Fermierii suceveni îşi primesc subvenţiile pentru sectorul zootehnic 

·        „Facem apel către toţi fermierii care au primit notificări pentru clarificarea datelor din cererea unică de plată, să se prezinte urgent cu documentele solicitate”, precizează Iacob Vasile Caciur, directorul executiv al APIA Suceava

Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează crescătorii de bovine, ovine şi caprine din judeţul Suceava asupra situaţiei cererilor autorizate la plată pentru sectorul zootehnic. Astfel, arată directorul executiv Iacob Vasile Caciur, la schema decuplată de producţie în sectorul lapte, specia bovine, din totalul de 3.973 de cereri depuse de fermierii suceveni, înspre plată au fost date 3.589, iar achitate efectiv sunt 3.483 de cereri. La schema decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine, din 11.827 de cereri au fost autorizate 11.055, plătite efectiv fiind 10.498 cereri. În ceea ce priveşte schema cuplată de producţie, speciile caprine şi ovine, din 1.497 de dosare au obţinut autorizare 1.294, iar înspre achitare sunt 1.220. Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, la vaci de lapte, a fost solicitat în 355 de situaţii, până în prezent s-au autorizat la plată 200 de cereri şi s-au avizat plăţi pentru 185. În cazul sprijinului cuplat din sectorul zootehnic, la ovine, s-au plătit efectiv 257 cereri, din totalul de 372 depuse, autorizate fiind 265. La caprine, din 57 de dosare înaintate, s-au autorizat 39 de cereri, iar plătite efectiv au fost 36 de dosare. În cele din urmă, în ceea ce priveşte sprijinul cuplat în sector zootehnic, la taurine de carne, din 25 de cereri înregistrate în judeţul Suceava, s-au autorizate 14, până acum banii fiind îndreptaţi efectiv înspre 11 fermieri. „Agenţia depune toate eforturile pentru a finaliza plăţile aferente Campaniei din 2015 pentru schemele din sectorul zootehnic. Pe această cale facem apel către toţi fermierii cărora le sunt trimise notificări pentru clarificarea datelor din cererea unică de plată să se prezinte urgent cu documentele solicitate”, precizează Iacob Vasile Caciur, directorul executiv al APIA Suceava. Cuantumurile  plăţilor pentru sectorul zootehnic sunt: la vaci de lapte-107,61 de lei pe tona de lapte; la bovine de carne-430,27 de lei pe cap de animal, iar la ovine și caprine-26,10 de lei pe cap de animal.  Cuantumurile pentru sectorul zootehnic, în cazul sprijinului cuplat, sunt următoarele: la ovine-20,67 de lei pe cap de animal, iar la caprine-20,67 de lei pe cap de animal. Plăţile se fac la cursul de 4,4176 lei pentru un 1 euro.

Aversele puternice au dus la inundarea a 9 locuinţe şi 23 de anexe gospodăreşţi

·        Şapte podeţe au fost avariate, inundat fiind şi un autoturism.

Pe fondul informărilor meteorologice, în judeţul Suceava au fost înregistrate precipitaţii însemnate care s-au manifestat durata nopţii de luni înspre marţi, aversele însumând 20-30 de litri pe metrul pătrat. Prefectul Constantin Harasim informează că precipitaţiile căzute au determinat scurgeri importante de pe versanţi, implicit creşteri bruşte a nivelurilor râurilor şi pâraielor din zona de munte a judeţului. Fenomenele meteorologice periculoase s-au abătut asupra 4 localităţi, respectiv Dîrmoxa din oraşul Broşteni, Valea Putnei din comuna Pojorîta şi Fundu Moldovei şi Ortoaia, ambele din comuna Dorna Arini. Astfel, la primele ore ale zile de marţi au „inventariate” 9 locuinţe inundate, dintre care 3 în Fundu Moldovei, iar 6 în Pojorîta. Apa în exces a pătruns peste 21 de anexe gospodăreşti, curţi şi grădini, 6 dintre acestea din  Pojorîta, 4 din Broşteni, iar 11 din Fundu Moldovei. De altfel, în această din urmă comună 7 podeţe au fost iar avariate, inundat fiind şi un autoturism. „Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din localităţile afectate, împreună cu echipajele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au intervenit pentru diminuarea pagubelor, asigurându-se funcţionalitatea infrastructurii judeţene”, a precizat reprezentantul guvernului în teritoriu, care s-a deplasat în localităţile afectate, împreună cu ISU şi primarii în cauză fiind dispuse măsuri de îndepărtare a efectelor inundaţiilor şi evaluare a pagubelor înregistrate. Conform prefectului Constantin Harasim, în perioada la care facem referire către autorităţile locale au fost transmise 9 avertizări meteorologice de cod galben-nowcasting, două avertizări meteorologice de cod portocaliu-nowcasting, cât şi o avertizare hidrologică de cod portocaliu.

