Milioane de absenţe în învăţământul preuniversitar sucevean

·        Doar aproximativ jumătate din total sunt motivate, cei mai mari chiulangii fiind liceenii, cu 25% mai multe absenţe decât elevii din primar şi gimnazial la un loc.

·        În ceea ce priveşte lunile care predispun la chiul, în anul şcolar 2015-2016 în top conduce detaşat martie, cea mai bună prezenţă la ore fiind înregistrată în septembrie.

·        IŞJ Suceava a înfiinţat comisii pentru frecvenţă, combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar, structuri cu caracter obligatoriu în şcoli.      

În anul şcolar 2015-2016, în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Suceava au fost cumulate 2.322.883 de absenţe, mai puţine cu 57.135 faţă de cele din anul şcolar precedent, când s-au înregistrat 2.379.018 de absenţe. Aproximativ jumătate din total reprezintă absenţele motivate, adică 1.170.835 în anul şcolar 2015-2016 şi, respectiv, 1.233.171 în anul şcolar 2014-2015. Potrivit unei statistici a Inspectoratului Şcolar Judeţean, în semestrul întâi al anului şcolar trecut, media a fost de 11,47 de absenţe pe elev, doar 5,9 absenţe pe elev fiind motivate. În schimb, în semestrul al doilea anului şcolar, media absenţelor pe elev a crescut la 13,07, numai 6,47 de absenţe pe elev fiind media motivatelor.  Cel mai mult chiulesc de la cursuri liceenii, care în anul şcolar 2015-2016 au adunat 1.282.260 de absenţe, cu peste 25% în plus faţă de totalul învăţământului primar şi învăţământului gimnazial, ai cărora elevi au strâns 259.976 de absenţe, şi, respectiv, 780.647 de absenţe. În ceea ce priveşte lunile care predispun la chiul, în anul şcolar 2015-2016, în top conduce detaşat martie, cu 410.904 absenţe,  urmată de octombrie, cu 328.032 de absenţe şi mai, cu 317.163 de absenţe. Elevii suceveni au avut  cea mai bună prezenţă la ore în luna septembrie, în care în unităţile de învăţământ preuniversitar au fost consemnate doar 74.783 de absenţe. Urmează, apoi, luna iunie, cu 102.698 de absenţe şi luna decembrie, cu 175.286 de absenţe. Potrivit purtătorului de cuvânt Ioan Cezar Anuţei, principalele cauze ale absenteismului şcolar sunt cele legate familiile dezorganizate şi problemele financiare ale acestora, nelipsite de importanţă fiind, însă, influenţa negativă a anturajului şi lipsa părinţilor, care au plecat la muncă în străinătate. La cele enumerate pot fi adăugate motivarea  scăzută pentru învăţare, caracteristică elevilor predispuşi la absenteism; eşecul la învăţătură, respectiv slabele rezultate la anumite discipline; naveta între unităţile şcolare şi domiciliu, dar prezente sunt şi unele „disfuncții ale școlii”.

Confruntându-se cu acest fenomen, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava a înfiinţat comisii pentru frecvenţă, combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar, structuri cu caracter obligatoriu în şcoli, conform regulamentului de organizare şi funcţionare. Evoluţia absenteismului este monitorizată prin colectarea centralizată lunară a cazurilor de lipsă de la ore în şcoli  fiind făcute şi controale tematice pe această temă. „În scopul prevenirii absenteismului, profesorii diriginţi şi învăţătorii din fiecare unitate şcolară de pe raza judeţului organizează activităţi de suport educațional pentru părinţi. Totodată, în scopul scăderii absenteismului şcolar, ISJ, în colaborare cu directorii de şcoli şi autorităţile locale organizează diferite acţiuni cadrul comisiilor diriginţilor şi a cercurilor pedagogice”, susţine purtătorul de cuvânt Ioan Cezar Anuţei, amintind şi derularea, pin intermediul ISJ, inclusiv prin cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică „a numeroase proiecte, programe, studii referitoare la combaterea fenomenului absenteismului”. 

Oficiul de Studii Pedologice revine pe linia de plutire

·        În 2016, de la 20 de primării, de pe urma studiilor pentru amenajamente pastorale s-a încasat 135.618 de lei, serviciile către 21 de persoane juridice aducând încă 35.781 de lei .

·        În februarie 2013, pe lângă neachitarea salariile, OJSPA rămăsese datoare la plata utilităţilor, precum şi la chiria pentru spaţiul ocupat, Staţiunea de Cercetări reziliind contractul de închiriere.

Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava  pare să fi ieşit din impasul financiar în care s-a aflat şi care a atins vârful în anul 2013. Cel puţin aşa se poate concluziona dintr-o informare a Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Suceava în care se arată că activitatea OJSPA se menţine pe linia de plutire. „În anul 2016, cu sprijinul şi sub îndrumarea Direcţiei pentru Agricultură, la nivelul  OSPA au fost obţinute rezultate bune în ceea ce priveşte  activitatea managerială de organizare şi desfăşurare a întregii activităţi, inclusiv pe linie financiară”, se precizează în materialul citat, în care se menţionează că acest lucru a fost posibil mulţumită adjudecării şi executării mai multor lucrări specifice şi studii de specialitate. Astfel, pe parcursul anului trecut, încheiate au fost 25 de contracte pentru întocmirea studiilor pedologice, agrochimice şi de furnizare a informaţiilor de specialitate pentru realizarea amenajamentelor pastorale. Valoarea lucrărilor executate şi recepţionate s-a ridicat la 135.618 de lei, beneficiare fiind 20 de primării, 5 contracte fiind perfectate cu Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Suceava, în baza Ordinului nr. 278 din 2011, suprafaţa contractată  şi  executată  fiind de 6.047 de hectare. Tot în 2016, 21 de persoane juridice au fost apelat la serviciile Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice, comandând studii de specialitate pentru înfiinţarea de livezi, cât şi unele studii speciale, valoarea lucrărilor realizate şi încasate fiind de 35.781 de lei. Încă o sumă de 10.260 lei a fost încasată în urma analizelor fizico-chimice de sol, de acestea beneficiind 22 de persoane fizice şi juridice. În vederea scoaterii din circuitul agricol, pe parcursul anului trecut OJSPA a încheiate 8 contracte, veniturile realizate fiind de 3.617 de lei.

