Centru de arhitectură şi cultură urbană la Uzina de apă

Primăria municipiului Suceava şi Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Nord Est, sunt beneficiari ai unui proiect de investiţii care vizează reabilitarea funcţională şi structurală a fostei Uzine de apă, obiectiv clasat prin demersurile arhitecţilor locali ca monument istoric de grupă valorică B a patrimoniului naţional. În urma materializării proiectului, imobilul în cauză va fi transformat în Centru de arhitectură şi cultură urbană. „Suntem într-o asociere cu Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Nord Est care vrea să pună în valoare fosta Uzină de apă de la Suceava printr-un centru de arhitectură şi cultură urbană. Noi ne-am angajat să punem la dispoziţie spaţiul de acolo şi să asigurăm utilităţile. Suma nu este una mare, de aceea cred că este bine să ne respectăm angajamentul iniţial”, a spus şeful municipalităţii, Ion Lungu. Potrivit unei hotărâri a deliberativului municipal, contribuţia bugetului local este de 38.000 de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de asigurare a alimentării cu energie electrică, cu apă, precum şi cu servicii de canalizare la obiectivul de pe strada Apeductului.

Aleşii din opoziţie sunt contra măririi tarifului la abonamente de călătorie

• „Nu cred că singura soluţie prin care noi, cei din Consiliul Local, putem rentabiliza financiar activitatea de la TPL este chiar creşterea preţului abonamentului de călătorie”, a sus consilierul PSD, Virginel Iordache.

• Alesul social-democrat a reliefat că efectul ar putea exact invers celui scontat, sumele încasate de TPL putând să scadă, şi nu să sporească

• Primarul Lungu a arătat că, pe lângă creşterea TVA de la 19% la 24% şi scumpirea combustibililor, din cauza concedierilor sucevenii circulă mai rar cu autobuzele şi microbuzele TPL

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat ieri, în şedinţă ordinară, majorarea preţului abonamentelor de călătorie cu mijloacele de transport ale firmei TPL. Proiectul de hotărâre a trecut cu 14 voturi favorabile, 5 opţiuni „împotrivă” şi cu o abţinere. Consilierii social-democraţi, prin vocea lui Virginel Iordache, au pus în vedere că scumpirea tarifelor la bilete şi abonamente nu trebuie să fie singura soluţie pentru scoatere din impas a TPL, acesta cerând şi alte variante de rentabilizare a activităţii societăţii. „Nu cred că singura soluţie, prin care noi, Consiliul Local, putem rentabiliza financiar activitatea de la TPL este chiar creşterea preţului abonamentului de călătorie. Cred că proiectul ar trebui retras de pe ordinea de zi, iar conducerea societăţii să vină şi cu alte variante, astfel încât Consiliul Local să aibă o privire de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă la TPL. Cred eu că creăm şi un precedent, pentru că de fiecare dată când nu bate geanta cu registrul, procedăm la creşteri de preţuri. Sunt de părere că în Suceava, ca şi în România, nu este momentul să procedăm la creşterea tarifului la abonamentele de călătorie”, subliniat Iordache. Alesul social-democrat a reliefat că efectul ar putea exact invers celui scontat, sumele încasate de TPL putând să scadă, şi nu să sporească. La rându-i, consilierul PNL Corneliu Vornicu s-a raliat colegilor de opoziţie, anunţând că va vota împotriva proiectului de hotărâre. Edilul şef, Ion Lungu, a reliefat că nici măcar în urma acestei majorări, costurile nu se vor închide. Şeful administraţiei locale a arătat că, pe lângă creşterea TVA de la 19% la 24% şi scumpirea combustibililor, din cauza concedierilor sucevenii circulă mai rar cu autobuzele şi microbuzele TPL. Lungu a apreciat că analiza activităţii firmei de transport public local, cât şi unele propuneri de eficientizare, vor avea loc într-o şedinţă extraordinară a deliberativului. Astfel, de la 1 iulie, călătorii suceveni vor fi nevoiţi să plătească 60 de lei pentru abonamentul lunar nominal integral general valabil pentru toate liniile, 36 de lei pentru legitimaţia fracţionată valabilă 15 zile şi pe toate liniile, în timp ce abonamentul fracţionat nominal de 7 zile şi pe toate liniile va costa 22 de lei.

Şoferii maxi taxi care stau în staţii prea mult, amendaţi cu 500 de lei

• Transportatorii cu abateri multiple vor fi convocaţi la Primărie pentru audieri

Deliberativul municipal a modificat, ieri, Regulamentul pentru efectuarea transportului public local. Astfel, articolul 30 a fost completat prin introducerea prevederii potrivit căreia, microbuzelor maxi taxi li se va interzice să staţioneze nejustificat în staţiile publice, mai mult decât durează urcarea şi coborârea persoanelor transportate. Totodată, transportatorii cu microbuze nu vor mai avea voie să oprească în mod nejustificat la capetele intrărilor în staţiile publice de îmbarcare-debarcare. Potrivit noilor prevederi, conducătorii auto care încalcă aceste interdicţii riscă o amendă cuprinsă între 100 şi 500 de lei. Contravenienţii pot achita amenda în termen de cel mult 48 de ore de la momentul încheierii procesului verbal sau de la cel al comunicării acestuia, jumătate din minimul sancţiunii prevăzute. Pe de altă parte, în condiţiile în care, în cursul unui an calendaristic se înregistrează, în total, mai multe abateri imputabile transportatorilor decât numărul de autovehiculele necesare pentru respectarea programului de circulaţie, aceştia din urmă vor fi convocaţi la sediul Primăriei pentru audieri. Transportatorii vor trebui să vină la Comisia pentru analizarea şi evaluarea gradului de respectare a criteriilor de performanţă şi cu un plan de măsuri pentru redresarea situaţiei.

„Nu pun accent pe numărul anilor, ci pe propria-mi putere de a face sau nu ceva”

• Interviu cu Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţie judeţene Suceava a Partidului România Mare, decanul de vârstă al politicienilor suceveni

Venerabilul Gheorghe Acatrinei, la vârsta de 83 de ani, continuă să fie un om în „vână” şi un jucător redutabil pe scena politică judeţeană. Cei care îi poartă sâmbetele, vor mai avea mult de lucru cu liderul sucevean al PRM. Secretul: dieta sănătoasă şi nici vorbă despre tutun sau consumul de alcool. Ca să nu mai pomenim că bunicul din partea mamei a trăit nu mai puţin de 113 ani.

Plutaşul cârmaci de pe Bistriţa

• Sunteţi născut în actualul bazin al Dornelor, zonă în care încă de mic copil aţi fost nevoit să daţi piept cu greutăţile.

M-am născut în comuna Păltiniş, din zona Dornelor, la 26 noiembrie 1928. Provin dintr-o familie de gospodari, urmaşi ai răzeşilor. Am fost 4 fraţi la părinţi, 3 băieţi şi o fată. În viaţă mai suntem doar 2 fraţi, cel mai mare, care a fost ofiţer, precum şi mezina, au decedat. Andrei continuă şi acum să aibă grijă de casa părintească, în Catrinari, comuna Panaci. În Păltiniş am copilărit, în zonă am urmat primii 7 ani de învăţătură, la şcoala din satul Glodu şi tot de acolo am cele mai frumoase amintiri. Acolo am început să lucrez, la vârsta de 12 ani angajându-mă cu carte de muncă la o întreprindere românească de atunci, la „corhănitul” lemnului şi la serviciile de uluc. Aşa am reuşit ca, până la pensionare să strâng aproape jumătate de veac de activitate neînteruptă. Mai pe urmă, fiind mai energic şi umblându-mi mintea, am fost promovat la legat de plute şi am devenit plutaş de frunte pe Neagra, Dîrmoxa şi Bistriţa. Buştenii nu erau transportaţi ca acum cu maşinile, ci în convoaie de table de plute, lungi şi de zeci de metri. Acestea coborau pe apă până la Piatra Neamţ, iar eu eram cârmaciul. Din această postură - după ani mulţi, în perioada când eram primar la Fălticeni, într-un pelerinaj cu o delegaţie de scriitori şi oameni de cultură, la Mănăstirea Slatina, ctitorie a lui Lăpuşneanu, surprinzător, maica stareţa, care, copil fiind, cutreiera pe lângă exploatările de lemn - m-a recunoscut şi m-a strigat cu apelativul „plutaşul”. Tot ca o amintire plăcută din 1943, tata fiind militar, am avut ocazia să-l văd de aproape pe mareşalul Ion Antonescu, care venise în inspecţie militară în zonă.

