viapress

19 aprilie 2018

Ministerul Culturii nu susţine cu cărţi bibliotecile publice sucevene

· Biblioteca Bucovinei dotează bibliotecile din judeţul Suceava cu unităţi bibliografice obţinute din donaţii.

· Anul trecut, cu 215.824 de lei s-a reuşit achiziţionarea a 7.717 de documente de bibliotecă şi s-au făcut abonamente la ziare şi reviste pentru 2018.

Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava face eforturi pentru sporirea fondurilor de carte a bibliotecilor din coordonare. La această dată, în judeţul Suceava funcţionează 92 de biblioteci publice, dintre care 4 sunt municipale, 10 orăşeneşti, iar 78 comunale, iar de la Ministerul Culturii acestora nu li se repartizează cărţi. „Întrucât Ministerul Culturii nu a repartizat cărţi pentru bibliotecile publice din ţară şi, implicit, din judeţul Suceava, Biblioteca Bucovinei a încercat să suplinească această lipsă şi, din rezervele existente, de donaţii obţinute de la anumite edituri şi asociaţii, sau de la persoane particulare, a completat fondurile de carte ale acestor biblioteci”, se evidenţiază într-o informarea a instituţiei sucevene. Conform acesteia, din finanţare publică de circa 215.824 de lei, anul trecut au fost achiziţionate 7.717 de documente de bibliotecă şi s-au făcut abonamente la ziare şi reviste, pentru anul 2018. Din donaţii, în colecţiile Bibliotecii Bucovinei au intrat 1.909 de unităţi bibliografice, la care s-au adăugat 196 de documente atrase în cadrul depozitului legal. În anul 2017, toate secţiile, filialele şi compartimentele Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” au avut aproximativ 11.000 de utilizatori activi, dintre care 5.700 de posesori ai „permisului de bibliotecă”. Alţi circa 5.300 de utilizatori activi au împrumutat cărţi prin intermediul Serviciului de „Bibliotecă mobilă”, număr în creştere în comparaţie cu anii precedenţi. În total, în 2017, la Bibliotecă s-au înregistrat 116.669 de vizite directe, iar furnizate către utilizatori au fost 248.000 de documente. Din categoria acestora din urmă, 221.394 au fost accesate direct la secţiile şi filialele Bibliotecii Bucovinei, 38.139 de documente fiind consultate în sala de lectură. Peste 26.500 de documente s-au difuzat către utilizatori prin intermediul bibliotecilor publice din judeţ, ca urmare a dezvoltării Serviciului de „Bibliotecă mobilă”, cu o creştere de peste 300% faţă de anul 2016. „Menirea esenţială a unei biblioteci publice este aceea de a tezauriza, peste ani, un fond de valori spirituale care stă la baza culturii unei comunităţi şi chiar a unui popor”, se arată în analiza citată, în care se menţionează că Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” are colecţii care însumează circa 430.00 de unităţi bibliografice.

Cincizeci de firme concurează pentru călătorii de pe cele peste 160 de trasee de transport judeţean sucevean

· Consiliul Judeţean a eliberat şi 52 de licenţe pentru curse regulate speciale destinate transportării elevilor de la domiciliu la unităţile de învăţământ, dar şi salariaţilor unor agenţi economici.

· Încă din toamnă, Primăria Suceava a cerut executivului judeţean să ia măsuri pentru stoparea preluării de către transportatorii judeţeni a călătorilor de pe raza reşedinţei de judeţ.

Contractul de delegare a gestiunii serviciului de transport public judeţean de persoane, prin curse regulate, este aplicabil şi trebuie semnat cu toţi operatoriii cărora li s-au atribuit traseele judeţene. Aşa se precizează într-o informare a Consiliului Judeţean cu privire la coordonarea transportului public judeţean, în care se arată că modelul contractului a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 268 din 2017. Conform informării menţionate, în Programul judeţean de transport de persoane în judeţul Suceava, pentru anii 2014-2019 au fost adjudecate 164 de trasee, acestea revenindu-le celor 50 de operatori care deservesc toate localităţile judeţului. Pe durata anului 2017, Consiliul Judeţean Suceava a organizat 3 sesiuni de atribuire electronică pentru 5 trasee, procedură declanşată după ce operatorii în cauză au renunţat la licenţele atribuite anterior. Dintre acestea, pentru traseul nr. 23 Suceava-Iţcani-Pătrăuţi, a fost nevoie de încă o sesiune ulteriară de atribuire electronică, organizată prin Agenţia pentru Agenda Digitală a României. De asemenea, prin Hotărâre a Consiliului Judeţean nr. 131 din 2017, Programul judeţean de transport persoane pentru anii 2014-2019 a fost actualizat, introducându-se, în scopul deservirii pasagerilor traficului aerian, traseul nr. 171 Suceava-Aeroportul „Ştefan cel Mare”. De precizat este şi faptul că, în anul 2017, Consiliul Judeţean, prin compartimentul specializat, a eliberat de licenţe 52 de trasee de curse regulate speciale, atât pentru transportarea elevilor de la domiciliu la unităţile de învăţământ în care studiază, şi retur, dar şi a salariaţilor unor agenţi economici de pe raza judeţului Suceava. Reamintim că, la sfârşitul lunii septembrie 2017, Primăria Suceava s-a adresat Consiliului Judeţean, cerând luarea de măsuri pentru stoparea preluării de către transportatorii judeţeni a călătorilor de pe raza reşedinţei de judeţ. Acest fenomen a apărut odată cu încetarea contractului cu operatorii maxi-taxi din municipiul Suceava, la acea dată fiind inventariate peste 40 de microbuze „licenţiate” de Consiliul Judeţean şi care prestau ilegal servicii de transport în capitala de judeţ.