Directorul executiv Constantin Ştirbu, declara, în toamnă, că salariile personalului sunt asigurate până la finele lui 2016, însă către ANAF, OJSPA va avea de achitat obligaţii restante până în anul 2019. În anul 2013, Oficiul Judeţean pentru Studii Agrochimice şi Pedologice Suceava s-a aflat pe marginea prăpăstiei financiare, cauza principală constând, în principal, în neachitarea, de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a unor lucrări contractate, prestate recepţionate şi facturate în valoare de 500.000 de lei. Începând din luna februarie a anului, pe lângă faptul că nu se mai achitau salariile lucrătorilor, OJSPA rămăsese datoare la plata facturilor pentru utilităţi, precum şi la chiria pentru spaţiul ocupat în cadrul Staţiunii pentru Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava, aceasta din urmă procedând, începând cu 1 august la rezilierea contractului de închiriere. Oficiul şi-a reluat activitatea în 2015, când a reuşit să încheie contracte în valoare de peste 80.000 de lei şi să obţină un supliment de 248.373 lei de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Programul sol-teren, aferent anului 2015. 

Creştere de aproape 4 la sută a încasărilor din activitatea vamală 

·        Lucrătorii Biroului Vamal de Interior Suceava au reverificat 1.322 de declaraţii vamale, au constatat 28 de iregularităţi vamale, suma atrasă suplimentar la buget fiind de 40.527 de lei.

O creştere de 3,76% a încasărilor din activitatea vamală, respectiv de la 25 de milioane de lei la 25,96 de milioane de lei, a înregistrat în 2016, comparativ cu anul anterior, Biroul Vamal de Interior Suceava. Aşa informează Adrian Ancuţa, şeful Biroului, conform căruia, în 2016 au fost prelucrate 6.328 de declaraţii vamale cu 49% mai multe faţă de 2015. Pe linia autorizării, printre altele inspectorii vamali au avut de verificări ale condiţiilor de preautorizare, au înregistrat două gospodării individuale care produc rachiu pentru consum propriu şi au aprobat 5 comenzi de banderole. Pe de altă parte, activitatea de supraveghere şi control al mişcării produselor accizabile s-a concretizat 291 de mişcări primite şi 75 iniţiate, ca urmare a neregulilor depistate întocmite fiind 2 procese verbale de sancţionare a contravenţiilor, cu o valoare totală a amenzilor de 4.000 de lei. În 2016, în ceea ce priveşte controlul ulterior, lucrătorii Biroului Vamal de Interior Suceava au reverificat 1.322 de declaraţii vamale, mai puţine cu 1,4% în comparaţie cu anul 2015, când au avut loc 1.635 de reverificări.  Astfel, constate au fost 28 de iregularităţi vamale, faţă de 47 în anul precedent, suma atrasă suplimentar la buget fiind de 40.527 de lei, raportat la 13.001 lei, în urmă cu un an.

În 2016, consecinţă a nerespectării prevederilor legale cu specific, aplicate au fost amenzi care au însumat 1.500 de lei, pe durata anului 2015 sancţiunile contravenţionale totalizând 5.000 de lei. Potrivit şefului unităţii, Adrian Ancuţa, în zona de responsabilitate a Biroului Vamal de Interior Suceava s-au aflat, în 2016, 3 antrepozite fiscale din domeniile alcool şi băuturi alcoolice; 2 antrepozite de produse energetice; 3 destinatari pentru alcool şi băuturi alcoolice; un utilizator final de alcool şi băuturi alcoolice: 8 utilizatori de produse energetice; 45 de operatori angro de alcool şi băuturi alcoolice, 32 de angrosişti de tutun, precum şi 50 de angrosişti produse energetice. Un obiectiv important al Biroului Vamal de Interior Suceava este cel referitor la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în domeniul resurselor proprii tradiţionale şi ale bugetului  naţional, prin activitatea de control ulterior sau de reverificare, ca urmare a unor informaţii incomplete sau incorecte. În 2016, printre obiective s-au numărat şi cele privind protejarea teritoriului vamal naţional şi comunitar, prin combaterea traficului ilicit de droguri, precursori, produse cu regim special, mărfuri contrafăcute şi pirat; combaterea traficului şi comerţului ilegal de ţigarete şi produse din tutun, dar şi promovarea şi implementarea de măsuri privind supravegherea produselor accizabile şi operaţiunilor vamale. Un obiectiv important este şi cel referitor la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în domeniul resurselor proprii tradiţionale şi ale bugetului  naţional, prin activitatea de control ulterior sau de reverificare, ca urmare a unor informaţii incomplete sau incorecte.  

Sute de elevi renunţă la şcoală

·        Pe parcursul precedentului an şcolar, au rămas acasă 324  de copii, cel mai mulţi din ciclul gimnazial şi liceu.