Prima mare cumpănă a vieţii

• Înţeleg că, de foarte tânăr, aţi avut experienţa frontului şi o primă cumpănă în viaţă.

Însă, în 1944, în cel de al doilea război mondial, leatul nostru, cum se zice, a fost recrutat înaintea împlinirii vârstei de 18 ani, iar eu am fost trimis la o unitate militară din Oltenia, la Slatina. La anii noştri, am fost cunoscuţi şi drept contingentul care nu a depus jurământul. La momentul în care ruşii au rupt frontul la Iaşi, noi eram într-o învoire de 10 zile, iar jandarmii ne-au trimis la Piatra Neamţ, unde după triere, am fost dirijaţi la Oglinzi, unde acţiona o brigadă germană de vânători de munte. La acea dată, România era aliat al Germaniei, noi militarii români fiind, în totalitate, sub aripa unităţii de la Oglinzi. Săpam tranşee, adăposturi, cuiburi de mitralieră, iar atunci am trecut şi prin cea mai mare cumpănă al existenţei mele. Întrucât nu eram rodat în ale fontului, la un atac cu catiuşe ruseşti, comandantul unui asemenea cuib de mitralieră, un caporal german, mi-a salvat viaţa trântindu-mă la pământ şi aruncându-se peste mine. Mi-am dat seama despre grozăvie abia după ce m-am ridicat, taluzul opus malului pe care era mitraliera fiind ciuruit, la nivelul unui stat de om şi pe poziţia noastră, de un întreg mănunchi de schije. În zile următoare ruşii s-au retras, iar nemţii ne-au dat, pur şi simplu, drumul la vatră. Au fost vremuri grele şi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ţinut în viaţă. Am fost un om care nu a ştiut de frică, iar al doilea lucru de care am ţinut cont, a fost să am tot timpul, în orice împrejurări, ceva în stomac, măcar lapte şi mămăligă, pentru că pe vremuri nu se găsea pâine, ca acum. Pe tutun nu am pus gura, nici măcar nu-i suport mirosul, iar alcool nu beau decât foarte rar, la anumite ocazii.

Nu am rămas în cadrul Armatei, preferând să-mi decid singur soarta


• Cu prilejul stagiului militar aţi urmat şi prima şcoală politică şi, lăsat la vatră, aţi început cariera de activist de partid.

După ce m-am întors de pe front, am mai lucrat o perioadă ca plutaş, până la momentul în care am fost luat de drept în armată, să îmi satisfac stagiul militar, pe durata a 3 ani. Ofiţerii m-au remarcat şi, în urma a 3 luni de instrucţie, m-au trimis imediat la şcoala politică militară de la Bucureşti. După absolvire am ocupat, având gradul de sergent major în termen, funcţia de locţiitor politic pe lângă comandaţii din mai multe unităţi militare care, pe timpuri, desfăşurau activităţi în construcţii. Aşa se face că am fost prezent cu un regiment, pe vremea lui Emil Bodnăraş, la Cîmpulung Moldovenesc, la ridicarea, pe un maidan, a Liceului militar, a locuinţelor pentru cadrele militare şi a altor dependinţe. Când a venit momentul „liberării”, în 1950, după împlinirea celor 3 ani de stagiu militar, comandanţii nu m-au lăsat la vatră decât abia după încă 3 luni, încercând să mă convingă să rămân în cadrul armatei. Însă nu am rămas, pentru că nu mi-a plăcut să stau mereu încorsetat, preferând să fiu liber, stăpân pe mine, să-mi decid singur soarta. Acasă am revenit la plutărit, iar dosarul mi l-am lăsat la Raionul Vatra Dornei. Fiind, încă din 1946, preşedintele organizaţiei de tineret al Uniunii Tineretului Muncitoresc (UTM) din comună, iar în Armată, făcut şi membru al Partidului Muncitoresc Român, am fost scos din producţie şi luat ca activist. Astfel în perioada următoare, am avut prilejul să urmez şi să absolv studiile liceale.

Colecţie de titluri şi prima funcţie de primar la Fălticeni


• Care a fost parcursul dumneavoastră până la a ocupa, pentru prima dată, funcţia de primar?

De la Raionul de partid Vatra Dornei am fost trimis 3 ani la Facultatea de ziaristică de la Bucureşti, iar pentru un interval scurt de timp am lucrat la ziarul regional sucevean „Zori Noi”. Găsind calităţi de conducător la mine, cei de la Regiunea Suceava a PMR, m-au preluat ca activist în cadrul acestei regiuni şi m-am ocupat de propaganda culturală. Am revenit ca secretar de partid cu probleme de propagandă la Vatra Dornei, unde am stat doi ani şi unde m-am întâlnit prima dată cu Nicolae Ceauşescu, care era doar secretar organizatoric al PMR. Atunci, Ceauşescu m-a recomandat oficialilor de la Regiune pentru a fi trimis din nou la studii, să nu rămân nu doar cu ziaristica. Am urmat, la Universitatea Bucureşti, Facultatea de filozofie la zi, cu durata de 4 ani. Când am terminat Facultatea, am fost şef la secţia de propagandă de la Botoşani, iar după o perioadă m-am întors la Suceava. În 1970, am revenit ca instructor la Regiunea Suceava, unde prim secretar de partid era Emil Bobu, un bun gospodar căruia i se datorează, în cei 10 ani cât a activat, bună parte a modernizărilor şi asfaltărilor din judeţ. El m-a propus şi m-a instalat, în 1970 ca primar la Fălticeni, unde am stat până în 1976. În primii ani, am fost şi student la fără frecvenţă, la Facultatea de istorie de la Iaşi. În acelaşi timp, am dat şi 3 examene la Academia de Ştiinţe Economice Bucureşti, însă, ulterior m-am retras, din cauză că nici oficialităţile nu m-au mai lăsat, pe motiv că fac colecţie de titluri.

Secretar pe probleme de agricultură şi doctor în istorie

• A fost perioada care a urmat una de deplin succes în carieră?

Pe atunci era moda cunoscutelor întreceri socialiste între oraşe. În primul an, cu oraşul Fălticeni am luat locul al doilea pe ţară, iar în următorii pe 3 ani ne-am situat pe poziţia fruntaşă, fiind cel mai bine gospodărit şi frumos oraş. Se dădea şi câte un premiu de jumătate de milion de lei, însă în dotări pentru învăţământ, cultură, o maşină pentru măturatul străzilor şi o autoutilitară pentru stropitul rondurilor de flori. După această etapă de succes, în 1976, m-am întors la judeţ, la Suceava, iar la propunerea primului secretar Miu Dobrescu, la Bucureşti am candidat şi am dat concurs, alături de încă doi contracandidaţi, pentru funcţia de secretar al Comitetului Judeţean al PCR pe probleme de agricultură, industrie alimentară şi silvicultură. Am fost numit în funcţie şi am deţinut-o până în 1982. În anii în care am fost primar la Fălticeni m-am înscris şi la doctoratul în istorie şi l-am absolvit după 4 ani şi jumătate. Aceasta s-a întâmplat pe 10 iunie 1980, în perioada în care funcţionam deja ca secretar de judeţ. Titlul de doctor în ştiinţe a fost confirmat pe 6 noiembrie în acelaşi an, de către Comisia superioară de acordare a titlurilor de pe lângă Academia Română. Imediat după aceea, fiind singurul secretar cu titlul de doctor, ziarul din Capitală, „Scânteia”, publica interviuri cu Acatrinei, care împărtăşea din experienţa Sucevei, de aceea, am fost şi obiectul invidiei şi al unor mici răutăţi.

Eliberat din funcţie şi primar la Gura Humorului

• Din câte ştim, aţi avut parte şi de momente mai neplăcute.

