii de lei sunt venituri proprii, iar 4,61 milioane lei subvenţii. Ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul bugetului de venituri şi cheltuielile este de 1,83 milioane lei, adică de 32,87%. Aeroportul Suceava are un număr mediu de angajaţi de 52 de persoane.