·        Totuşi, rata abandonului şcolar s-a diminuat de la 0,34% la 0,27%, printre cauzele acestuia numărându-se starea economică precară a familiei, migrarea peste graniţă cu tot cu copii, eşecul la învăţătură şi distanţa mare faţă de şcoală.    

Numărul elevilor din judeţul Suceava care, din diferite motive, şi-au abandonat studiile, a înregistrează o scădere, se arată într-o informare a Inspectoratului Şcolar Judeţean.  Conform acesteia, în anul şcolar 2014-2015, au lăsat şcoala deoparte 406 de elevi suceveni (0,34% din total), cei mai mulţi, adică 203, fiind din clasele V-VIII. În acelaşi interval au renunţat să mai urmeze cursurile 116 liceeni, precum şi 85 de şcolari din clasele I-IV. În anul şcolar 2015-2016, rata abandonului şcolar s-a diminuat până la 0,27%, din cei 324 de elevi care s-au lăsat de şcoală, majoritatea, respectiv 173 provenind tot învăţământul gimnazial. Clasele IX-XII îşi păstrează poziţia în acest nedorit top, cu 94 de retraşi, urmate fiind de clasele 0-IV, cu 57 de elevi care pe parcursul anului şcolar amintit au încetat să mai frecventeze orele de curs.  Potrivit inspectorului şcolar general Gheorghe Lazăr, principalele cauze ale abandonului şcolar sunt atât de natură socio-economică, dar şi şcolară. Astfel, invocate pot fi starea economică precară a familiei; unitatea familiei; angajarea în muncă a tinerilor; fenomenul migrării peste graniţă a părinţilor cu copii; frecvenţa redusă la cursuri; schimbarea şcolii; eşecul la învăţătură; repetenţia şi, nu în cele din urmă, distanţa mare faţă de unitatea de învăţământ. „Procentajul de abandon pentru în anul şcolar 2015-2016 a fost de 0,27%, în scădere faţă de anul şcolar 2014-2015, cel de 0,34%”, precizat inspectorului şcolar general Gheorghe Lazăr.

Pentru diminuarea fenomenului de abandon şcolar, la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean au fost stabilite mai multe măsuri, printre acestea remarcându-se consilierea în cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică; acordarea burselor de școlarizare pentru accesul în internatele unităţilor de învăţământ, dar şi măsuri de reducere a absenteismului şcolar, prin  efectuarea de controale tematice în şcoli şi monitorizarea învăţământului simultan. De asemenea, pot fi amintite, anchetele sociale în familiile cu risc de abandon şcolar; consilierea părinţilor şi implicarea acestora în activităţile şcolii; atragerea copiilor în acţiuni care să îi stimuleze să frecventeze orele şi sprijinirea implementării, în mediul rural, a Programului „Şcoală după şcoală”. Pe de altă parte, în judeţul Suceava a fost derulat şi Programul „A doua şansă” prin care persoanelor care nu au finalizat învăţământul obligatoriu li s-a oferit posibilitatea continuării studiilor, precum şi campania „Hai la şcoală”, al cărei scop vizează readucerea copiii în şcoli şi   acordarea de sprijin pentru absolvirea învăţământul obligatoriu.  

Comerţul, industria şi transporturile conduc în clasamentul neregulilor privind sănătatea şi securitatea salariaţilor

·        Inspectorii de muncă suceveni au dat amenzi de peste 430.000 de lei şi au închis o unitate, bine la protecţia muncii stând agricultura şi mineritul.

La aproape  433.000 de lei se ridică valoarea amenzilor date de lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, ca urmare a încălcării legislaţiei privind sănătatea şi securitatea în muncă în anul 2016. Inspectorul şef Romeo Butnariu informează că pe durata controalelor, lucrătorii din subordine au fost obligaţi să dispună sistarea activităţii unui agent economic, precum şi remedierea a 1.715 de deficienţe. Conform şefului ITM Suceava, în top, cu cele mai multe abateri de legislaţia în domeniu se plasează comerţul şi activităţile industriale, firmele verificate alegându-se cu 75 de amenzi şi 1.302 de avertismente.

Potrivit statisticilor ITM Suceava, domeniul transporturilor se află pe poziţia a doua, cu 10 amenzi date şi 149 de sancţiuni cu avertisment. Industria minieră s-a evidenţiat cu 2 amenzi, în urma controalelor inspectorilor de muncă fiind „arătate” şi 10 avertismente. În 2016, pe latura securităţii sănătăţii şi securităţi în muncă, în agricultură dat o singură sancţiune contravenţională, în 8 cazuri cei în neregulă fiind avertizaţi. Inspectorul şef Romeo Butnariu, a arătat că în transporturile sucevene sunt înregistrate 610 de societăţi comerciale, dintre care verificate au fost 113, cu 4.008 angajaţi. În agricultura suceveană există 175 de firme, verificate fiind 32 dintre acestea, la care lucrau 304 salariaţi.  Mineritul figurează în evidenţe cu 42 de societăţi, la cele 9 controlate de lucrătorii ITM fiind încadrate 741 de persoane. Nu în cele din urmă, din cele 16.228 de firme cu activităţi comerciale şi industriale, controlate au fost 949, cu 45.000 de lucrători.        