Din cauza acestor intrigi, am fost eliberat din funcţie, după care mi s-a oferit un loc în Colegiul Judeţean de partid, care se ocupa cu cercetarea abuzurilor, dar nu am acceptat-o. Am pus în atenţie că nu sunt un om care să se îngroape în hârtii, ci unul de acţiune. I-am spus prim secretarului Traian Gîrba că nu este de vină despre ceea ce se întâmplă şi că ştiu că este vorba despre o lucrătură. Aşa că mi s-au oferit primăria şi funcţia de prim secretar la Gura Humorului. M-am dus acolo să muncesc, pentru ca, ulterior, la o plenară, primul secretar să recunoască faptul că nu are nimic de criticat faţă de activitatea din acest oraş. Am rămas la Gura Humorului până în 1986, iar de acolo am venit, în 1987, la Trustul General de Antreprize Construcţii Montaj Suceava (TGACM) Suceava, întreprindere la care erau 3500 de muncitori numai din municipiul Suceava. Am fost preşedintele Sindicatului „Constructorul”, funcţie politică care aparţinea de Consiliul Judeţean al Sindicatelor.

Sunt singurul activist căruia nimeni nu i-a reproşat nimic.

• Unde v-a prins Revoluţia? Aţi avut repercusiuni de pe urma activităţii din cadrul structurilor PCR?

La evenimentele din decembrie 1989 lucram încă în cadrul TAGCM, unde am stat până m-am pensionat la limită de vârstă, în 1990. Sunt singurul activist căruia nimeni nu i-a reproşat nimic. Mai toţi foştii colegi de partid îşi schimbaseră numerele mici ale autoturismelor - numere preferenţiale care se dădeau maşinilor activiştilor din acele vremuri - astfel încât să nu rişte neplăceri. Eu, la Dacia neagră a mea, aveam numărul 114, nu l-am înlocuit şi o lăsam în faţa blocului în care locuiam, pe Bulevardul „Ana Ipătescu”. Nu am ţinut la mine, ci la oameni, pentru ei m-am bătut şi cu ei m-am realizat, de ce să nu fiu cinstit?. Ei m-au ajutat să-mi pun în practică ideile, iar la rându-mi am avut un comportament pe măsură. Recent am mers în teritoriu şi am alimentat maşina la o pompă din Gura Humorului, iar un localnic a venit, m-a salutat şi mi-a mulţumit pentru că l-am ajutat legal să obţină un teren pentru construirea unei locuinţe. La fel, când eram senator, o femeie din Gura Humorului - în prezenţa unor oficialităţi locale şi judeţene, după o ceremonie de depunere a jurământului militar la unitatea de vânători de munte Vatra Dornei - a strigat după mine, ţinând, de asemenea, să-mi mulţumească pentru faptul că atunci când îndeplineam funcţia de primar la Gura Humorului, le-am aprobat o locuinţă pentru copii. Nu mai puţin adevărat este că am fost un om foarte sever, aspru cu cei care nu şi-au îndeplinit sarcinile. Însă nu am făcut rău nimănui.

După 1990, debut politic cu PRNS, iar în urma fuzionării cu PRM, din 2002, preşedinte judeţean al acestei formaţiuni


Cum aţi început viaţa politică post-revoluţionară?

În 1990, imediat după ce s-a creat Partidul Român pentru Noua Societate, am devenit preşedinte judeţean al acestuia. Formaţiunea a participat la primele alegeri de după evenimentele din 1989, cele din 1992, şi a avut, în judeţul Suceava, consilieri locali, chiar şi primari. Apoi, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, fostul lider naţional al PRNS, a înfiinţat Partidul Moldovenilor, în care s-a vărsat cu totul Partidul Român pentru Noua Societate. O perioadă, circa 2-3 luni, am rămas la conducerea filialei Suceava a Partidului Moldovenilor, însă atunci când Constantin Simirad-înainte de constituirea Convenţiei Democratice-a bătut palma cu iniţiatorii acesteia, organizaţia de la Suceava, cea de la Botoşani, cu fostul preşedintele al Consiliului Judeţean, Constantin Conţac, şi alte câteva, au refuzat să facă acest pas şi, pe plan judeţean, s-a decis fuzionarea cu Partidul România Mare. Aceasta s-a întâmplat în 1995, iar după 7 ani de activitate în cadrul acestei organizaţii, în 2002 am fost ales preşedintele PRM Suceava, preluând funcţia de la dr. Ludovic Abiţei.

În 2000, la aniversarea zilei de naştere, câştigător în cursa pentru Senat

• La alegerile parlamentare din 2000, Partidul România Mare a fost pe val, iar dumneavoastră aţi fost ales senator.

În ciuda unor voci locale din partid, care s-ar fi împotrivit desemnării mele ca şi candidat pentru funcţia de senator pe listele din judeţul Suceava, s-a dovedit, ulterior, că aceste împotriviri nu au fost întemeiate. Vestea alegerii mi-a fost adusă de la Biroul Electoral Judeţean. După numărarea a doar 70% din buletinele de vot, în toiul nopţii de 26 noiembrie 2000, în momentul în care îmi aniversam ziua de naştere, am fost anunţat că am întrunit numărul necesar de voturi. Alegerea a

fost fără echivoc, întrucât am adunat cu circa 20.000 de sufragii peste cele necesare pentru a accede în Senatul României. La acea dată, Partidul România Mare obţinea, în judeţul Suceava, 24,58% din opţiunile alegătorilor prezenţi la urne. PRM a avut pe ţară 47 de senatori, iar personal am fost viceliderul grupului politic parlamentar din Senat al formaţiunii, lider fiind preşedintele partidului, Corneliu Vadim Tudor.


Autor a nenumărate întrebări, interpelări şi declaraţii politice în Senat

• Ce amintiri şi ce realizări aveţi din mandatul de parlamentar din legislatura 2000-2004?

A fost una dintre perioadele pe care, din punct de vedere al modului în care mi-am făcut datoria, o pot califica drept „o adevărată armată”. În ciuda a ceea ce cred unii, am fost un parlamentar activ, cu un mare număr de întrebări, interpelări şi declaraţii politice, acesta putând fi încă accesate pe pagina de Internet a Senatului. Am fost autorul unor iniţiative de mare importanţă şi care mi-au fost recunoscute ca atare. Îmi amintesc, cu oarecare plăcere, că factorii de răspundere de la Roşia Montana, văzând cât de bătăios sunt în Senat, m-au contactat şi m-au rugat să le susţin cauza, în aşa fel încât zăcămintele de aur să nu ajungă pe mâna străinilor. Astfel, am fost primul care, în Senat, s-a ridicat împotriva dezastrului care se punea la cale la Roşia Montana. M-am opus, de asemenea, desfiinţării stagiului militar obligatoriu în 2003, prin modificările propuse a fi aduse Constituţiei. Din tată în fiu, toţi bărbaţii au făcut armata, o adevărată şcoală a vieţii. Chiar în plen am spus că, la noi, în judeţul Suceava, prima întrebare care i se pune unui tânăr, de către tatăl fetei cu care vrea să se însoare, este dacă pretendentul a făcut armata. Nu în cele din urmă, aş îndrăzni să arăt că m-am bătut pentru rezolvarea unor probleme pe care magistraţii şi diplomaţii le aveau la acea vreme. Printr-o declaraţie politică am revendicat pentru magistraţi şi diplomaţi salarii şi indemnizaţii sporite, astfel încât ei să-şi poată face datoria, fără constrângeri financiare. Am dat ca exemplu situaţia ambasadorilor, care nu aveau condiţii pentru a ţine o recepţie mai acătării, pentru a face lobby, aşa cum sunt uzanţele. Oricât de grea ar fi situaţia României, când avem în vedere îndeplinirea atribuţiilor categoriilor despre care am menţionat, trebuie să ne raportăm la drepturile dintr-o ţară normală. În urma intervenţiei mele şi la sfârşitul şedinţei, personal, Rodica Stănoiu, ministrul Justiţiei mi-a mulţumit pentru susţinere. Aş mai aminti despre bătălia împotriva privatizării Combinatului Siderurgic de la Galaţi, la o interpelare a mea, premierul PSD Adrian Năstase recunoscând, în plen, că acestea sunt directivele pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pentru fiul pierdut, pentru Dumnezeu şi pentru oameni, o Mănăstire la „Catrinari”

• Sunteţi, împreună cu soţia, Stela, ctitorii unui edificiu bisericesc care tronează în vârf de munte. Care a fost motivul acestui gest creştinesc?