Vineri,

Bursa generală a locurilor de muncă

· Cele mai solicitate căutate sunt calificările de dulgher, fierar betonist, zidar, sudor, prelucrător sticlă la ţeavă, ospătar, bucătar, iar în ceea ce priveşte studiile superioare, căutaţi sunt inginerii cu specializări în calculatoare, construcţii şi mecanică, dar şi economiştii.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava organizează mâine, la Iulius Mall, parter, începând cu ora 10.00, Bursa generală a locurilor de muncă. Evenimentul are loc simultan inclusiv în localităţile Fălticeni, Rădăuți și Cîmpulung Moldovenesc. Potrivit purtătorului de cuvânt Anca Capverde, până în prezent agenţii economici au anunţat 586 locuri vacante, dintre care 324 de posturi sunt scoase la concurs în Suceava, 65 în Fălticeni, 135 în Rădăuți și 62 în Cîmpulung Moldovenesc. La manifestare vor fi prezenţi cel puţin 76 de angajatori, 30 confirmând deja participarea la bursa din Suceava, 10 la Fălticeni, 12 la Rădăuţi și 24 la Cîmpulung Moldovenesc. Cele mai multe locuri vacante sunt în construcţii; comerţ; colectarea şi tratarea deşeurilor; hoteluri şi alte facilităţi de cazare şi prelucrarea lemnului, iar printre domeniile nou apărute în acest cadru de mediere fiind cel silvicultura şi fabricarea autovehiculelor din transport rutier. Conform Ancăi Capverde, calificările cele mai solicitate căutate sunt calificările de dulgher, fierar betonist, zidar, sudor, prelucrător sticlă la ţeavă, ospătar, bucătar, dar şi altele. În ceea ce priveşte studiile superioare, căutaţi sunt inginerii cu specializări în calculatoare, construcţii şi mecanică, dar şi economiştii, oferta, în acest caz fiind de 39 de posturi. Pe de altă parte, Bursa generală din acest an găzduieşte ofertele firmelor care instruiesc gratuit persoanele interesate de domeniul antreprenoriatului şi finanţează idei promiţătoare de afaceri non-agricole în mediul urban. În acelaşi timp, Centrul Militar Judeţean se alătură cu oferta de calificare în „profesia” militară. Participanţii, atât angajatori cât, şi candidaţii, pot solicita orientare în carieră şi informaţii de la consilierii specializaţi în asistare personalizată. Totodată, pe lângă oferte de locuri vacante pe plan local, persoanele interesate vor putea solicita consiliere pentru a obţine un contract de muncă în străinătate, dar şi suport în vederea relocării prin reţeaua EURES a serviciilor publice din Europa.

Scott A. Reese, ataşatul cultural al Ambasadei SUA, în dialog cu studenţii USV

Scott A. Reese, ataşatul cultural al Ambasadei SUA la Bucureşti, a susţinut, luni, 16 aprilie, o prelegere la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. La invitaţia prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorector cu „Imaginea, relaţiile internaţionale şi dezvoltarea europeană”, expozeul s-a intitulat „The life of an American diplomat: challenges and perspectives”, manifestarea angrenând studenţii, cadrele didactice şi invitaţii la eveniment într-o dezbatere care a atins subiecte precum parcursul academic al tinerilor şi cariera în diplomație; rolul diplomaţiei culturale în politica externă a unui stat; contextul politic actual; rolul limbilor sub aspectul comunicării diplomatice şi impactul diferenţelor culturale în configurarea geopolitică a lumiI. Totodată, Scott A. Reese a împărtăşit din experienţele sale profesionale, în calitate de membru al misiunilor diplomatice ale SUA în Norvegia, Mali, Nordul Irakului, Beijing, Bagdad, Regiunea kurdă din Irak iar, în prezent, al celei din Bucureşti. Sesiunea de întrebări şi răspunsuri a fost una pe măsură, generând opinii şi comentarii pe cât de concrete, pe atât de deschise şi argumentate. Scott A. Reese, ataşatul cultural al Ambasadei SUA la București, şi-a început activitatea profesională în domeniul IT, ulterior specializându-se, prin intermediul studiilor de doctorat, în ingineria sistemelor. Scott A. Reese are o bogată activitate didactică, atât la nivel preuniversitar, predând algebra, dar şi la nivel universitar, în domeniul calculatoarelor. De precizat este că la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava a avut loc, în ianuarie 2016, prima întâlnire cu studenţii unei universităţi româneşti a Excelenţei sale, Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti.

18 aprilie 2018

În judeţul Suceava,

Peste 122 de şcoli şi grădiniţe ar putea obţine finanţare în etapa a doua a PNDL

· Pe listă sunt incluse 32 de dispensare, 30 de poduri, 24 de drumuri, 15 sisteme integrate de alimentare cu apă şi de canalizare, 13 sisteme de alimentare cu apă, 12 sisteme de canalizare şi 54 de sedii de primării.

· Proiectelor din judeţul Suceava li s-a rezervat o alocare de peste 928 de milioane de lei, în ianuarie semnându-se contractele de finanțare pentru 115 proiecte, în valoare de 514,44 milioande de lei.

În vederea implementării Programului Naţional de Dezvoltare Locală, etapa a II-a 2017-2020, în judeţul Suceava a fost întocmită o listă cu 252 de obiective de investiţii. Este vorba despre implementarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 20 din anul 2013, Consiliului Judeţean revenindu-i obligaţia de a acorda asistenţă unităţilor administrativ-teritoriale în vederea întocmirii şi depunerii proiectelor propuse înspre finanţare din bugetul de stat. Conform datelor făcute publice de executivului sucevean, cele mai multe obiective de investiţii care ar putea obţine finanţare sunt 122 de şcoli şi grădiniţe. Mai apoi, urmează, în ordine descrescătoare, 32 de dispensare, 30 de poduri, 24 de drumuri, 15 sisteme integrate de alimentare cu apă şi de canalizare, 13 sisteme de alimentare cu apă, 12 sisteme de canalizare şi 54 de sedii de primării. Consiliul Judeţean Suceava a făcut cereri de includere în listă, în etapa a II-a a PNDL, a proiectului de construire şi extindere a unui corp de clădire a Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sfântul Andrei” din Gura Humorului, a celui de extindere, reabilitare şi modernizare a clădirii Palatului Administrativ din Suceava, precum şi a proiectului de extindere, reabilitare şi modernizare a unor copuri de clădiri de la Liceul Tehnologic de Specialitate Bivolărie, din oraşul Vicovu de Sus. Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sfântul Andrei” din Gura Humorului a intrat deja pe listă, fiind achiziţionate şi recepţionate expertiza tehnică şi studiul de fezabilitate, obţinându-se şi avizele de rigoare. Documentaţia se află la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în vederea evaluării. Instituţia Prefectului Suceava anunţa că, în ianuarie 2018, erau semnate contractele de finanțare pentru 115 proiecte, valoarea acestora fiind de 514,44 milioande de lei, adică de 55,4% din totalul alocat judeţului. PNDL are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din ţară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice, în domeniile sănătate, educaţie, apă-canalizare, energie termică şi electrică, iluminat public, transport, drumuri, salubritate, cultură, culte, locuire şi sport, proiectelor din judeţul Suceava sucevene rezervându-li-se o alocare de peste 928 de milioane de lei.