Borsetă cu 2.000 de lei şi 100 de euro, găsită de un jandarm

Joi, în jurul orei 09.30, un jandarm, aflat în serviciul de pază şi protecţie la o instituţie publică din municipiul Rădăuţi, a observat, pe pervazul ferestrei, o borsetă de culoare neagră în care se aflau acte de identitate emise pe numele unui bărbat în vârstă de 66 de ani, precum şi 2.000 de lei şi 100 de euro. În timp ce jandarmul îl căuta pe proprietarul bunurilor, în incinta clădirii s-a prezentat o persoană care a reclamat pierderea cu pricina.  Este vorba despre B. Gheorghe, în vârstă de 66 de ani şi cu domiciliul în comuna Ulma, care a recuperat borseta însă doar după ce jandarmul s-a asigurat că bunurile descrise de bărbat corespundeau conţinutului acesteia. B.Gh i-a mulţumit jandarmului pentru integritatea şi corectitudinea de care a dat dovadă.

Ajutoare la încălzire micşorate sau anulate din cauza majorărilor de venituri de la 1 februarie 

·        Faţă de sezonul rece 2015-2016, numărul beneficiarilor sprijinului financiar al statului a scăzut cu o cincime, în principal datorită creşterii salariilor şi pensiilor.  

Sucevenii care, începând de la 1 februarie,  primesc venituri mai mari, conform majorărilor făcute de Guvernul PSD, vor trebui să facă o nouă declaraţie pentru obţinerea ajutorului la încălzirea locuinţei. Aceasta doar în cazul în care plafonul de venituri în care s-au încadrat beneficiarii a fost depăşit, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava atenţionând că, în caz contrar, suma luată necuvenit va fi restituită. „Îi rog pe cei cărora li s-au modificat veniturile, să vină la Primărie să-şi reactualizeze dosarele, pentru că în care nu se declară, Curtea de Conturi ne pune să le luăm banii înapoi”, a pus în vedere Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene. În sezonul rece 2016-2017, mai puţini locuitori ai reşedinţei de judeţ au a apelat la sprijinul financiar al statului, în această situaţie fiind 1.784 de suceveni, faţă de 2.266 de sezonul anterior, respectiv cu 21% mai puţini. După iarna 2015-2016, în urma controalelor Curţii de Conturi, cât şi verificărilor încrucişate prin intermediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, 76 de suceveni au fost obligaţi să restituie beneficiile în cauză, în sumă de 20.599 de lei, 71 fiind racordaţi la sistemul centralizat de termoficare.

Beneficiarii de încălzirea în sistem centralizat pot primi compensări chiar şi de 90%-100%, acestea fiind valabile în cazul persoanelor singure şi familiilor care realizează venituri de până la 155 de lei pe membru de familie.  Maximul venitului pentru care se dă o compensaţie de 5% din valoarea consumului de energie este de 786 de lei pe membru de familie. Persoanele singure cu un venit de sub 1.082 de lei vor avea parte de un sprijin financiar de 10% din valoarea facturii.

Primăria are 22 de apartamente ANL în care nu vrea să se mute nimeni 

·        „Locuinţele eliberate sunt refuzate, în speranţa că se vor putea lua unele noi, în blocurile care vor fi gata la toamnă,  pentru că o altă explicaţie nu găsesc”, a opinat primarul Ion Lungu.

·        Până acum, din totalul de 274 de unităţi de locuit ANL, Primăria a reuşit să vândă doar 96, Lungu crezând că preţul de 1.757,8 lei pe metrul pătrat este unul mare.

Primăria municipiului Suceava are 22 de unităţi de locuit eliberate de către foşti chiriaşi şi pe care nu vrea să le ocupe nimeni. Cel puţin aşa a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu, care precizat că locuinţele cu pricina nu sunt căutate din cauză că îndreptăţiţi le refuză în speranţa vor primi unele noi în blocurile care vor fi construite până în toamna lui 2017. „Locuinţele eliberate sunt refuzate, în speranţa că se vor putea lua unele noi, în blocurile care vor fi gata la toamnă, pentru că o altă explicaţie nu găsesc”, a arătat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Pe lista de priorităţi a executivului sunt 46 de solicitanţi, cele 22 de unităţi de locuit urmând a redistribuite în ordinea punctajelor întrunite. Lungu a face apel la tinerii în vârstă de până la 35 de ani să meargă la compartimentul specializat al Primăriei pentru a-şi actualiza  documentaţia depusă la dosar. Aceasta deoarece lista pe 2017 urmează a fi modificată, iar cei care nu se vor conforma îşi vor pierde poziţia obţinută. „Dintre sutele de solicitări care erau odată, acum mai avem doar până într-o sută”, a spus Lungu. Până acum, din cele 274 de unităţi de locuit ANL, Primăria reuşit să vândă doar 96. Edilul-şef  nu este mulţumit de ritmul vânzărilor, opinând că preţul de 1.757,8 lei pe metrul pătrat este unul mare. Unii dintre  foştii chiriaşi ANL, respectiv 14 dintre aceştia au achiziţionat apartamentele prin credit în cadrul Programului guvernamental „Prima casă”. Pe de altă parte, interesul pentru locuinţele ANL a scăzut odată cu creşterea chiriei, aceasta din urmă fiind de 300 de lei pentru garsonieră şi de 400 de lei pentru un apartament cu 2 camere, în comparaţie cu 80 de lei, respectiv 100 de lei, anterior. „Practic aceasta îi determină pe tineri să meargă pe piaţa imobiliară liberă”, a conchis Ion Lungu. Cel 4 noi blocuri ANL, cu câte 20 de unităţi de locuit fiecare, sunt ridicate în cartierul Obcini, pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”, acolo unde Primăria Suceava mai are 80 de asemenea apartamente şi garsoniere. 

Pe fondul gerului puternic,

Energia termică pe gaze naturale a umflat facturile la căldură

·        Facturile la gaz metan au devenit scadente, autorităţile locale intervenind la operatorul din Tîrgu Mureş, în vederea amânării plăţilor.    