Nouă, mie şi soţiei Stela, în urmă cu 16 ani, pe 24 decembrie, în ajunul Naşterii Domnului Isus Hristos, am avut bucuria ca Dumnezeu să ne dăruiască un copil, pe Ionuţ Cristian. Însă, mare durere pentru noi, o gripă puternică şi poate-să nu vorbesc cu păcat-neatenţia unor cadre medicale, o eroare medicală, ni l-au răpit. Totuşi, cu greu am reuşit să ne regăsim şi, până la urmă, să ne consolăm cu Marcel, fiul pe care eu îl am din cea dintâi căsătorie. A fost un eveniment nefericit care ne-a marcat profund şi, de aceea, în timp am pus, eu şi soţia, ban lângă ban deoparte, iar în 2006 am purces la lucrări în Catrinari, comuna Panaci. Timp de 16 ani nu am avut concedii, nu ne-am permis nici un fel de extravaganţe, însă chiar şi aşa am fost nevoiţi să apelăm la credite bancare, pentru care vom avea de plătit încă mulţi ani de acum încolo. În cei 2 ani cât au durat lucrările, eu am dormit laolaltă cu muncitorii în vagoane, iar soţia prepara masa la Suceava şi o aducea pe vârf de munte, zilnic, cu maşina. Au fost eforturi materiale şi umane la care nu ştiu dacă cineva se va mai angaja. În timp ce am construit această mănăstire şi construcţiile aferente, ne-am bucurat de vizita Mitropolitului de Cluj, Andrei Andreicuţ, care a venit să ne zică Doamne ajută şi să ne încurajeze. Am cărat apă cu butoaiele şi căruţa din vale şi până sus pe Păltiniş, la aproape 1500 de metri înălţime. Cu toate acestea am răzbit, însă sufletul nu ne este pe deplin mângâiat, pentru că, drept recompensă, avem vreo 3 procese prin care se pun sub semnul întrebării proprietatea asupra terenului, proprietatea asupra construcţiilor şi alte cele. Toată bucuria ridicării pentru Dumnezeu şi pentru oameni a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava şi Naşterea Maicii Domnului” Catrinari a fost umbrită de această hărţuire şi anchete pe la poliţie şi pe la instanţe. Nu cred că meritam aşa ceva, deoarece acest edificiu nu l-am făcut pentru noi ci pentru Dumnezeu şi pentru oameni. De la prima piatră de temelie, ne-am propus să desfăşurăm, până la sfârşitul zilelor noastre, o activitate de caritate, în memoria fiului pe care l-am pierdut, pentru copii fără părinţi, pentru vacanţele minorilor din centrele de plasament şi studenţilor de la seminarul teologic şi pentru bătrânii fără nici un sprijin.

Bun cunoscător al problemelor din administraţia publică şi viaţa politică


• Ce planuri de viitor aveţi? Credem că aveţi multe, pentru că, aşa cum ne-aţi povestit altădată, bunicul dumneavoastră a ajuns la o vârstă de invidiat.


Bunicul după mamă a trăit 113 ani, un gospodar vrednic, care a fost deputat în divanul ad-hoc al Moldovei, când Moldova s-a unit cu Muntenia, sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ca să fiu sincer, mă trag din viţa familială din partea mamei, care a plecat în lumea drepţilor la 93 de ani. A fost, Dumnezeu să o odinească, o munteancă vrednică, de dovedea până şi bărbaţii. Iar eu, la rândul meu, iertată-mi fie lipsa de modestie, sunt un om sănătos fizic, sănătos psihic şi foarte ambiţios. Nu pun accent pe numărul anilor, ci pe propria putere de a face sau nu ceva. Sunt un bun cunoscător al problemelor din administraţia publică şi din viaţa politică, iar acum nu mă voi mai putea reîntoarce la plute. Dar pot da sfaturi utile, anumite indicaţii şi chiar să conduc, pentru că încă sunt capabil să o fac. Să ştie toţi care spun vrute şi nevrute, că nu va fi niciodată bine în ţara acesta, până la putere nu vor ajunge forţele patriotice, justiţiare. Suntem la început de mileniu trei, iar această cârdăşie nu mai este posibilă. În alegeri vor câştiga cei care vor şti să-şi atragă electoratul de partea lor, prin măsuri de dezvoltare economică. „Vom fi iarăşi ce am fost, şi mai mult decât atât!”, spun parafrazându-l pe domnitorul Petru Rareş. Spre exemplu, în perioada în care am fost secretar de judeţ, Suceava a fost cea mai mare bază de aprovizionare pentru Bucureşti. Aici se găseau laptele, carnea, cartofii, aici se găseau toate.


Voi continua să mă bat pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii


• Credeţi că veţi mai prinde un mandat în Parlament?


Orice sarcină îmi va încredinţa Partidul România Mare-eu fiind, categoric, un ferm justiţiar, care în viaţă nu am nedreptăţit pe nimeni-voi continua să mă bat pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii. Cine îmi va acorda credit şi mă va susţine în ceea ce fac va avea prilejul să vadă că doar pentru oameni o voi face, pentru că ţin la ei, la cei care muncesc şi îi preţuiesc, şi mai puţin la mine. Vedem cu toţii ceea ce se întâmplă în prezent în societatea românească, sub actuala putere, la care nu sesizăm nicio perspectivă, nicio strategie. Nu este acordată atenţie revigorării industriei, susţinerii agriculturii, consolidării învăţământului şi cercetării ştiinţifice şi asigurării decente a asistenţei medicale. Trebuie să punem capăt procentajului de 70% de importuri de produse agro-alimentare, pe comisioane grase, să producem pentru export şi să susţinem


livrările în afara ţării. Este necesar să oprim jecmănirea bugetului de stat şi şmecheriile pe seama fondurilor europene, Comisia Europeană semnalând fraude importante şi care în perioada care urmează vor ieşi ca untdelemnul la suprafaţă. Nu mai vorbesc despre calitatea necorespunzătoare a relaţiilor externe ale României, cu toţi partenerii tradiţionali pe care i-am avut, pentru că nu este de dorit să avem duşmani în jurul nostru. Însă, toate acestea nepregetând în a ne apăra glia strămoşească, suveranitatea naţională, care niciodată nu pot fi obiecte de negoţ. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Sarabanda contestaţiilor blochează proiectul POR de reabilitare a infrastructurii rutiere sucevene

• Din cauza contestaţiilor s-au pierdut 3 luni, iar lucrările ar putea demara în toamnă, când vine vremea rea şi îngheţul

• Primarul Lungu crede că ar trebui înăsprite condiţiile de participare la licitaţii pentru firmele care contestă şi, în urma acţunii, nu obţin în câştig de cauză

SCCF Group Colas Iaşi a făcut contestaţie şi la cea de a doua licitaţie electronică pentru adjudecarea execuţiei la reabilitarea magistralei rutiere care traversează municipiul Suceava şi a 14 străzi importante din cartierele reşedinţei de judeţ. Acesta după ce Primăria a atacat soluţia favorabilă pe care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a dat-o la cea dintâi contestaţie a SCCF Colas Group Iaşi&Calcarul Pojorîta, iar instanţa a hotărât că administraţia locală nu are dreptate. „Din păcate, ultimul proiect din cadrul Programului Operaţional Regional este în continuare blocat. Am pierdut în instanţă, deşi cred că s-a procedat corect. Suntem în această sarabandă a contestaţiilor, iar în măsura în care nu s-ar fi înregistrat acestea, pe 27 iunie am fi putut semna contractul cu firma care a câştigat şi la cea de a doua licitaţie”, a spus Lungu, menţionând că este vorba despre Transport Auto Botoşani, în asociere cu Bitunova SRL România, SUCT Suceava şi Delta ACM 93 Bucureşti. Edilul şef arată că această din urmă asociaţie este singura care a avut o ofertă conformă, ceilalţi doi competitori nemaifiind eligibili, întrucât SCCF Group Colas Iaşi Colas şi-a pierdut partenerul „Calcarul” Pojorâta, iar Con Bucovina Suceava şi Symmetrica Suceava au fost părăsiţi de către Florconstruct Suceava. Edilul şef sucevean crede că condiţiile pentru participare la licitaţii ar trebui înăsprite prin introducerea unei penalităţi pentru firmele care contestă la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor şi care nu obţin în câştig de cauză. „Din nefericire aşa este în România, cei care pierd contestă. Cred că ar mai trebui umblat la condiţiile de participare la licitaţii. S-a încercat de mai multe ori să se găsească nişte sancţiuni pentru cei care contestă şi mai apoi pierd, pentru aceştia fiind eucesară o taxă de timbru. Din păcate, s-a constatat că aceasta ar încălca prevederile legislaţiei europene. Sper ca, în cele din urmă acest lucru să se clarifice şi să ne apucăm să asfaltăm străzile care sunt în mare suferinţă în Suceava”, a precizat, ocupantul fotoliului din Areni, reliefând că din cauza contestaţiilor s-au pierdut 3 luni şi lucrările ar putea demara în toamnă, când vine vremea rea şi îngheţul. La prima licitaţie, asociere de firme SCCF Grup Colas venit cu o ofertă financiară cu puţin peste 50% din valoarea indicatorilor economici aprobaţi pentru investiţii. Ion Lungu susţine că această ofertă nu permite efectuarea unor lucrări de calitate, mai ales în condiţiile în care pentru fondurile europene nu sunt posibile suplimentări de fonduri pe parcurs.