Fermierii suceveni primesc subvenţia la motorina folosită în ultimele 3 luni ale anului trecut

· În 2017, mai puţin perioada amintită, ajutoarele s-au ridicat la 2,91 de milioane de lei, sumă cu 1,39 de milioane de lei mai mare faţă de anul 2016, când la agenţii economici din agricultură au ajuns 1,52 de milioane de lei.

· Nerespectarea de către solicitanţi a condiţiilor şi obligaţiilor asumate în vederea obţinerii finanţării poate duce la declanşarea măsurilor de recuperare a ajutoarelor de stat.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava anunţă pe fermierii îndreptăţiţi că au început plăţile ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Conform directorului executiv Eugen Mogoş, este vorba despre banii cuveniţi trimestrului al IV-lea al anului trecut, valoarea nominală a sprijinului financiar pentru perioada octombrie-noiembrie 2017 estre de 1,7385 de lei pe litrul de motorină. Subvenţiile acordate de la bugetul naţional producătorilor agricoli suceveni, cu titlul de acciză redusă la motorină, s-au ridicat, în 2017, mai puţin perioada amintită, la circa 2,91 de milioane de lei. Conform statisticilor APIA Suceava, suma a fost cu 1,39 de milioane de lei mai mare faţă de anul 2016, când înspre agenţii economici din agricultura suceveană au fost o orientate subvenţii la motorină în valoare de 1,52 de milioane de lei. În baza HG nr. 1174 din 2014, ajutorul de stat se acordă, pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate din agricultură, sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă. Pentru a se bucura de sprijinul financiar al statului, solicitanţii ajutorului de stat sunt obligaţi să achiziţioneze motorină şi să aibă documente fiscale de vânzare de la furnizori, dar şi să folosească cantităţile respective în sectoarele vegetal, zootehnic şi cel de îmbunătăţiri funciare. Important de menţionat este faptul că autorii cererilor nu trebuie să fi fost în dificultate financiară, adică să nu fi constituit subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciară sau lichidare. De asemenea, în cazul acestora nu trebuie să fi fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat. Respectivele cereri trebuie să cuprindă informaţii cu privire la suprafeţele de teren, inclusiv pe structura de culturi şi pe efectivele de animale, păsări şi albine, pe care le exploatează solicitantul sau pe lucrările de îmbunătăţiri funciare pe care acesta le-a executat. Nerespectarea de către solicitanţi a condiţiilor şi obligaţiilor asumate în vederea obţinerii finanţării determină declanşarea măsurilor de recuperare a ajutoarelor de stat. Potrivit legii, se consideră ajutor necuvenit sumele încasate şi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate, sumele primite prin înscrierea sau atestarea de către beneficiari a unor date ori situaţii nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului şi, nu în cele din urmă, cele primite cu încălcarea, în orice mod, a prevederilor legale.

16 aprilie 2018

Anul trecut,

Aproape sută de mii de prezentări de urgenţă la Spitalul Judeţean Suceava

· La acestea se adaugă peste 100.000 de pacienţi trataţi în ambulatoriile clinic şi de specialitate, în 45.286 de cazuri recurgându-se la spitalizarea continuă, iar în altele 14.411 de cazuri la spitalizarea de zi.

· „Dotarea cu aparatură de înaltă performanţă, existenţa unui personal calificat şi supra-specializat au condus, în ultimul timp, la creşterea adresabilităţii, eficientizarea actului medical, cât şi la recunoaşterea SJU ca fiind unul dintre cele mai apreciate spitale”, se arată într-o în informare a unităţii sanitare.

Un buget de 200 de milioane de lei a avut, în 2017, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Veniturile proprii, inclusiv din tarife pentru servicii medicale, au fost de 2,44 de milioane de lei, iar de la bugetul de stat şi de la Ministerul Sănătăţii s-a primit suma de 43,82 de milioane de lei. Aportul cel mai consistent este cel aferent contractelor încheiate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, unul de 138 de milioane de lei, bugetul local al municipiului Suceava participând la finanţarea unităţii spitaliceşti din reşedinţa de judeţ cu 2,44 de milioane de lei. Conform unei informări, în anul 2017, la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au fost „rezolvate” de 45.286 de cazuri de spitalizare continuă şi 14.411 de cazuri de spitalizare de zi. În aceeaşi perioadă, peste 100.000 de pacienţi au fost trataţi în ambulatoriul clinic şi ambulatoriul de specialitate, iar 98.490 de cazuri s-au „rezolvat” la Unitatea de Primire a Urgenţelor. „Dotarea cu aparatură de înaltă performanţă, existenţa unui personal calificat şi supra-specializat au condus, în ultimul timp, la creşterea adresabilităţii, eficientizarea actului medical, cât şi recunoaşterea SJU ca fiind unul dintre cele mai apreciate spitale”, se precizează în informarea citată. La Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava serviciile medicale sunt oferite în 24 de secţii şi 5 compartimente distincte. În cadrul Spitalului Judeţean funcţionează Unitatea de Primire a Urgenţelor-SMURD; cabinetul de medicină dentară de urgenţă; ambulatoriul integrat cu 26 de specialităţi; blocul operator; farmacia; staţia de sterilizare; unitatea de transfuzii sanguine; laboratorul de radiologie şi imagistică medicală; centrul de excelenţă în cardiologie şi radiologie intervenţională; două laboratoare de analize medicale; laboratorul de analiză patologică; laboratorul de explorări funcţionale; Centrul de sănătate mintală; Serviciul Judeţean de Medicină Legală; Compartimentul de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale; staţia centrală de oxigen; dispensarul TBC cu cabinete de consultaţii, dar şi cabinetul de asistenţe pe teren.

Prin PNDL,

Finanţare de peste 227 de milioane de lei pentru modernizarea, asfaltarea sau reabilitarea a 88 km de drumuri judeţene

· Anul trecut, pe infrastructura din administrarea Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri au fost executate lucrări de reparaţii şi întreţineri curente pe o lungime de 1.046 km, valoare acestora ridicându-se la 27,53 de milioane de lei.

· În schimb, în afara finalizării a două obiective din anii anteriori, lucrările de investiţii au totalizat 16.448 de lei, în cauză fiind reabilitarea Porţii bucovinene de intrare în judeţul Suceava, prin localitatea Drăguşeni.