·        „Trebuie plătită încălzirea, în aşa fel încât să putem asigura, în continuare, funcţionarea în parametri normali”, explicat Ion Lungu

Ion Lungu primarul municipiului Suceava face apel la plata urgentă a facturilor pentru apă caldă şi căldură. Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că în ianuarie energia termică a fost produsă pe 3 cazane pe gaze naturale şi doar unul pe biomasă, ceea ce a dus la creşterea cheltuielilor Bioenergy, cât şi a facturilor pentru racordaţii la sistemul centralizat. „Deja avem facturi scadente la gaz metan. Am avut o discuţie la Tîrgu Mureş, în urma căreia m-am angajat să facem tot posibilul să plătim, astfel încât să putem asigura căldura şi apa caldă în continuare”, a precizat primarul Lungu. Şeful administrativului local susţine că, dacă până la începutul săptămânii Primăria era cu plata la zi, odată cu emiterea facturii pe ianuarie situaţia s-a schimbat. Este vorba despre o plată de 3,21 de milioane de lei, marţi de la bugetul local, în contul subvenţiei la energia termică, achitată fiind suma de 500.000 de lei. „Însă, şi populaţia are de achitat 4,31 de milioane de lei,  totalul fiind de 7,59 de milioane de lei, bani cu care am putea sigura plata facturilor la gaz metan. Fac apel la cei care sunt în sistemul centralizat de încălzire să facă eforturi să plătească, în regim de urgenţă, facturile către Thermonet”, a spus primarul Sucevei. Edilul-şef a menţionat că, totuşi, până la această dată, facturile anterioare au fost onorate în proporţie de 90%, mai puţin cea din luna ianuarie, achitată la nivelul  de 50%. „Trebuie plătită încălzirea, în aşa fel încât să putem asigura, în continuare, funcţionarea în parametri normali”, a explicat Ion Lungu. În proiectul de buget pe anul 2017, Capitolul „Combustibil şi energie” este creditat cu suma de 39,48 de milioane de lei, respectiv cu 10,47% din buget. În totalul precizat, 22 de milioane de reprezintă subvenţiile pentru energia termică; 6,9 milioane de lei rate la creditul aferent Programului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”; 6,54 de milioane de lei sunt datorate societăţii comercială ACET, conform contractului de fidejusiune, iar 4,45 de milioane de lei vor lua calea cofinanţării proiectului de modernizare în cadrul Programului „Termoficare „2006-2020”.      

Dezastru în sectorul sucevean al creşterii animalelor

·        Drastice scăderi ale efectivelor sunt înregistrate la cabaline, porcine şi păsări, iar după diminuări continue la numărul de bovine, în ultimii 2 ani în regres a intrat şi cel de ovine.  

·        În schimb, în judeţul Suceava, o tendinţă crescătoare este remarcată la caprine, familii de albine şi animale de blană.      

Efectivele de animale din judeţul Suceava sunt în scădere, rezultă din statisticile Direcţie pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Astfel, într-o informare a instituţiei sucevene, care prezintă evoluţia din ultimii 5 ani a numărului de animale, se evidenţiază că la specia bovine în intervalul 2012-2016, diminuarea a fost de 41.103 de capete. Astfel, de la 171.050 de capete în 2012, trendul descendent anual a continuat, ajungându-se la 130.947 de capete, la sfârşitul anului trecut. În ceea ce priveşte porcinele, în cei 5 ani analizaţi tendinţa descendentă este constantă, de la 55.080 de capete existente în anul de referinţă, ajungându-se la 32.982 de capete în 2016, cu o diminuare de 22.098 de capete. În perioada 2011-2015, numărul de păsări a fost pe an ce a trecut tot mai mic, acesta reducându-se cu 226.636 de capete, adică de la 614.500 de capete la 387.564 de capete. Numărul de cabaline într-o scădere drastică, de la 25.834 în 2012, ajungându-se la 12.906 de cai în 2016, în judeţul Suceava renunţându-se la 12.928 de capete. Şi la iepuri s-a consemnat o reducere de 3.044 de capete, respectiv de la 13.613 capete la 10.569 de capete. La afectivelor de ovine, după creşteri în 2012, 2013 şi 2014, perioadă în care s-a ajuns la 263.636 de capete, în 2015 s-a consemnat o scădere până la 258.060 de capete, iar în 2016 până la 255.294 de capete, diminuarea intervalului fiind de 8.342 de capete.  Pe o tendinţă crescătoare s-a situat sectorul apicol, în perioada 2012-2016 înregistrându-se o creştere cu 2.996 a numărului de familii de albine, adică de la 20.500 de familii la 23.496 de familii. Evoluţie pozitivă de 2.673 de capete este înregistrată şi la caprine, în perioada 2012-2016 efectivele din această specie înmulţindu-se de la 15.490 la 18.163 de capete. Totodată, s-a mărit şi numărul animalelor crescute pentru blană, în judeţ existând 151 de capete din această specie, comparativ cu 80 în 2012.  

Funcţionarea fără autorizaţie de gospodărire a apelor sau nerespectarea acesteia, sancţionate cu sute de mii de lei

·        Cea mai mare amendă, una de 75.000 de lei, a vizat nerespectarea prevederilor autorizaţiei la depozitarea sterilului şi nămolului.