Municipalitatea susţine Festivalul medieval cu 100.000 de lei

• „Vrem să continuăm tradiţia acestui festival care începe să prindă contur la Suceava şi poate să ne aducă mulţi turişti”, şeful municipalităţi, Ion Lungu

Municipalitatea suceveană susţine financiar Festivalul de artă medievală. Aceasta dacă astăzi, consilieri locali vor aproba proiectul de hotărâre de asociere a municipiului Suceava cu Complexul muzeal „Bucovina”. Ediţia din 2011 a manifestării urmează a avea loc în intervalul 11-14 august, bugetul local urmând a participa cu suma de 100.000 de lei. „Este un festival de tradiţie şi cred că trebuie să-l păstrăm şi să-l dezvoltăm la nivelul oraşului, pentru că ne identifică din punct de vedere cultural. Practic, acesta face parte din calendarul acţiunilor culturale din municipiu şi noi sperăm să fie un succes, aşa cum s-a întâmplat şi în alţi ani. Vrem să continuăm tradiţia acestui festival care începe să prindă contur la Suceava şi poate să ne aducă mulţi turişti, într-o perspectivă a dezvoltării strategie de turism în municipiu”, evidenţiază Lungu, menţionând că acesta din urmă este legată şi de reabilitarea infrastructuri, Cetăţii de Scaun şi Curţii Domneşti.

Suceava între primele 4 autorităţi locale care implementează transportul electric

• Deja s-au arătat interesate societăţi din asigurări şi mediul bancar, Primăria urmând a achiziţiona 2-3 autoturisme electrice

Renault România a revenit cu o propunere concretă de încheiere a unui parteneriat în domeniul transportului electric. Aceasta după ce, iniţial, Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat acordul cadru privind proiectul de dezvoltare a unui parc minim de 50 de autovehicule electrice. „Am primit o propunere concretă pentru încheierea unui parteneriat, Renault România informându-ne că suntem printre primele 4 autorităţi locale din ţară care au fost selectate în acest sens. Dorim ca în cea mai scurtă perioadă de timp, împreună cu alte firme private din Suceava care şi-au manifestat intenţia să intre în acest proiect să dezvoltăm infrastructura pentru transport electric”, relevă Lungu. Edilul şef precizează că deja s-au arătat interesate societăţi din asigurări şi din mediul bancar, Primăria urmând a achiziţiona 2-3 autoturisme electrice, atât cât îi permite prevederile legale bugetare. Înfiinţarea infrastructurii electrice şi instalarea de borne de încărcare cu destinaţie publică sunt prevăzute pentru acest an. Acestea din urmă vor fi amplasate în diferite puncte ale municipiului, inclusiv în staţiile de carburanţi şi vor servi la reîncărcarea acumulatorilor autoturismelor care circulă în interiorul urbei şi sunt utilizate de către instituţiile publice, oameni de afaceri şi chiar de către persoanele fizice. Ion Lungu a mai precizat că varianta electrică – mai ieftină, ecologică şi eficientă – este valabilă şi pentru transportul în comun de călători. „Chiar dacă există fluctuaţii de la o zi la alta în ceea ce priveşte preţul combustibililor, nu există speranţe că pe viitor acesta va scădea”, a declarat primarul Ion Lungu.

Lungu decepţionat de plecarea handbaliştilor de valoare

Primarul Ion Lungu s-a arătat ieri, într-o conferinţă de presă, dezamăgit de faptul că mai mulţi jucători de valoare ai C.S. „Universitatea” vor să părăsească echipa de handbal. Lungu s-a referit, în special, la Cristian Adomnicăi, al cărui gest nu-l condamnă, dar care, iniţial, şi-a exprimat intenţia de a rămâne fidel echipei studenţeşti sucevene. „Sunt puţin decepţionat de ceea ce se întâmplă la handbal. Primăria a făcut eforturi, a dat bani, respectiv 7 miliarde de lei le vechi în perioada care a trecut din acest an. Au plecat nişte jucători buni, printre care, în mod special, şi Adomnicăi. Aceasta este situaţia, avem economie de piaţă, iar fiecare se poate duce unde poate câştiga mai bine. Am rămas puţin surprins, întrucât am avut unele discuţii cu Adomnicăi şi a spus că mai rămâne la Suceava, însă gestul nu-i de condamnat”, arată şeful administraţiei locale sucevene. Ion Lungu a precizat că, în perioada următoarea va avea întrevederi cu conducerea Clubului C.S. „Universitatea”, astfel încât să fie constituită o echipă cât mai competitivă pentru confruntările din Cupele Europene. Potrivit legislaţie privind susţinerea cu bani nerambursabili de la bugetul local, anul acesta C.S. „Universitatea” Suceava va primi 1 milion de lei. Finanţările nerambursabile se acordă, pe bază de proiecte, din fondurile publice pentru activităţi non profit de interes local. Beneficiari ai finanţărilor nerambursabile sunt persoanele fizice sau juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile, fundaţiile sau cultele religioase, în condiţiile legii.

Etapa a doua a investiţiilor în reţele de apă şi canalizare a fost aprobată la Bruxelles

• Aglomerarea urbană Suceava-Salcea va beneficia de fonduri de 35 de milioane de euro, primarul Lungu spunând că, astfel, sunt recuperaţi banii pierduţi de fosta conducere PSD a municipalităţii

La finele săptămânii trecute, Comisia Europeană de la Bruxelles a aprobat documentaţia depusă de judeţul Suceava în cadrul Programului Operaţional Sectorial POS-Mediu pentru extinderea reţelelor de apă şi a celor de canalizare din judeţul Suceava. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care spune că urmează parafarea contractului la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, iar mai apoi demararea procedurilor de executare a licitaţiilor. „Este vorba, în cazul municipiului Suceava, despre etapa o a doua etapă a investiţiilor în reţelele de apă şi canalizare, respectiv despre extinderea acestora. Aglomerarea urbană Suceava-Salcea are prevăzută suma de 35 de milioane de euro, contractul urmând a fi semnat şi la nivelul Ministerului Mediului. În măsura în care se întâmplă acest lucru, putem demara procedura de organizare a licitaţiei pentru această nouă etapă”, subliniază edilul şef. Lungu reaminteşte că, în anul 2004, atunci când venit prima dată în fotoliul de primar, Suceava tocmai pierdea 30 de milioane de euro din cauza nedepunerii la timp - de către fosta conducere PSD a administraţiei locale - a documentaţiei ISPA. În consecinţă, intrând în competiţie cu alte oraşe mari din ţară, precum Vaslui, Deva şi Hunedoara, municipiul Suceava i s-a tăiat din fonduri. „Prin semnarea noului proiect în cadrul Programului POS-Mediu, practic recuperăm cele 30 de milioane de euro pe care le-am pierdut în 2004. În primul rând, avem o restanţă în zona Iţcani, exclusă iniţial din proiect, acum fiind prinse în program, cu extinderi de reţele, o serie întreagă de străzi din acest cartier. De asemenea, sunt vizate cartierele noi, Lanişte şi Tătăraşi”, explică primarul Ion Lungu.

Finanţarea pentru ceea ce este cunoscut şi ca etapa a doua Programului ISPA urmează a fi deblocată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1, Sector apă şi apă uzată. Perioada de aplicare a Programului este 2010-2013, însă obiectivele acestuia prevăd, în tot judeţul Suceava, investiţii care se vor derula şi după 2013, pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de mediu. Studiul de fezabilitate a fost întocmit de EPTISA România, valoarea investiţie pentru întreg judeţul Suceava fiind de circa 120 de milioane de euro. Astfel, sunt prevăzute lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru 5 aglomerări urbane, respectiv Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Gura Humorului.