Contracte de finanţare în valoare de 227,119 milioane de lei au fost semnate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, Subprogramul „Infrastructură de nivel naţional”. Cel puţin aşa rezultă dintr-o analiză a Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri, potrivit căreia, la începutul lui 2018, vizate erau 8 obiective de investiţii în drumuri judeţene cu o lungime totală de 88,52 km. În cauză sunt asfaltarea a 5,43 km din drumul judeţean Urecheni-Timişeşti-Boroaia, cu o alocare de 9,46 de milioane de lei; modernizarea a 8,38 km din drumul judeţean Teşna-Coşna, cu 26,75 de milioane de lei; modernizarea a 6 km din drumul judeţean Panaci-Glodu, cu 15 milioane de lei; modernizarea a 3,66 km din drumul judeţean Panaci-Bilbor, cu 26,42 km şi asfaltarea a 21,47 km din drumul judeţean Rădăuţi-Frătăuţii Vechi-Frătăuţii Noi-Bilca-Vicovu de Sus, cu un disponibil bănesc de 40,71 de milioane de lei. De asemenea, în cadrul PNDL a fost contractată finanţarea pentru modernizarea a 12,3 km din drumul judeţean Mălini-Slatina-Găineşti, a cărei valoare este de 23,17 milioane de lei, cea pentru modernizarea a 16,69 km din drumul judeţean Vultureşti-Hârtop, una de 34,74 de milioane de lei şi, în cele din urmă, cea pentru reabilitarea a 14,6 km din drumul judeţean Văleni-Stânişoara-Iesle, la limita cu judeţul Neamţ, cu prevederi financiare de 50,78 km de lei. Anul trecut au fost continuate investiţiile aferente Programului Naţional de Dezvoltare Locală demarate în anii anteriori. Este vorba despre execuţia podului de beton de pe drumul judeţean din Valea Moldovei, obiectiv finalizat în august, cu cheltuieli de 1,27 de milioane de lei. La acesta se adaugă asfaltarea a 4 km din drumul judeţean Rădăuţi-Frătăuţii Vechi, lucrările încheiate în iulie însumând 4,65 de milioane de lei Potrivit sursei citate, în anul 2017, pe drumurile judeţene din administrarea Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava au fost executate lucrări de reparaţii şi întreţineri curente pe o lungime de 1.046 km, valoare acestora ridicându-se la 27,53 de milioane de lei. În schimb, lucrările de investiţii au totalizat 16.448 de lei, în cauză fiind reabilitarea Porţii bucovinene de intrare în judeţul Suceava, din localitatea Drăguşeni.

Zece blocuri cu risc seismic din municipiul Suceava prezintă „pericol public” şi reclamă consolidare rapidă

· „A fost semnat contractul de finanţare pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie (...), precum şi actul adiţional (...) pentru al doilea tronson de 60 garsoniere din Blocul nr. 48 A”, se arată într-o informare a CJ.

· Pe lângă Blocul „Groazei”, printre altele vizate sunt Blocul turn „Union”, precum şi cele de pe străzile „Ana Ipătescu” şi ”Mihai Viteazu”, unele fiind ridicate chiar şi la jumătatea secolului trecut.

· Autorităţile locale se plâng de alocarea insuficientă de la bugetul de stat, pentru procedurile privind imobilele cu risc seismic, în condiţiile în care actualizarea expertizelor şi proiectarea lucrărilor sunt destul de costisitoare.

Mai multe blocuri din municipiul Suceava vor fi expertizate tehnic în vederea efectuării de lucrări pentru diminuarea riscului pe care acestea îl prezintă în cazul unor cutremure de pământ. Anul trecut, în baza Ordonanţei Guvernului nr. 20 din 1994, privind măsurile întreprinse pentru reducerea riscului seismic la construcţiile existente, Consiliul Judeţean Suceava a cerut includerea în Programul naţional de acţiuni pe anul 2018, precum şi alocarea de fonduri pentru expertizarea tehnică a 10 blocuri de locuinţe din municipiul Suceava. La fel, alocare de fonduri guvernamentale s-a solicitat în vederea susţinerii financiare a lucrărilor de consolidare a celui de al doilea tronson de 60 de garsoniere al Blocului nr. 48 A de pe strada „Mărăşeşti” din municipiul Suceava. „A fost semnat contractul de finanţare pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţii cu destinaţia de locuinţe multietajate, încadrate prin raport de expertiză în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, precum şi actul adiţional nr. 1 la contractul de finanţare pentru al doilea tronson de 60 garsoniere din Blocul nr. 48 A, strada „Mărăşeşti, municipiul Suceava”, se subliniază în informarea Consiliului Judeţean. Cunoscut şi sub denumirea de „Blocul groazei”, acesta din urmă a mai trecut printr-o tentativă de acest gen, fonduri pentru reabilitare fiind prevăzute prin HG nr. 254 din 31 martie 2005, însă actul normativ nu a putut fi aplicat, deoarece persoanele care locuiau în imobil s-au împotrivit ipotecării locuinţelor. Municipalitatea era proprietar a doar 16 garsoniere dintr-un total de peste 50, iar la acea vreme alocase o sumă de 200.000 de lei, pentru refacerea şarpantei cădirii.

· Ameninţate sunt cel puţin 5 blocuri construite în urmă cu decenii, sensibile la un cutremur puternic fiind, mai ales, cele cu 10 etaje.

Pe de altă parte, potrivit Consiliului Judeţean, municipiul Suceava a reclamat suma insuficientă dată de la bugetul de stat pentru procedurile privind imobilele cu risc seismic, în condiţiile în care actualizarea expertizelor şi proiectarea lucrărilor sunt destul de costisitoare. „La sfârşitul anului 2017, Primăria municipiului Suceava a comunicat disponibilizarea sumei de 34.000 de lei, care a fost alocată de la bugetul de stat în anul 2017 pentru finanţarea din transferuri de la bugetul de stat a acţiunilor privind riscul seismic al construcţiilor cu destinaţia de locuinţe multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, invocând insuficienţa fondurilor alocate, din cauza costurilor actualizării expertizei tehnice şi proiectării lucrărilor de consolidare”, se arată în informarea Consiliului Judeţean. În august 2016, primarul Ion Lungu, reclama că, în anul respectiv, de la bugetul de stat, pentru studii de expertizare seismică, municipiul Suceava primise numai 30.000 de lei. Pe lângă Blocul „Groazei”, în gradul I de risc seismic sunt încadrate mai multe blocuri de locuinţe din reşedinţa de judeţ. Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor din 2011, aprobat de deliberativul local, în pericol se aflau cel puţin 5 blocuri de locuinţe ridicate în urmă cu decenii, ameninţate fiind, mai ales, blocurile turn, cu 10 etaje. Pe lângă acestea din urmă, Primăria făcuse expertize privind stabilirea riscului seismic la 2 blocuri de garsoniere cu structura de rezistenţă şubredă, acestea fiind încadrate în cadrul al II-lea. Pe listă se mai adăugau alte 5 imobile de locuinţe care sunt plasate în rândul celor cu gradul al III-lea de risc. Din informaţiile pe care le avem, printre clădirile cu risc din zona centrală a reşedinţei de judeţ se numără Blocul turn „Union”, precum şi cele de pe străzile „Alexandru cel Bun”, „Ana Ipătescu” şi ”Mihai Viteazu”, unele dintre ele fiind ridicate chiar şi în deceniile patru, cinci sau şase ale secolului trecut.