În 2016, în controalele personalului specializat al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava s-au axat, în principal, pe  modul de funcţionare a obiectivelor, cât şi încadrarea acestora în prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor. Directorul executiv Daniel Drăgoi face cunoscut că, în acest sens, lucrătorii din subordine au făcut nu mai puţin de 564 de verificări la utilizatorii de apă şi lucrările construite pe cursurile de apă sau în legătură cu acestea din urmă. Potrivit lui Daniel Drăgoi, neregulile depistate s-au concretizat în 52 de sancţiuni contravenţionale, controlorii Sistemului de Gospodărire a Apelor dând 44 de avertismente şi aplicând 8 de amenzi. valoarea acestora  totalizând 240.000 de lei.       

Cea mai mare amendă, una de 75.000 de lei a vizat nerespectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, respectiv pentru depozitarea neconformă de steril şi nămol. La 40.000 de lei s-a ridicat sancţiunea contravenţională aplicată în cazul executării unui puţ forat în lipsa avizului de gospodărire a apelor, cu câte 35.000 de lei fiind sancţionată contravenţional funcţionarea a două obiective fără autorizaţie de gospodărire a apelor. Pentru exploatarea de agregate minerale de agregate minerale din albia pârâului Boura, fără a se solicita autorizaţia de rigoare, controlorii SGA au aplicat o amendă de 25.000 de lei. Nu în cele din urmă, 3 sancţiuni contravenţionale de câte 10.000 de lei au fost aplicate în cazul evacuării de ape uzate menajere, dintr-o vidanjă în pârâul Neagra; pentru funcţionarea unei păstrăvării şi executarea unui prag de captare pe pârâul Deia, în lipsa autorizaţiei cu specific, cât şi pentru amenajarea unei platforme de beton pe pârâul  necodificat Marghel, fără a se solicita autorizaţia de gospodărire a apelor. 

Anul trecut,

Peste 200 de fermieri au cerut adeverinţe pentru contractarea de credite

În 2017, Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură a eliberat 203 adeverinţe pentru contractare de credite, instituţia având încheiate convenţii cu mai multe unităţi bancare. „În vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava a continuat relaţiile de colaborare cu băncile comerciale şi Fondul de Garantare a Creditului Rural, semnând convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţa”, a declarat directorul executiv Vasile Iacob Caciur. În acest circuit, APIA îi revine rolul eliberării de adeverinţe din care să rezulte că potenţialul beneficiar a depus cerere de plată pentru plăţile naţionale directe complementare, precum şi că, la solicitant, a fost efectuat controlul administrativ asupra corectitudinii declaraţiei prin care se apelează la sprijinul financiar al statului. Totodată, în adeverinţă se menţionează că, la momentul eliberării actului, beneficiarul nu făcea obiectul excluderii de la plată, precum şi faptul că sunt îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea sumelor la care este îndreptăţit. Băncii creditoare îi revine obligaţia de a se angaja la respectarea nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului să nu depăşească, la data respectivă, ROBOR + 4%, comisioanele aferente limitându-se la 1%. 

Cadastrarea pilot gratuită din Moara a durat 7 ani

·        Proiectul trebuia să demareze efectiv pe 13 iulie 2009 şi să se desfăşoare pe durata a 3 luni, însă, efectiv, procedurile s-au încheiat în octombrie 2016.

În comuna Moara, lucrările de înregistrare sistematică în cadrul Programului CESAR au fost încheiate, se arată în Raportul privind activitatea în anul 2016 a Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Suceava. Potrivit directorului executiv Vasile Mocanu, prestatorul a fost Topoexim Bucureşti, în comuna suceveană, „lucrarea fiind realizată pentru întreaga unitate teritorial-administrativă, respectiv pentru 12.451 de imobile”. Procedurile au demarat încă din vara anului 2009, judeţul Suceava fiind sigurul din Moldova, în rândul celor 11 selectate la nivel naţional pentru implementarea cadastrului general, prin Proiectul „CESAR” de completare a sprijinului Uniunii Europene în vederea restructurării agriculturii. Ca urmare a complexităţii cadastrale şi structurii proprietarilor existenţi, la acea dată unitate administrativă-pilot pentru aplicarea Programului a fost selectată comuna Moara, una de mărime medie, cu un intravilan de 726 de hectare şi un extravilan 3.458 de hectare. Programul naţional s-a bazat pe finanţare dintr-un împrumut extern în valoare de 47,7 milioane de euro acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), în timp ce participarea financiară a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Dezvoltare Imobiliară (ANCPI) era de 3,7 milioane de euro. Proiectul trebuia să demareze efectiv pe 13 iulie 2009 şi să se desfăşoare pe durata a 3 luni, însă, efectiv,  s-a încheiat în octombrie 2016. Vasile Mocanu, directorul executiv al Oficiului Judeţean pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava reliefează că, pe de altă parte, în comuna Mănăstirea Humorului - cu acelaşi prestator - s-a preluat documentaţia în format digital, în vederea demarării verificării copiilor, şi înspre publicarea acestora. Astfel, verificate au fost 1.380 de fişiere, din cele 6.450, reprezentând 21,4% din total.

Şase sute de despăgubiri în caz de deces sau de atingere a integrităţii corporale, plătite de Casa de Pensii

·        Pentru 107 de cazuri de îmbolnăviri profesionale, instituţia a achitat contravalorii serviciilor medicale.

