O cincime din suprafaţa cultivată cu cartofi de sămânţă, contaminată cu o bacterie distrugătoare

• Până la ora actuală, nu există nicio metodă chimică sau biologică de combatere, singura măsură constând în carantina fitosanitară

• Suceava este ameninţat de reducerea drastică a suprafeţei de cartofi, începând de la cea semănată şi până la cea recoltată

• În recolta toamnei trecute, a fost depistată o nouă bacterie, aceasta pătrunzând în judeţul Suceava cu un transport sosit din Uniunea Europeană

Producătorii din judeţ Suceava s-au întâlnit ieri la sediul Direcţiei pentru agricultură şi Dezvoltare Rurală, unde, în organizarea acestei instituţii şi Unităţii Fitosanitare subordonate, a fost organizată o dezbatere pe marginea monitorizării culturii de cartof. Prezenţi au fost circa 50 de cultivatori de cartofi de sămânţă şi de consum, scopul manifestării constând în informare fermierilor în legătură cu pericolul pe care atacul a două bacterii de carantină îl reprezintă pentru prezentul şi viitorul acestei culturi. Este vorba despre putregaiul inelar( Clavibacter michiganensis, subspecia Sepedonicus) şi putregaiul brun(Ralstonia solanacearum). Aurica Bodea, inspector în cadru Unităţii Fitosanitare spune că bacteria din urmă a fost depistată în recolta toamnei trecute, presupunându-se că aceasta ar fi pătruns în judeţ în primăvară anului 2009, cu un transport sosit din Uniunea Europeană. În schimb, putregaiul inelar a cucerit teren pe an ce a trecut, prima campanie de monitorizare având loc în anii 2003-2004, perioadă în care a fost depistat şi cel dintâi focar de Clavibacter michiganensis. Această bacterie face obiectul unui program naţional al Agenţiei Naţionale Fitosanitare de eradicare, prevederi prelucrate pe larg, ieri, la întâlnirea cu fermierii suceveni. „Aceste organisme de carantină prezintă un pericol deosebit, deoarece, până la ora actuală, nu există nicio metodă chimică sau biologică de combatere, singura măsură constând în carantina fitosanitară. Aceste putregaiuri produc daune mari în ceea ce priveşte veştejirea şi uscarea plantelor, putrezirea tuberculilor şi pierderi semnificative de recoltă în câmp şi în depozit”, declară Bodea. Inspectorul fitosanitar trage un semnal de alarmă, menţionând că, dacă în 2005, 8,8% din totalul suprafeţei de cartof de sămânţă era contaminată cu putregaiul inelar, anul trecut s-a ajuns la o contaminare de 19,4%. În ceea ce priveşte aria de răspândire, se pare că bacteria în cauză nu are preferinţe, fiind prezentă inclusiv în zonele cu culturi comasate din Rădăuţi, Bălcăuţi, Siret, etc.

• Putregaiul inelar fost depistate la mai multe ferme, dispunându-se blocarea în depozite a respectivelor cantităţi de cartofi de sămânţă

Dumitru Parasca, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a anunţat producătorii de cartofi că Guvernul are în pregătire o hotărâre, potrivit căreia fermierii vor fi despăgubiţi financiar pentru cantităţile de cartofi contaminate. Parasca le-a cerut acestora să facă tot posibilul ca, prin mijlocele de care dispun, să aplice programul de eradicare a putregaiului inelar şi putregaiului brun. „Este de dorit ca, în funcţie de posibilităţi, la nivelul fiecărei ferme private să fie aplicate prevederile programului de eradicare. Alături de alte judeţe, Suceava este ameninţat de reducerea drastică a suprafeţei de cartofi, începând de la cea semănată şi până la cea recoltată. Aceste bacterii au fost depistate la mai multe ferme sucevene, cazuri în care s-a dispus blocarea în depozite a respectivelor cantităţi de cartofi de sămânţă. Din informaţiile pe carele avem, în lucru este o hotărâre de Guvern prin care producătorii respectivi vor fi despăgubiţi”, a explicat Dumitru Parasca, şeful DADR.

• Pentru împiedicarea răspândirii bacteriilor vor fi utilizaţi doar cartofi de sămânţă testaţi şi certificaţi, aplicându-se strict şi măsurile de dezinfecţie

Oficialii celor două instituţii reliefează că, în primul an, pe suprafeţele contaminate nu se va mai planta niciun tubercul sau altă plantă-gazdă a organismului. Terenurile cu pricina vor putea fi însămânţate cu cartofi de sămânţă certificaţi, însă numai pentru producerea cartofilor de consum şi în condiţiile eliminării riscului apariţiei plantelor spontane specifice culturii. În al doilea şi al treilea an de cultivare, se va planta cartofi certificaţi pentru producerea de sămânţă sau consum. În fiecare an de cultivare, atât la parcelele contaminate, cât şi la cele cu suspiciuni, vor fi eliminate plantele spontane specifice culturii de cartof, se vor face inspecţii oficiale ale culturii şi se vor preleva probe de tuberculi pentru analiză de laborator. Pentru împiedicarea răspândirii bacteriei vor fi utilizaţi doar cartofi de sămânţă testaţi şi certificaţi, aplicându-se strict şi măsurile de dezinfecţie. Specialiştii spun că prezintă risc foarte ridicat de infectare folosirea aceloraşi echipamente şi maşini agricole de la mai multe soiuri de cartof, în cadrul aceleiaşi ferme, precum şi utilizarea utilajelor în cauză de către alţi producători agricoli. Ei mai recomandă respectarea cu stricteţe a tratamentelor fitosanitare la vectori ca afidele, cicadele şi gândacul din Colorado, precum şi evitarea irigării culturilor cu ape de suprafaţă contaminate.