Vasile Cerlincă, la al treilea volum de poezii populare

· „Nici eu singur nu ştiu când râd şi când glumesc”, recunoaşte autorul, care că spune că nu se consideră un poet, ci doar un iubitor de poezie.

Recent a ieşit de sub tipar, la Editura Muşatinii, Suceava, cel de al treilea volum „Poezii populare” al lui Vasile Cerlincă, care, nu se consideră poet, aşa cum suntem tentaţi să-l vedem, ci doar „un povestitor”. După cum singur spune, autorul perseverează să pună în versuri povestiri despre părinţi, rude, preoţi, credinţă, Dumnezeu, prieteni, familie, politicieni şi cunoscuţi „pe care îi poartă în suflet şi nu poate să îi uite”. De altfel, aşa au fost zămislite cele dintâi poeziile populare, iar la încurajarea cititorilor, şi acest nou volum. Vasile Cerlincă recunoaşte că dragostea pentru citit şi scris o datorează mentorului său, poetul, pamfletarul şi politicianul Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare, care, timp de 23 de ani, i-a fost „profesor, îndrumător şi preşedinte”. Volumul de faţă este deschis cu o scrisoare către fiica Monica şi ginerele grec Andone, urmată de o alta trimisă preoţilor Edi Gavrilei şi Dănuţ Mihoc şi de o a treia publicată în „România Mare”, revistă la care Vasile Cerlincă scrie de peste 15 ani. Urmează povestirile în versuri dedicate (închinate) celor dispăruţi: unchi, mătuşe, verişori, fini ,cumetri, vecini, prieteni, cunoscuţi, autorul cerându-şi iertare şi celor viaţă, pe care îi preţuieşte, dar care încă nu s-au regăsit în poeziile sale. Nu lipsesc, însă, nici evenimentele fericite, versificate fiind naşterea strănepotului, nunţile, aniversarea zilelor de naştere şi Crăciunul, Moş pe care Vasile Cerlincă îl întruchipează în fiecare an, făcând deliciul micuţilor. Volumul al treilea al Poeziilor populare continuă cu articolele publicate în revista „România Mare”, articole şi poezii ale tribunului Corneliu Vadim Tudor, precum şi cu o serie de „diverse”, incluzând articole în serial apărute în cotidianul în Crai Nou, sub titlul „Am călcat pe urmele lui Iisus”. La final, se găsesc fotografii din viaţa de familie şi cea politică a autorului, dar şi cele din călătoria în Ţara Sfântă. Aşa cum însuşi Vasile Cerlincă arată, poeziile sale sunt scrise într-un limbaj simplu, la fel cum singur autorul se apreciază a fi: „un om simplu”. Sub aceeaşi semnătură au mai apărut volumul „Aforisme”, la Editura Muşatinii, în 2017, precum şi volumele I şi II ale „Poeziilor populare”, la Editura „Opera Magna”, Iaşi, în anii 2015 şi 2016.

12 aprilie 2018

Fenomenul parazitar al transportului intra-judeţean de persoane scapă de sub control

· La finele lunii septembrie 2017, peste 40 de mijloace de transport din localităţile vecine prestau ilegal servicii de transport local de persoane în municipiul Suceava, iar de atunci numărul acestora s-a mărit în mod considerabil.

· „Nu putem rezolva problema de unii singuri. Facem parte din echipe mixte, cu Poliţia Rutieră, RAR, Finanţele, dar este necesară o mai mare implicare şi, în primul rând, trebuie modificată legislaţia”, susţine primarul Ion Lungu.

Transportul intra-judeţean de persoane cu microbuze a deschis o cutie a Pandorei, a opinat, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu primarul municipiului Suceava. Afirmaţia primarului vine pe fondul amploarei pe care a luat-o fenomenul preluării de către transportatorii din localităţile vecine a călătorilor de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Practica s-a răspândit după ce, la mijlocul anului 2017, contractul cu operatorii maxi-taxi din Suceava a încetat, ca o condiţie a accesării fondurilor europene nerambursabile pentru achiziţionarea de autobuze electrice. Prezenţa microbuzelor „externe” pe traseele din interiorul municipiului Suceava aduce pagube operatorului de transport local de călători TPL, iar edilul-şef Ion Lungu spune că Primăria are atribuţii limitate în ceea ce priveşte combaterea acestei noi îndeletniciri. Şeful executivului sucevean crede că o soluţie ar putea veni dinspre modificarea legislaţiei, la această dată traseele intra-judeţene de transport de persoane fiind aprobate la nivelul Consiliului Judeţean. „Eu am avut curaj în două rânduri: atunci când am venit primar şi am desfiinţat vreo 300 de maxi-taximetrişti şi acum, când am renunţat la transportul complementar. Nu am niciun fel de problemă cu dânşii, nu sunt implicat în vreun fel, dar Primăria nu stă cu mâinile în sân. Însă, nu putem rezolva problema de unii singuri. Facem parte din aceste echipe mixte, cu Poliţia Rutieră, RAR, Finanţele, dar trebuie o mai mare implicare şi, în primul rând, modificată legislaţia”, subliniat Lungu.

Pe de altă parte, şeful municipalităţii sucevene este de părere că atunci când parcul TPL va fi reînnoit cu cele 40 de autobuze electrice, sucevenii vor prefera confortul şi condiţiile mai bune oferite de acestea, refuzând să mai urce în microbuzele care au capete de linie în localităţi riverane. „Sper ca, atunci când vor veni autobuzele electrice noi, să putem să ne impunem cu bilete cu preţ acceptabil şi să atragem cât mai mulţi călători. Acolo vor fi economii mari pe partea de combustibil, vom avea posibilităţi financiare pentru un transport civilizat, eficient şi ieftin, astfel încât sucevenii să se înveţe să se îndrepte înspre mijloacele transport în comun”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

· Microbuzele maxi-taxi locale au fost scoase de pe trasee ca urmare a reglementărilor europene privind existenţa unicului transportor de călători.