Abonamentele de călătorie cu autobuzele TPL se scumpesc

• Preţul legitimaţiei de călătorie va creşte de la 50 de lei la 60 de lei pe lună

Sucevenii vor da mai mulţi bani pe legitimaţiile de călătorie cu mijloacele de transport în comun ale firmei municipale specializate TPL. Proiectul de majorare a tarifelor la abonamente va fi analizat în şedinţa de joi a Consiliului Local, iar dacă acesta va fi aprobat, noile preţuri vor intra în vigoare de la începutul lunii următoare Astfel, călătorii suceveni vor fi nevoiţi să plătească 60 de lei pentru abonamentul lunar nominal integral general valabil pentru toate liniile, 36 de lei pentru legitimaţia fracţionată valabilă 15 zile şi pe toate liniile, în timp ce abonamentul fracţionat nominal folosibil 7 zile şi pe toate liniile va costa 22 de lei. Conducerea TPL îşi motivează solicitarea prin aceea că, la modificarea preţului biletului de la 1,5 lei la 2 lei pe călătorie, tariful pentru abonamente a rămas la vechea valoare. Cererea de scumpire pune în vedere că, în ultimul an, preţul carburanţilor a înregistrat creşteri mari, iar taxa pe valoare adăugată a fost majorată de la 19% la 24%. Reamintim că tariful unic la abonamentele de călătorie pe mijloacele de transport în comun ale societăţii de transport local TPL Suceava, inclusiv pe cele 10 microbuze, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2010. Abonamentul costă 50 de lei, are valabilitate pe toate liniile, estimându-se că practicarea preţului de 50 de lei va avea ca rezultat creşterea numărului de călători care, stimulaţi de noile condiţii tarifare, vor prefera să circule pe mijloacele de transport în comun cu abonamente integrale nominale. Demersul a fost justificat şi prin faptul că, din cauza dispunerii geografice a cartierelor, reţeaua de transport pe care operează TPL se suprapune pe 70% din lungimea totală a rutelor.

Ultimul comandament ISPA

• „Am reuşit să ducem acest Program la capăt, unul dintre puţinele implementate la nivel de ţară”, a declarat primarul Ion Lungu

Ieri, în cadrul ultimului comandament cu factorii responsabili de la Primărie, a fost „trasă linie” la lucrările din cadrul Programului ISPA de reabilitare a reţelelor de apă, reţelelor de canalizare şi a celor de modernizare a staţiei de tratare-epurare a apelor menajere din municipiul Suceava. La reţeaua de canalizare au început deja recepţiile şi probele, într-o testare de 72 de ore, intrând, de ieri, şi reţelele de apă. La staţia de tratare-epurare testările la rece au fost efectuate, urmând probele cu apă, iar pe data de 5 iulie şi recepţia pentru faza determinantă. „Cu bine şi cu rău, am reuşit să ducem acest Program la capăt, unul dintre puţinele implementate la nivel de ţară. Cu toate problemele care mai sunt, cu ploaia sau cu micile codiţe, precum asfaltarea a 100 de metri de carosabil, reglaje şi probe, programul ISPA este gata. În mare sunt mulţumit, confirmarea finalizării venind şi de la specialişti, de la conducerea ACET, care este beneficiarul final al cestor lucrări. Eu, ca primar, timp de 3 ani, mi-am făcut datoria, urmând ca, de acum încolo să se ocupe cei de la ACET, de problemele tehnice, de reglaje, de ”, a arătat ocupantul fotoliului din Areni. Primarul Ion Lungu a mulţumit constructorilor, consultanţilor şi beneficiarilor, dar şi-a cerut şi scuze pentru intransigenţa de care a dat dovadă, spunându-le acestora că proiectele europene au termene foarte stricte şi că în cadrul lor se lucrează contra cronometru. Valoarea totală a investiţiilor din Programul ISPA este de52,68 milioane euro, dintre care 33,442 milioane euro reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, 12,55 milioane euro – participare a Guvernului României şi 6,68 milioane euro – împrumut de la banca germană KFW. În urma licitaţiilor, executantul sistemului de alimentare cu apă a fost declarat concernul TMUCB şi ERG Termrom Bucureşti, pentru suma de 14,89 milioane euro, în timp ce lucrările la reţeaua de canalizare au fost adjudecate de compania Ludwig Pfeiffer Germania, cu un contract de 20,96 milioane euro. De modernizarea staţiei de epurare se ocupă Dytras Spania, contra a 13,66 milioane euro. Contractul de asistenţă tehnică a fost semnat cu firma germană Eptisa şi are valoarea de 3,16 milioane euro. Execuţia a fost lansată pe 2 mai 2008 şi trebuia încheiată, potrivit contractului, la 31 decembrie 2010. Întrucât termenul nu a fost respectat, autorităţile sucevene au obţinut o derogare până la 30 iunie 2011.

Vârstnicii suceveni au ajuns la înfometare şi disperare

Preşedintele organizaţiei municipale Suceava a Partidului România Mare, Vasile Cerlincă, s-a adresat, printr-o scrisoare deschisă parlamentarilor PD-L din judeţul Suceava, semnalându-le acestora viaţa grea a pensionarilor. Cerlincă semnalează că, după 35 de ani de muncă, cu pensii de 500-600 de lei, vârstnicii suceveni au ajuns la înfometare şi disperare. „Au crescut preţurile la gaze naturale, energie electrică şi alimente. Cheltuielile la întreţinere sunt foarte mari, pensionarii nu le mai pot face faţă şi mulţi dintre aceştia sunt datori la asociaţie. Alţii, mânaţi de nevoi s-au împrumutat la CAR, iar acum nu pot să mai pot returna banii. În aceste condiţii, unii renunţă la medicamente şi la mâncare, trăind doar cu un covrig şi o cană de ceai pe zi. Am stat de vorbă cu pensionari care, cu lacrimi în ochi, mi-au spus că îşi doresc moartea. Copiii nu-i mai pot ajuta, pentru că şi ei, la rândul lor, sunt necăjiţi. Ceea ce se întâmplă cu pensionarii din ţara noastră este foarte grav, chiar un genocid”, reliefează şeful peremiştilor din reşedinţa de judeţ. Cerlincă susţine că românii au ajuns la capătul răbdării, unii dându-şi foc, sinucigându-se din cauza sărăciei şi că, pe zi ce trece, este tot mai rău. „Guvernanţii în frunte cu Emil Boc nu au şi nu găsesc soluţii, însă, în schimb ne mint cu neruşinare şi ne spun că ne merge bine. Bine le merge doar lor, care nu ştiu ce înseamnă să trăieşti o lună întreagă cu 500 de lei. Constituţia României prevede că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Ei, conducătorii noştri, ne cer să respectăm legile, dar tocmai ei le încalcă”, a subliniat Vasile Cerlincă, solicitând parlamentarilor PD-L să se gândească şi la pensionari, cu votul cărora au ajuns în forul legislativ suprem al ţării.

Ridicarea integrală a subvenţiilor pentru termoficare ar bloca Primăria

• Aceasta nu este descentralizare, ci mai degrabă o pasare a responsabilităţilor de la nivel central la cel local”, explică primarul Lungu, adăugând că, într-un an, către Termica ar trebui să se achite 25 de milioane de lei

Municipalitatea suceveană este nemulţumită de zvonurile potrivit cărora, Guvernul nu va mai subvenţiona sub nicio formă costurile cu aprovizionarea, producerea transportul şi distribuirea agentului termic pentru încălzire. Potrivit primarului Ion Lungu, aceasta ar însemna ca Primăria să achite în contul Termica în jur de 25 de milioane de lei pe an, fapt care ar bloca orice altă cheltuială a bugetului propriu. Şeful administraţiei locale sucevene spune că nu este corect ca sumele defalcate de la „centru” să fie virate doar cu condiţia achitării integrale a subvenţiei la energia termică. La fel, Lungu crede că demersuri de acest gen nu au nicio legătură cu principiile descentralizării, statul voind doar să scape de unele responsabilităţi. „Dacă se va aplica, această măsura ar putea duce la o blocarea primăriilor, în special a celor mari. Acum plătim doar o parte din subvenţie, însă mi se pare absurd ca neachitarea integrală a acesteia să fie condiţionată prin neacordarea de sume defalcate de la bugetul de stat. Aceasta nu este descentralizare, ci mai degrabă o transferare a responsabilităţilor de la nivel central la cel local”, explică ocupantul fotoliului din Areni, adăugând că va a lua atitudine în cadrul Asociaţiei Municipiilor din România(AMR). Edilul şef susţine că nu doar Suceava s-ar afla într-o asemenea situaţie dificilă, în ţară existând încă 15 mari oraşe care ar avea serios de suferit. Lungu îşi pune speranţa în amenajarea noii centrale termice în cogenerare, de către firma bucureşteană Adrem Invest, primul modul al acesteia urmând a intra în folosinţă din sezonul rece 2012-2013. Până atunci, Primăria şi Termica sunt pe cale de a finanţa aprovizionarea cu primele 30.000 de tone de huilă necesare constituirii stocului pentru iarna viitoare. Edilul şef a dat asigurări că indiferent de ce s-ar putea întâmpla, în acest an preţul energiei termice nu va creşte. „Preţul gigacaloriei nu va creşte, iar sucevenii vor avea apă caldă şi căldură în iarna care vine”, a conchis Ion Lungu.

