Sucevenii nu vor o taxă de salubritate mare cât impozitul pe apartament

• Dacă acum se achită 2,5 lei de persoană şi lună, noua taxă de salubritate pe proprietate este de peste 100 de lei pentru un apartament cu două camere

• Întrucât responsabilii asociaţiilor de proprietari se împotrivesc, primarul Ion Lungu a spus că nu vrea ca Suceava să devină un nou Palermo şi că, în acest caz, va fi nevoit să mărească contribuţia pe persoană

Sucevenii, prin vocea autorizată a şefilor de asociaţii de proprietari, nu agreează introducerea taxei de salubritate pe proprietate. Noua modalitate de taxare ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011, în prezent contribuţia la asigurarea salubrităţii fiind de 2,5 lei pe membru de familie şi lună, agenţii economici plătind 5 lei pe angajat şi lună. Conform proiectului de hotărâre care va fi dezbătut în Consiliul Local, la sfârşitul acestei luni, la o locuinţă de până la 25 de metri pătraţi se va achita 6 lei pe lună (72 de lei pe an); la un apartament de la 26 la 50 de metri pătraţi taxa va fi de 9 lei pe lună (108 lei pe an); de la 51 la 75 de metri pătraţi se vor percepe 12 lei pe lună (144 de lei pe an), iar la o locuinţă cu suprafaţa mai mare de 76 de metri pătraţi se vor achita 15 1ei pe lună (180 de lei pe an). Primarul Ion Lungu a prezentat iniţiativa legislativă la şedinţa de ieri cu asociaţiile de proprietari, edilul şef motivându-şi decizia prin aceea că, sub diverse motive, până la 20.000 de suceveni nu se regăsesc în evidenţe ca plătitori ai contribuţiei. Aceştia invocă faptul că lucrează în străinătate sau că locuiesc temporar la ţară, fie că au venituri mici sau probleme deosebite, încasările la capitolul special al bugetului local având mult de suferit. „Nu avem alte soluţii. Se ştie că am ţinut acest tarif în frâu, iar dacă nu sunteţi de acord să introducem taxa pe saţiul de locuit, atunci vom fi nevoiţi să majorăm contribuţia individuală, respectiv cea pe numărul de persoane”, a precizat dl. Lungu, menţionând că Suceava are printre cele mai mici taxe de salubritate, chiar la jumătatea celor practicate în alte municipii din ţară. Aurel Nichiforean, unul dintre preşedinţii de asociaţii a reproşat că iniţiativa este fundamentată greşit. „Este o treabă ilegală şi imorală. Gunoiul este făcut de om, de individ, şi nu de o suprafaţă”, a iterat Nichiforean reliefând că noua contribuţie ajunge la nivelul impozitului pe apartament şi cerând ca aparatul executivului să identifice alte formule de taxare. Edilul şef reliefat că taxa de salubritate nu este percepută doar pentru gunoiul produs, ci şi pentru întreţinerea spaţiilor verzi, curăţenia din jurul blocurilor şi măturatul străzilor şi că imoral este ca o familie cu 6 membri, care locuieşte într-o garsonieră, să achite pentru curăţenie mai mult decât o sigură persoană care îşi permite să stea într-un apartament cu 3 camere. Primul gospodar al oraşului a evidenţiat că doar transportarea deşeurilor sucevene pe rampa de la Botoşani costă municipalitatea 3 milioane de lei pe an şi că „în condiţiile în care cu toţii am dorit să fim europeni, trebuie să ne conformăm şi cerinţelor care ni se impun”. Mai mult primarul Ion Lungu a iterat că bugetul local trebuie să participe cu 4,5 milioane lei şi la realizarea gropilor ecologice, iar dacă nu se vrea a se ajunge ca la Palermo, nu se vor mai da scutiri la plată, excepţie făcând categoriile prevăzute de lege, precum veteranii de război sau persoanele cu handicap.