La finele lunii septembrie 2017, peste 40 de mijloace de transport, denumite generic maxi-taxi, prestau ilegal servicii de transport local de persoane în municipiul Suceava. Cel puţin aşa rezulta dintr-o adresă înaintată Consiliului Judeţean de către Primăria Suceava, prin care executivului judeţean i se cerea să ia măsuri pentru stoparea acestui fenomenului apărut după încetarea contractului cu operatorii privaţi din capitala de judeţ. Însă, de atunci numărul acestora a crescut vizibil, implicit şi pierderile înregistrate de transportatorul public de călători din subordinea autorităţilor locale. Reamintim că, prin HCL nr. 333/2016, societăţii comerciale Transport Public Local i s-a cordat dreptul exclusiv de a presta serviciul de transport călători în municipiul Suceava. Atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public local de persoane s-a făcut conform Regulamentului (CE) nr. 1379 din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători. Municipiul Suceava a depus, în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, un proiect vizând accesarea a 25,4 de milioane de lei, sumă cu care se vor achiziţiona 40 de autobuze electrice cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”. În Suceava, până la jumătatea anului 2017, au desfăşurat activităţi de transport maxi-taxi firmele Trans DMV Europa, Euro Tip, Sory&Nell şi Family, acestea fiind scoase de pe trasee ca urmare a reglementărilor europene obligatorii care reclamă existenţa unicului operator de transport local de călători.

Nicio şansă pentru recuperarea investiţiei în parcările subterane din centrul Sucevei

· „Parcările subterane nu se vor amortiza niciodată din taxe. (...). Meritul mare este că le-am făcut gratuit, cu fonduri europene”, declară primarul Ion Lungu după introducerea obligatorie a taxării, menţionând că din încasări abia dacă se vor acoperi cheltuielile cu utilităţile.

· Taxa pe ora de parcare este 1,5 lei, faţă de 2 lei la suprafaţă, iar dacă anterior nu se mai găseau locuri, acum prin amenajările subterane din centrul urbei cam suflă vântul.

Investiţia în parcările subterane din centrul municipiului Suceava nu are şansa la amortizare, chiar dacă lăsarea maşinilor, sub supraveghere, în cele două incinte, este taxată. Aşa consideră primarul Ion Lungu, potrivit căruia, taxele de parcare abia dacă vor reuşi să acopere cheltuielile de întreţinere. Lungu spune că Suceava a profitat de oportunitatea oferită de finanţarea nerambursabilă din cadrul Programului Operaţional Regional 207-2013, altfel, un credit, chiar pe termen lung, ar fi fost nerentabil, în condiţiile suportării ratelor şi dobânzilor, exclusiv din bugetul local. „Parcările subterane nu se vor amortiza niciodată din taxe. Cu banii încasaţi de acolo măcar dacă vom putea plăti utilităţile. Mă refer la lumină, la apă, salubritate şi altele, neputându-se susţine nici cheltuielile curente. Nici într-un caz nu se pune problema să câştigăm atât de mult sau să amortizăm acele parcări din încasări. Meritul mare este că le-am făcut gratuit, cu fonduri europene. Dacă le făceam dintr-un credit luat de Primărie, nu era rentabil să plăteşti 30 de ani pentru acesta”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.

· În 2013, la 1 an de la darea în folosinţă, Lungu propunea ca staţionarea nepermisă pe străzile din perimetrul parcărilor subterane să fie taxate cu 10 lei pe oră.

Recent în Consiliul Local Suceava a fost votat un proiect de hotărâre prin care s-a introdus taxa de parcare în subteran. Măsura este una impusă prin contractul cu finanţatorul european, act potrivit căruia pe durata a 5 ani de la inaugurare nu s-a perceput vreo contraprestaţie financiară din partea şoferilor. Astfel, de la începutul lunii aprilie, ora de parcare este taxată cu 1,5 lei, faţă de 2 lei la suprafaţă, iar dacă anterior nu se mai găseau locuri, acum prin amenajările subterane din centrul Sucevei cam suflă vântul. „Cu timpul oamenii o să meargă să parcheze, pentru că nu o să aibă altă soluţie”, crede edilul-şef suecvean, Ion Lungu. Inaugurarea oficială a obiectivului din centrul Sucevei a avut loc pe 1 decembrie 2012, cele două sectoare pentru parcări subterane având 107 locuri şi, respectiv, 55 de locuri. Proiectul a avut valoarea totală de 37,8 milioane lei, dintre care 29,8 milioane lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă. Lucrările de amenajare au fost câştigate la licitaţie de firma suceveană General Construct. În cadrul proiectului au fost amenajate suprafeţe pietonale pavate cu granit şi spaţii verzi, în zonă montându-se şi mobilier urban nou. În 2013, la 1 an de la darea în folosinţă, incintele din subteran erau pe jumătate neocupate. La acea dată, Ion Lungu, primarul Sucevei, avansa propunerea ca staţionarea pe străzile din perimetrul parcărilor subterane să fie taxate cu 10 lei pe oră, astfel încât conducătorii auto să fie determinaţi să intre la subsol, unde îşi puteau lăsa autoturismele fără plăti. O altă variantă viza aplicarea, de către poliţiştii locali, a unor sancţiuni pentru parcare interzisă, amenzile care să fie cuprinse între 100 şi 500 de lei.

11 aprilie 2018

Scumpirea cu 25 la sută a biletelor TPL, ţinută la secret

· Primarul Lungu spune că a aflat din presă despre intenţia de creşterea a tarifului pe călătorie de la 2 lei la 2,5 lei , susţinând că demersul ar avea la bază ceea ce s-a întâmplat şi în alte oraşe din ţară.

· Potrivit edilului-şef, atribuţii în acest sens au organele de conducere ale firmei de transport, un proiect de hotărâre putând fi înaintat înspre dezbatere şi aprobare Consiliului Local.

· „Eu nu pot să fiu şi primar şi director la TPL şi la ACET şi la Termica. (...) Când este bine, e meritul lor, iar când e rău, de vină este primarul”, a subliniat Lungu, opinând că majorarea ar putea să aibă un efect contrar celui scontat.

Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că a aflat din presă despre posibila majorare a preţului călătoriei cu mijloacele de transport ale TPL, aceasta nefiind „o iniţiativa a primarului”. Lungu spune că, în acest sens, firma la care municipiul Suceava este unic acţionar poate să vină o propunere legislativă pe care să o supună dezbaterii şi aprobării Consiliului Local. Edilul-şef este de părere că intenţia de creştere de la 2 lei la 2,5 lei pe călătorie are „o numită logică economică”, întrucât salariile angajaţilor societăţi de transport public local sunt mici. „Este iniţiativa TPL, a operatorului de transport. Acolo este un consiliu de administraţie şi o adunare generală. Ei vin cu nişte propuneri privind ceea ce s-a întâmplat prin ţară, unde, în mai multe oraşe, s-a majorat tariful la 2,5 lei”, a precizat ocupantul fotoliului administrativ din Areni, adăugând că, dintr-o altă perspectivă, importantă este atragerea a cât mai mulţi călători, iar o scumpire a biletului ar putea chiar să aibă efectul contrar. Primarul Sucevei a ţinut să arate că, în perioada trecută din 2018, către TPL au fost achitate cu titlul de subvenţii 4,7 de milioane de lei, în acest fel „ajungându-se la restanţe zero”. O sumă de circa 700.000 de lei va ajunge, de asemenea, la societatea de transport călători, după ce în deliberativ s-a aprobat susţinerea financiară de la bugetul local a 50% din valoarea abonamentului pentru pensionari.

· Din 2004 până în prezent, din bugetul local, către cele 3 firme ale municipiului Suceava au fost îndreptate fonduri de 50 de milioane de euro.

„M-am implicat prea mult în societăţile din subordinea Consiliului Local, mai ales din punct de vedere financiar, cu circa 50 de milioane de euro, de când sunt primar. Aşa i-am învăţat: vin la primar să se consulte, dar şi asta e valabil până la un punct. Acolo există director general, consiliul de administraţiei şi adunare generală a acţionarilor. Eu nu pot să fiu şi primar şi director la TPL şi la ACET şi la Termica. Dar, din păcate, în aceşti 12 ani chiar am fost. Însă, când este bine, e meritul lor, iar când e rău, de vină este primarul”, explicat Ion Lungu, şeful executivului municipal din Suceava. Potrivit unei informări a compartimentului specializat al Primăriei, în perioada octombrie 2016-octombrie 2017, cu mijloacele de transport din municipiul Suceava au călătorit 13.348.431 de persoane, inclusiv în cele 6 luni în care pe trasee au fost şi operatorii în regim maxi-taxi. Reamintim că, pe 30 iunie 2017, au încetat contractele de delegare a gestiunii serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate încheiate cu transportatorii cu capital privat. De la data respectivă, unicul transportator a rămas TPL, iar potrivit Raportului de analiză şi evaluare ale gradului de respectarea criteriilor de performanţă privind efectuarea transportului public local, întocmit de Serviciul „Autorizare activităţi comerciale”, în trimestrul al treilea al anului 2017, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a lui 2016, numărul de călători a crescut de la 2.985.689 la 3.242.544. Conform sursei citate, creşterea este de 256.855 de persoane, adică de circa 8%. De menţionat mai este că, pentru achiziţionarea a 40 de autobuze, electrice care vor reînnoi parcul TPL, municipiul Suceava ar putea accesa, printr-un proiect depus pe Axa IV a Programului Operaţional Regional, o sumă de 26,5 de milioane de euro.

Sucevenii au scăpat ca prin minune de o iarnă grea

· Bioenergy a fost obligată să lucreze cu grupurile pe gaze naturale, un combustibil mult mai scump decât biomasa, fapt care i-a provocat pierderi importante.

· Din august 2017, datoriile restante ale populaţiei către Thermonet au crescut de la 1,38 de milioane de lei la 2,5 milioane de lei, motiv pentru care va fi organizată o întâlnire cu şefii de asociaţii, în care se va aborda şi strategia pentru sezonul 2018-2019.

· „Asta este, a mai trecut o iarnă, vom vedea ce va mai fi”, a subliniat primarul Ion Lungu, menţionând că, deşi noaptea este frig, sucevenii fără repartitoare au cerut sistarea totală a încălzirii.

Mulţi dintre locuitorii municipiului Suceava racordaţi la sistemul centralizat de termoficare sunt nemulţumiţi de faptul că nu mai au căldură în apartamente, mai ales pe durata noapţii, când este încă destul de rece. Însă, primarul Ion Lungu spune că, pe fondul creşterii temperaturilor diurne, a fost efectiv asaltat, pe reţelele de socializare şi telefonic, să dispună sistarea furnizării agentului termic pentru încălzire. În cauză ar fi proprietarii care nu şi-au montat robinete termostat şi repartitoare de costuri pe calorifere şi care „ar fi aruncat căldura pe ferestre”. „Am primit mesaje să oprim căldura în oraş, că se face risipă, oamenii stând cu geamurile deschise. După o discuţie cu cei de la Thermonet, am hotărât să sistăm furnizarea de agent termic pentru încălzire. Sigur, discuţiile sunt interminabile, punctul meu de vedere era să mai fi dat căldură măcar pe timp de noapte. A fost o iarnă grea, la propriu şi la figurat, de aceea îi felicit pe cei de Thermonet, pentru că ştiu în ce condiţii au lucrat”, a arătat Lungu.
Şeful municipalităţii a declarat că transportatorul, furnizorul şi distribuitorul de energie termică are de încasat de la consumatorii casnici aproximativ 4 milioane de lei, datoriile restante fiind de circa 2,5 milioane de lei, iar diferenţa reprezentând-o facturile curente. Aceasta în condiţiile în care, la jumătatea lui august 2017, debitul restant al tuturor asociaţiilor din municipiul Suceava era de peste 1,38 de milioane de lei, în categoria rău-platnicilor fiind 40 de asemenea structuri organizatorice. Pe de altă parte, edilul-şef spune că producătorul de energie termică Bionergy a fost obligat să lucreze cu grupurile pe gaze naturale, un combustibil mult mai scump decât biomasa, scoaterea lemnului de foc din categoria biomasei provocându-i importante pierderi. „Nu sunt avocatul lor, dar în fiecare zi pierd. În această iarnă s-a funcţionat pe gaz metan în loc de biomasă. Se ştie că, în ciuda eforturilor făcute nu s-a reuşit - şi nici nu întrevăd vreo speranţă -, să se revină la acel ordin de ministru care prevedea că lemnul de foc este biomasă. Asta este, a mai trecut o iarnă, vom vedea ce va mai fi”, a evidenţiat şeful administrativului municipal sucevean. Ion Lungu, primarul Sucevei a precizat că în perioada următoare va avea o întâlnire cu preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari, iar pe lângă plata serviciilor restante, în cadrul acesteia urmând a fi abordată inclusiv strategia pentru sezonul de încălzire 2018-2019.