În anul 2016, Casa Judeţeană de Pensii Suceava şi-a onorat activităţile specifice de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, conform Legii nr. 346/2002 soluţionate fiind toate cele 851 de cereri de acordarea de drepturi din tot atâtea depuse, se arată în Raportul de activitate al instituţiei sucevene. Conform acestuia, în 107 cazuri de îmbolnăviri profesionale s-a procedat la achitarea contravalorii serviciilor medicale acordate prin Casa de Asigurări de Sănătate Suceava. În alte 633 de situaţii, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a stabilit acordarea de prestaţii în bani pe termen scurt şi lung, acestea luând forma de indemnizaţii şi compensaţii pentru atingerea integrităţii corporale şi a despăgubirilor în caz de deces. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderii capacităţii de muncă şi decesului acestora în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale îşi propune prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale; reabilitarea medicală şi socio-profesională a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora; acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare. Totodată, anul 2016, de la noii angajatori, cât şi de la cei care şi-au modificat codul CAEN, pe parcursul anului trecut au fost preluate 4 declaraţii pe propria răspundere privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. În acelaşi context, lucrătorii instituţiei au consiliat 14 angajatori din judeţul Suceava, iar în ceea ce priveşte elaborarea tablourilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, întocmite au fost 93 de asemenea documentaţii preventive.

Unspreceze focare de trichineloză la mistreţi

·        În ultimii ani, zeci de persoane din judeţul Suceava au fost spitalizate după ce au consumat, înaintea unui examen, trichineloscopic, carne s-au preparate din carne de mistreţ.   

Mai multe cazuri de infestare cu trichinella spiralis au fost descoperite în fondul silvatic al judeţului Suceava în perioada trecută din acest an.  Anunţul este făcut de dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor, care precizează că în urma acţiunilor Serviciului „Control oficial sănătate animală” declarate au fost 10 focare de trichineloză la mistreţi. Măsura fost luată în urma analizelor făcute pe probe prelevate de pe  mistreţii vânaţi în multe fonduri de vânătoare, în cauză fiind  fondurile „21- Rarău”, „47-Voroneţ”, „17-Botuş”, „13-Scoruşu”, ”9-Negrişoara”, „52-Zamostea”, „4-Buciniş”, „14-Orata”, „6-Barnar” şi „55-Mitoc”. Un focar a fost depistat, de asemenea, şi pe fondul de vânătoare „66-Baia”, însă, acesta fost stins în luna ianuarie. Dr. Dănuţ Corneanu spune că pentru prevenirea infestării cu trichineloză, carnea de porc trebuie supusă analizelor medicului veterinar, examenul trichineloscopic fiind obligatoriu inclusiv în cazul mistreţilor, urşilor, nutriilor şi cailor.

De precizat este faptul că în august 2012 16 persoane din judeţul Suceava au ajuns la medic, după ce au consumat preparate din carne de mistreţ. Ospăţul avut loc, la o stână de pe muntele Rarău, cu prilejul aniversării onomasticii soţiei baciului Dumitru Mazăre, în vârstă de 43, din Slătioara, acesta chemând să se înfrupte din delicatesele respective rude, ciobani şi cunoscuţi. În mai 2008, 19 suceveni au ajuns spitalizaţi după ce au mâncat cârnaţi din carne de mistreţ nesupusă examenului trichineloscopic, vânătorul suspectat că a dat înspre consum preparate cu tricihinella fiind deferit organelor de cercetare penală. În judeţul Suceava, înainte de 1989, în urma unei festivităţi la care s-au ingerat preparate din vânat, la Cîmpulung Moldovenesc au fost infestaţi cu trichinella spiralis 40 de meseni. 

Subvenţii şi prime la angajarea a 260 de absolvenţi suceveni

În 2016, la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava 688 de elevi şi studenţi suceveni au beneficiat de şedinţe de orientare în carieră şi tehnici de căutare a unui loc de muncă. „Orientarea în carieră a viitorilor absolvenţi a venit ca o necesitate exprimată atât de consilierii şcolari din învăţământ, cât şi de angajatorii care doresc să valorifice potenţialul tinerilor suceveni, printr-o tranziţie mai eficientă de la educaţie la cariera profesională”, subliniază Mirela Adomnicăi, director executiv al instituţiei sucevene. Astfel, în 2016, 180 de absolvenţi au fost ocupaţi ca urmare a  subvenţionării locului de muncă, iar 80 în urma acordării de prime de încadrare. Conform şefei AJOFM, acoperirea deficitului de forţă de muncă a angajatorilor a fost o prioritate în acordarea serviciilor publice de ocupare, organizarea burselor pentru ocuparea locurilor vacante, inclusiv cea pentru absolvenţi răspunzând intereselor comune de echilibrare a cererii cu oferta de muncă. „Acest tip de serviciu a suscitat interesul unui număr tot mai mare de angajatori, confruntaţi cu un deficit constant de personal”, a declarat Mirela Adomnicăi, directorul executiv la Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. 

Casă de pariuri, jefuită

Peste 60 de poliţişti din municipiul Suceava au fost implicaţi într-o amplă şi rapidă acţiune de identificare, localizare şi reţinere a unei persoane care a sustras aproape 5.000 de lei de la o casă de pariuri. Oamenii legii au blocat căile de acces şi au efectuat verificări complexe, iar drept urmare, în numai 3 ore s-a reuşit localizarea şi reţinerea suspectului. Vineri, Secţia de poliţie Burdujeni a fost sesizată prin „SNUAU 112” de un bărbat de 27 de ani, din municipiul Suceava, angajat al unei case de pariuri că, în jurul orei 19.20, un tânăr necunoscut i-a sustras încasările şi a fugit.  Potrivit cercetărilor, profitând de neglijenţa angajatului casei, care a ieşit din casierie pentru a verifica un aparat, lăsând uşa deschisă şi neasigurată, un tânăr necunoscut a pătruns în interior şi a sustras suma de 4.900 lei. În drum înspre ieşire, autorul l-a ameninţat cu acte de violenţă pe casier, iar apoi a dispărut în noapte. În urma măsurilor operative întreprinse la nivelul Poliţiei municipiului Suceava, suspectul a fost identificat în persoana unui tânăr de 19 ani, din localitate, însă suma furată a fost recuperată doar parțial. 