Comuna Bosanci aderă la viitoare asocierea pentru zona metropolitană

Comuna Bosanci va face parte din viitoare asociere de tip metropolitan, anunţă primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Edilul şef sucevean spune că acest lucru este posibil odată cu aprobarea unei hotărâri de principiu, în acest sens, de către Consiliul Local de Bosanci, statutul noii asociaţii de tip metropolitan fiind, în prezent, la avizare la Ministerul Justiţiei. „Proiectul de constituirea a zonei metropolitane este în desfăşurare, iar la data actuală aşteptăm avizul Ministerului Justiţiei. Între timp Consiliul Local din Bosanci a aderat în principiu la această asociere, luând locul comunei Şcheia ”, a declarat şeful municipalităţii Ion Lungu. Statutul Asociaţiei urmează a fi supus aprobării Consiliului Local, deliberativele din Suceava, Salcea, Moara, Ipoteşti, Adîncata, Mitocu Dragomirnei şi Pătrăuţi dându-şi acordul de principiu pentru asociere. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în comuna Şcheia, votul aleşilor fiind unul nefavorabil. Edilul şef Ion Lungu a declarat că şcheienii nu vor avea decât de pierdut, aceştia neputând beneficia, printre altele, de extinderea liniilor de transport în comun şi de facilităţi la abonamentele elevilor care învaţă în reşedinţa de judeţ. Asocierea într-o zonă de tip metropolitan porneşte de la premisa potrivit căreia finanţări consistente din fonduri europene ar urma să se acorde doar pentru aglomerări locuite de acest gen, etapa a doua a programului de extindere şi modernizare a reţelelor de apă şi de canalizare, promovată de municipalitate incluzând, deja, şi localităţile limitrofe Sfîntu Ilie, Plopeni, Mereni şi Salcea. Potrivit şefului administraţiei locale din Suceava, Ion Lungu, noua zonă metropolitană are ca obiectiv promovarea de strategii comune în domeniul utilităţilor de apă şi canalizare, infrastructurii rutiere, administrării transportului public în comun şi turismului. Lungu a mai arătat că strategia comună privind serviciile publice nu poate fi decât una benefică şi cu impact pozitiv asupra atragerii investitorilor în această parte a ţării. Ion Lungu dă ca exemplu de succes zonele metropolitane Braşov, Oradea şi Baia Mare care, în prezent, se bucură de avantajele dezvoltării sincronizate.

Peste 230 de fermieri încă nu au primit sprijinul pe suprafaţă cuvenit pe anul trecut

• Cauzele: conturile invalide, decesul titularilor, precum şi probleme la identificarea parcelelor

• Suceava este pe primul loc în ţară ca număr de solicitări de accesare a sprijinului financiar pe unitatea de suprafaţă în campania de anul acesta

Mai mulţi agricultori suceveni încă nu au intrat în posesia banilor cuveniţi ca sprijin financiar în cadrul campaniei SAPS de anul trecut. Potrivit directorului executiv al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava, Angela Coroluecă, este vorba despre 236 fermieri care nu şi-au primit sprijinul financiar pe suprafaţă, din totalul celor 56.885 care au depus cereri anul trecut. „Aceasta dat fiind faptul că există conturi invalide, s-au înregistrat unele decese sau probleme la identificarea parcelelor”, declară şeful APIA Suceava. Centrul Judeţean Suceava al APIA a plătit, pentru anul 2010 şi în contul a 56.649 fermieri, în interiorul schemei de sprijin pe suprafaţă şi al plăţilor naţionale direct complementare, circa 66,13 milioane de lei(15,74 milioane euro). Coroleucă mai precizează că APIA a finalizat campania de primire a cererilor de plată pentru măsurile de sprijin pe aferente anului 2011. În judeţ, în intervalul 1 martie-10 iunie depuse au fost 57.598 cereri, Suceava situându-se pe primul loc în ţară ca număr de solicitări de accesare a sprijinului financiar pe unitatea de suprafaţă, cu un total acoperit de 226.227,73 de hectare, Circa 57.500 de cereri au fost completate utilizându-se aplicaţia electronica IPA on line, doar 99 de cereri fiind depuse în mod clasic. Angela Coroleucă relevă că pentru depunerile din etapa 17 mai-10 iunie, fermierii delăsători sunt „taxaţi” cu penalizări de 1% pe fiecare zi lucrătoare de întârziere. Este vorba despre 1961 de cereri, cu o suprafaţă de aproximativ 21.627 de hectare. Sprijinul financiar pe suprafaţă este finanţat din Fondul European de Garantare Agricola(FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale(MADR).

Oferta suceveană, apreciată la Zilele Regiunii Schwaben

Oferta culturală, artistică şi turistică a judeţului Suceava la Zilele Regiunii Schwaben, manifestări desfăşurate în perioada 24-26 iunie, a fost deosebit de apreciată, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care s-a aflat în Germania în fruntea unei delegaţii de aproximativ 30 de persoane. „Suceava a fost prezentă în Regiunea Schwaben cu un stand, o formaţie de artişti profesionişti şi mai mulţi meşteşugari. A fost o mare onoare pentru noi să participăm la o expoziţie pe o temă extrem de importantă din cadrul Zilelor Regiunii Schwaben. Este vorba despre strategia Dunării, de dezvoltare pe acest fluviu. Chiar dacă noi nu avem în zona Suceava o legătură directă cu Dunărea, în Regiunea se Schwaben, care este partenerul nostru, s-a discutat pe această temă. A fost multă lume, standurile au fost pline, şi cu ceea ce noi avem mai bun. Este vorba despre oferta turistică, de cultură şi civilizaţie, despre cea a meşteşugarilor, despre obiceiuri şi tradiţii”, a precizat şeful administraţiei judeţene. Ghoerghe Flutur s-a declarat încântat să fie alături de preşedintele Consiliului Regional Schwaben, Jurgen Reichert, „prietenul Bucovinei, care ne-a ajutat enorm de mult”, la fel ca întreaga regiune germană, care are încă multe proiecte care vizează judeţul Suceava. În august, partenerii din Schwaben sunt aşteptaţi la Suceava, pentru „a dezvolta în comun un program cultural-sportiv”.