Suceava reintră în cercul vicios al lucrărilor de reabilitare a sistemului de termoficare

· Anul trecut de la bugetul de stat a fost prevăzută suma de 7 milioane de lei, însă banii nu au venit în totalitate şi la timp, iar executantul Consix a sistat şi trecut lucrările în conservare.

· În Zamca săpăturile şi reparaţiile la conducte s-au încheiat, însă peste iarnă locuitorii cartierului au rămas în noroaie, acum trecându-se la asfaltări.

· În 2016, 8,37 de milioane de lei s-au întors la bugetul central, deoarece procedurile de atribuire a execuţiei s-au întins până în decembrie, când, practic, nu s-a mai putut lucra.

Municipiul Suceava are alocată pentru 2018, în cadrul Programului „Termoficare 2006-2020. Căldură şi confort”, o sumă de 5,34 de milioane de lei. Anunţul a fost făcut de primarul Ion Lungu, ieri, într-o conferinţă de presă, edilul-şef precizând că firma Consix Bucureşti, câştigătoarea licitaţiei organizate încă din anul 2017, a primit ordinul de reluare a intervenţiilor. „Am dat ordin de reluare a lucrărilor de către societatea care le-a făcut şi anul trecut, dar care nu au fost finalizate, din cauza lipsei de finanţare. Le vom continua şi în acest, inclusiv cu bani care vor veni de la Bucureşti”, a declarat şeful executivului sucevean. De precizat este faptul că, la finele primăverii trecute, în programul modernizare au fost cuprinse Punctul termic Obcini IV, cu circa 2,7 km de conducte; Punctul termic "Zamca", cu aproximativ 2,1 km de reţele şi Punctul termic de pe strada "Ion Vodă Viteazu" cu 115 de metri de conducte. Pentru 2017, Primăria municipiului Suceava a avut aprobată, prin programul guvernamental amintit, suma de 7 milioane de lei, însă banii nu au venit în totalitate şi la timp, iar Consix a sistat şi trecut în conservare lucrările din Obcini. În Zamca săpăturile şi reparaţiile la conducte s-au încheiat, însă peste iarnă locuitorii cartierului au rămas în noroaie.

Potrivit primului gospodar al urbei, pentru început accent se pune pe aducerea infrastructurii rutiere la starea iniţială, respectiv pe asfaltarea străzilor „Ion Neculce”, „Grigore Ureche” şi „Vişinilor” şi continuarea intervenţiilor de la sistemul de transport şi distribuire a agentului termic din cartierul Obcini. „O prioritate pentru noi este asfaltarea străzilor din cartierul Zamca, acolo unde s-a intervenit. Vom face acest lucru cât mai repede posibil, pentru că, deja, se pornesc staţiile de asfalt. De asemenea, vor fi continuate şi finalizate lucrările de reabilitare a sistemului de termoficare din cartierul Obcini”, a reliefat primarul Ion Lungu. În acest sens, pe lângă fondurile alocate de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale municipiului Suceava, pentru reabilitare este prinsă, în bugetul pe anul 2018, suma de 2,7 milioane de lei. În 2016, suma de 8,37 de milioane de lei, aprobată în cadrul Programului guvernamental „Termoficare 2006-2020. Căldură şi confort”, s-a întors la bugetul de stat, deoarece procedurile de licitaţie şi de semnare a contractului de execuţie s-au întins până în luna decembrie, când, practic, nu s-a mai putut lucra.

Thermonet nu mai încălzeşte apartamentele sucevenilor

· Aceasta deşi, în ultimele zile, temperatura atmosferică nu a depăşit, pe timpul nopţii, 6-7 grade Celsius, directorul general Mugur Corlăţan asigurând că furnizarea apei calde se va face în mod corespunzător, după acelaşi program.

· În toamnă, pe 10 octombrie, cu toate că temperaturile nocturne se apropiau de limita de îngheţ, cei mai mulţi şefi de asociaţii au votat împotriva începerii perioadei de încălzire a apartamentelor până pe 15 octombrie.

Ieri, începând cu ora 15.00, Thermonet, operatorul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Suceava a procedat la întreruperea furnizării încălzirii pentru sezonul rece 2017-2018, a transmis firma specializată, printr-un comunicat de presă. Directorul Mugur Corlăţan a anunţat că decizia a fost luată pe fondul evoluţiei temperaturilor medii exterioare, dar şi în baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 425 din 1994 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea energie termice, în baza căruia „oprirea încălzirii se face după 3 zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depăşeşte + 10 grade Celsius între orele 18.00-6.00”. Măsura de sistare a fost luată în ciuda faptului că pe timpul nopţii este încă frig, în urmele zile, la orele 6.00 dimineaţa, înregistrându-se numai 6-7 grade Celsius.

„Se vor lua măsurile de izolare a instalaţiilor în condiţii de siguranţă, se vor face diafragmările hidraulice necesare, se va face, în condiţii economice, reglajul de debit pentru instalaţiile de pompare şi se va proceda la reglajul instalaţiilor de furnizare de apă caldă menajeră pentru sezonul cald. S-au efectuat probele hidraulice pentru identificarea zonelor cu siguranţă scăzută în exploatare, în vederea pregătirii programului de reparaţii pentru anul 2018. Rugăm utilizatorii să îşi asigure instalaţiile interioare şi să le pregătească pentru sezonul rece 2018-2019”, a precizat directorul general Mugur Corlăţan, menţionând că furnizarea apei calde de consum va fi efectuată în mod corespunzător, după acelaşi program. În toamnă, pe 10 octombrie, cei mai mulţi preşedinţi şi administratori de asociaţii de proprietari din municipiul Suceava au votat împotriva începerii perioadei de încălzire a apartamentelor. Aceasta în ciuda faptului că temperaturile nocturne se apropiau de limita de îngheţ, iar sucevenii racordaţi la sistemul centralizat au reclamat disconfortul termic. După votul negativ al acestora, primarul Ion Lungu a stabilit că data oficială pentru livrarea de căldură este 15 octombrie. Totuşi, pe fondul scăderii accentuate a temperaturilor, societatea comercială Thermonet Suceava a făcut manevre de pregătire în vederea furnizării de agent termic pentru asigurarea încălzirii locuinţelor cu mai multe zile înainte, caloriferele dezmorţindu-se pe fondul probelor la cald.