Peste 50 de firme folosesc munca zilierilor 

·        Şeful ITM, Romică Butnariu crede că este vorba despre o sporire a gradului de conformare a agenţilor economici la prevederile legale cu specific.

Munca zilierilor este căutată în judeţul Suceava, se poate concluziona dintr-o informare a Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Astfel, în 2016, prin intermediul aplicaţiei informatice „Pacific” în Registrul de zilierilor au fost înregistrate 46.780 de poziţii, ceea ce nu înseamnă neapărat şi acelaşi număr de lucrători, ci mai degrabă că unele dintre persoane sunt solicitate în mod repetat de-a lungul anului. Şeful ITM, Romică Butnariu crede că se poate vorbi despre o sporire a gradului de conformare la prevederile legale, anul trecut 56 de angajatori folosind „munca cu ziua”. Potrivit legislaţiei în vigoare, durata minimă de muncă este de cel puţin o zi, adică de 8 ore de activitate, respectiv de 6 ore, în cazul minorilor. Perioada maximă de prestare a muncii către acelaşi beneficiar este de 90 de zile calendaristice, zile cumulate pe durata unui an. Vârsta minimă a persoanelor care pot desfăşura activităţi cu caracter ocazional trebuie să fie de minim 16 ani. Pe de altă parte, de precizat este faptul că într-o campanie desfăşurată pe parcursul anului 2016, inspectorii ITM Suceava au controlat 34 de beneficiari ai muncii zilierilor, iar în urma deficienţelor depistat au dat două amenzi însumând 10.000 de lei. Conform legii, domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt agricultura; vânătoarea şi pescuitul; silvicultura; exploatările forestiere; piscicultura şi acvacultura; pomicultura şi viticultura; apicultura; zootehnia; spectacolele, producţiile cinematografice şi audiovizuale; publicitatea, activităţile care au caracter cultural; manipulările de mărfuri, precum şi activităţi de întreţinere şi curăţenie. 

AJOFM Suceava, depăşire cu 12 sută a planului de angajări

·        Cu 6% au crescut angajările în rândul şomerilor cu nivel de instruire profesional, dar şi cu 1,8% pentru absolvenţii de studii superioare.

Agenţia judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  depăşit planul de ocupare. Cel puţin aşa relevă bilanţul instituţiei, potrivit căruia, 22.236 de persoane au obţinut un loc de muncă, ceea ce înseamnă o depăşire cu 12% a ţintei programate pentru anul 2016. Conform blinaţului, o evoluţie remarcabilă în procesul de recrutare a forţei de muncă disponibilă o reprezintă scăderea vizibilă a numărului angajărilor din rândul persoanelor cu nivel de instruire primar şi gimnazial, în beneficiul celor cu studii medii, profesionale şi universitare. Astfel, anul trecut numărul încadrărilor a crescut cu 6% în ceea ce îi priveşte şomerii cu nivel de instruire profesional şi cu 1,8% pentru absolvenţii de studii superioare. Pe de altă parte, pe medii de provenienţă, cu 4,6% au sporit numărul angajărilor din categoria şomerilor din mediul urban. Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM  precizează că stimularea integrării pe piaţa muncii şi prevenirea şomajului s-au materializat prin pachete personalizate de măsuri active, respectiv prin cele orientate către nevoile, aşteptările şi aspiraţiile beneficiarilor. Drept urmare, având în vedere că activitatea de bază a Agenţiei este intermedierea cererii şi ofertei de forţă de muncă, 21.145 de persoane au fost ocupate prin serviciile de mediere a locurilor de muncă vacante, adică 95% din totalul angajărilor din anul trecut.

Inspectorii sanitari veterinari suceveni au interzis activitatea a 10 agenţi economici

·        În 2016, controlorii DSVSA au procedat la sancţionarea contravenţională a 174 de agenţi economici şi de persoane fizice, amendaţi fiind cu 64 mai mulţi contravenienţi decât în anul anterior. 

În cursul anului 2016, lucrătorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au emis 26 de ordonanţe, faţă de 35 în anul precedent. Dintre acestea, 10 sunt ordonanţe de interzicere a activităţii, comparativ cu 18 de asemenea documente emise în 2015. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au scris şi 16 ordonanţe de suspendare a activităţii a unor agenţi economici, cu una în minus, raportat la anul anterior. „Comparativ cu anul 2015, s-a constatat o scădere cu 9 ordonanţe emise, în ceea ce priveşte atât închiderile,cât şi suspendările de activitate”, precizează dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv al DSVSA. Tot în anul 2016, pentru încălcarea legislaţiei în domeniul sanitar veterinar şi al siguranţei alimentelor controlorii DSVSA au procedat la sancţionarea contravenţională a 174 de agenţi economici şi de persoane fizice, amendaţi fiind cu 64 mai mulţi contravenienţi decât în 2015. Valoarea sancţiunilor aplicate în anul 2016 s-a ridicat la 153.740 de lei, într-o creştere cu 32.480 de lei în comparaţie cu anul trecut. Potrivit dr Dănuţ Corneanu,  această situaţie este urmare a „a săvârşirii unor fapte mai puţin grave, dar în număr mai mare, atât de către agenţii economici, cât şi de către persoanele fizice”.