Sute de dosare sucevene pentru despăgubiri la statutul de refugiat, returnate în Bucureşti

• Este vorba despre cererile formulate în temeiul Legii nr. 290/2003 de către moştenitorii care domiciliază în judeţe diferite, dar solicită despăgubiri după acelaşi autor

• ANRP nu a comunicat o motivare la demersul de declinare a competenţei de soluţionare făcut de către Comisia judeţeană Suceava, concluzionându-se că Autoritatea din Capitală a acceptat tacit punctul de vedere sucevean

Un punct distinct de pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a Comisiei judeţene Suceava pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi a Legii nr. 290/2003 a fost analizarea Hotărârii nr. 830 din 16 septembrie 2010 a Comisiei municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi a Legii nr. 393/2006, prin care structura din Capitală şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în favoarea Comisiei judeţene Suceava ca şi organism iniţial sesizat. Având în vedere prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, dacă pentru ”bunurile aceluiaşi proprietar există mai mulţi moştenitori, fiecare dintre aceştia este obligat să-i menţioneze pe ceilalţi în cererea formulată. Dacă moştenitorii domiciliază în judeţe diferite, aceştia vor trimite cererile la Comisia municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003” şi ţinând cont de faptul că, la solicitările repetate adresate Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor Bucureşti, aceasta nu a comunicat o motivare în drept a demersului de declinare a competenţei de soluţionare a cererilor formulate, s-a concluzionat că ANRP a acceptat tacit punctul de vedere formulat de către Comisia judeţeană Suceava. Drept urmare, s-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind competenţa Comisiei judeţene Suceava pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi a Legii nr. 290/2003 pentru a soluţiona cererile formulate în temeiul Legii nr. 290/2003 de către moştenitorii care domiciliază în judeţe diferite, dar solicită despăgubiri după acelaşi autor, urmând ca acestea să fie returnate Comisiei municipiului Bucureşti. În acest sens, s-a emis o hotărâre a comisiei judeţene, documentaţia care urmează a fi transmisă către Comisia municipiului Bucureşti fiind nominalizate în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Hotărârea menţionată se va aduce la cunoştinţă publică prin afişare la sediul Instituţiei Prefectului a judeţului Suceava, iar beneficiarii legii speciale vor fi înştiinţaţi prin scrisoare recomandată. Legea nr. 290/2003 prevede acordarea de despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile proprietate sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi aplicării Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Comisia bucureşteană a considerat de cuviinţă să remită Comisiei judeţene de aplicare a Legii nr. 9/1998, Legii nr.290/2003 şi Legii nr. 393/2006 nu mai puţin 468 de dosare care fuseseră înregistrate iniţial la Suceava şi îndreptate înspre Bucureşti.

Despăgubiri de aproape 3 milioane de lei pentru refugiaţi

• Plata despăgubirilor băneşti solicitate pentru bunurile rămase în Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa se va face după verificarea hotărârilor comisiei judeţene de aplicare a legii

În ultima şedinţă a Comisiei judeţene Suceava pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi a Legii nr. 290/2003 analizate au fost 22 de dosare depuse în baza acestor prevederi legale, informează un comunicat de presă al instituţiei prefectului. Potrivit acestuia, comisia a aprobat 20 de dosare şi rapoartele de expertiză aferente, valoarea despăgubirilor ridicându-se la 2,86 milioane lei. Unul dintre dosare a fost respins, iar în cazul altuia, însoţit de documentele justificative, s-a dispus modificarea hotărârii Comisiei judeţene, în sensul rectificării unor nume aparţinând titularilor cererilor. „Plata despăgubirilor băneşti solicitate se va face după verificarea hotărârilor comisiilor judeţene, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin Direcţia Economică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţie aflată în subordinea Ministerului Finanţelor Publice”, informează prefectul Sorin Arcadie Popescu. Potrivit Legii nr. 290/2003, beneficiarii sunt cetăţenii români ale căror bunuri proprietate au fost sechestrate, reţinute sau au rămas în Basarabia, Nordul Bucovina şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război, şi aplicării Tratatului de pace între România şi puterile aliate şi asociate, semnat la Paris, în10 februarie 1947.

Al optulea caz de rabie din 2011

• La Poiana Stampei, un câine care s-a dovedit a fi turbat a sărit la două persoane şi le-a muşcat

La finele săptămânii trecute, a fost diagnosticat cel de 8-lea caz de rabie înregistrat în judeţul Suceava de la începutul anului 2011. Focarul de rabie a fost declarat pe raza comunei Poiana Stampei, în gospodăria lui Gavril Ţăran, din satul Andrieni, pe raza căreia un câine a sărit la două persoane, pe care le-a muşcat. După ce animalul a fost ucis, medicul veterinar local a trimis probe la Laboratorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, iar în urma testării a fost confirmată rabia. În exploataţie s-a iniţiat o anchetă epidemiologică, fiind întocmit şi un program de măsuri pentru combaterea bolii. „S-a dispus luarea tuturor măsurilor legale, respectiv responsabilizarea primăriilor, consiliile locale având drept sarcină vaccinarea câinilor comunitari. În focarele de rabie se efectuează dezinfecţii, sunt vaccinate animalele susceptibile şi sunt supuse unor observaţii zilnice toate animalele din exploataţie. Se vor efectua vaccinări de completare la toate carnivorele domestice care nu au fost vaccinate în campania din anul 2010”, a declarat dr. Petrea Dulgheru, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, subliniind că acesta este al doilea focar de rabie înregistrat pe teritoriul comunei Poiana Stampei. Conducerea DSVSA atenţionează că gestionarii fondurilor de vânătoare au obligaţia de a monitoriza starea de sănătate a animalelor sălbatice, în special a carnivorelor, precum şi aceea a vânării lor. De asemenea, atunci când descoperă cadavre, aceştia sunt obligaţi să le ducă de urgenţă la Laboratorul sanitar veterinar Suceava.

Reconstituire a dreptului de proprietatea asupra a circa 300 de hectare de terenuri

Alte suprafeţe de terenuri ar putea ajunge la solicitanţii în drept ca urmare a celor hotărâte în cea mai recentă şedinţă a Comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituţia prefectului a judeţului Suceava. Purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Monica Tătaru, anunţă că, în urma dezbaterilor, validate au fost, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, 285,28 de hectare de terenuri. Dintre acestea, 245 de hectare sunt suprafeţe forestiere, iar alte 40,28 de hectare au calitatea de terenuri agricole. Monica Tătaru, informează că, totodată, în cadrul şedinţei, membrii comisiei au adoptat 87 hotărâri, beneficiare fiind de 53 persoane fizice. Astfel, 3 sunt hotărâri de validări de terenuri agricole cu amplasament, pentru o suprafaţă totală de 16 hectare de teren, pentru 4 persoane fizice, iar altele 8 hotărâri au ca obiect validări de terenuri cu vegetaţie forestieră şi cu amplasament, 100 de hectare revenind la 13 de autori persoane fizice. În 7 cazuri s-au dat hotărâri de constituire a terenului aferent locuinţei, suprafaţa validată fiind de 0,28 de hectare, pentru 7 persoane fizice, în timp ce 15 acte ale comisiei validează amplasamente de 163 de hectare, dintre care 20 de hectare de teren agricol şi 143 de hectare cu vegetaţia forestieră, în cauză fiind 25 persoane fizice. Trei dintre hotărâri privesc acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa de 6 hectare, respectiv 4 hectare de terenuri agricole şi 2 hectare de terenuri cu pădure, beneficiarii fiind 4 persoane particulare. Încă 23 de hotărâri se referă la modificări de poziţii, 28 solicitări fiind invalidate.

Lungu a cerut Adrem urgentarea procedurilor pentru ridicarea noii centrale termice a Sucevei

Primarul Ion Lungu a fost zilele trecute în Capitală, unde, alături de directorul general al Termica, Liviu Gemănari, s-a întâlnit cu responsabilii Adrem Invest, firma care va construi noua centrală pe cogenegerare de termoficare a Sucevei. Edilul şef a precizat că a cerut finalizarea documentaţiei tehnice şi demararea efectivă a lucrărilor de la noul obiectiv. „Aşteptăm să demareze cât mai repede lucrările pentru acest nou obiectiv. Am avut discuţii cu investitorul la Bucureşti, în prezenţa directorului Termica, Liviu Gemănari şi fostului director Constantin Plăcintă, în vederea grăbirii procedurilor. Încă se lucrează la partea de întocmire a proiectului tehnic, am cerut urgentarea acestora, astfel încât execuţia efectivă să demareze cât mai rapid”, a spus Ion Lungu. Centrala care va fi ridicată în Lunca Sucevei este destinată să producă circa 44 Mw energie electrică şi până la 120 de Mw energie termică, fiind concepută în 3 module, dintre care două vor funcţiona pe bio-masă, iar unul cu turbine pe gaze naturale. Realizarea centralei loc în etape, prima componentă, pe gaze naturale, urmând a fi gata în decembrie 2012, dată la care va începe şi furnizarea de energie termică în sistem. Următoarele două module vor intra în funcţiune în 2013 şi 2014. Contractul a fost semnat pe 2 mai la Suceava, investiţia în primele două module se ridicându-se la 45 de milioane de euro, cel de al treilea costând încă 20 de milioane de euro.