Cinci zile de concediu de odihnă suplimentar pentru angajaţii Primăriei care lucrează în condiţii vătămătoare  

·        Beneficiari sunt lucrătorii expuşi la câmpuri electromagnetice, microclimat cald nefavorabil,  gaze de ardere, agresiune din partea câinilor fără stăpân, dar şi la suprasolicitare neuropsihice prelungite prin lucrul cu calculatorul.

De concediu suplimentar de 5 zile lucrătoare va avea parte personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Suceava, Direcţiei Municipale de Evidenţă a Persoanei, Direcţiei Administraţiei Pieţelor, Direcţiei de Ecologizare şi Direcţiei de Asistenţă Socială. Acordarea suplimentului pentru odihnă este susţinută prin aceea că persoanele cu pricina muncesc în condiţii vătămătoare, cum ar fi expunerea la câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă, peste valoarea limită, dar şi la microclimat cald nefavorabil şi gaze de ardere, în cazul lucrătorilor de la centrala de termică şi al celor de la situaţii de urgenţă. Expunerea la microclimat de variabil şi pericol de agresiune din partea animalelor sunt angajaţii de la adăpostul pentru câinii fără stăpân, cele 5 zile de concediu suplimentar fiind date şi salariaţilor care sunt expuşi suprasolicitării neuropsihice prelungite prin lucrul cu calculatorul. Un proiect de hotărâre de  va fi pus pe masa consilierilor locali, facilitatea urmând a se acorda în baza buletinelor de expertizare a locurilor de muncă, cât şi a celor de determinare emise de Direcţia de Sănătate Publică Suceava. În luna mai a acestui an, Consiliul Local Suceava a aprobat un supliment de 5 zile de concediu de odihnă pentru angajaţii Direcţiei Generale a Domeniului Public a Primăriei. Demersul a fost motivat de faptul că personalul  respectiv activează în condiţii vătămătoare, cererea fiind însoţită de un buletin de expertizare a locurilor de muncă şi de altul de determinare a nivelului de zgomot. „Acordarea concediului de odihnă suplimentar de 5 zile este motivată de faptul că personalul din cadrul acestei Direcţii îşi desfăşoară activitatea în condiţii vătămătoare, determinate de expunere la cumul de noxe, agenţi bacterieni şi micotici, agenţi biologici, substanţe chimice, suprasolicitare osteo-musculo-articulară şi suprasolicitare neuropsihică prin lucrul prelungit cu calculatorul”, se arăta în expunerea de motive la proiectul de hotărâre. În conformitate cu HG nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome şi din unităţi bugetare, care prestează munci periculoase sau vătămătoare, au dreptul, în fiecare an, calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare. 

Cel puţin 40 la sută din suprafaţa pieţei agroalimentare, rezervată producătorilor agricoli cu atestat

·        Conform unei hotărâri a Consiliului Local, aprobată în urmă cu mai bine de 1 an, 134 dintre mesele din Piaţa agroalimentară centrală din Suceava erau prevăzute pentru producătorii cu atestate.

Producătorii agricoli cu atestat trebuie să ocupe cel puţin 40 la sută  din suprafaţa destinată produselor din sectorul vegetal din pieţele agroalimentare din municipiul Suceava. Aceasta conform unui demers legislativ care va fi dezbătută în deliberativul local, în şedinţa din această săptămână. Iniţiativă este adaptată la noile concepţii urbane privind „oraşele inteligente” şi „pieţele urbane sustenabile” prin care se urmăresc integrarea mai profundă în comunitatea locală a pieţelor şi Bazarului, popularizarea drepturilor şi obligaţiilor utilizatorilor, cât şi cea a serviciilor prestate consumatorilor. Proiectul de hotărâre vine pe fondul Legii nr. 145 din 2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei şi producătorilor din sectorul agricol, care, printre altele, impune amenajarea de compartimente distincte pe categorii de produse. „În ultima perioadă, autorităţile administraţiei publice s-au preocupat de amenajarea pieţelor agroalimentare după standarde europene, în scopul creării unor condiţii optime de desfăşurare a activităţilor specifice, asigurând un comerţ civilizat şi modern, în condiţii de siguranţă pentru cetăţeni”, reliefează în expunerea de motive, iniţiatorul proiectului, primarul Ion Lungu. Conform unei hotărâri a Consiliului Local, aprobată în urmă cu mai bine de 1 an, în Piaţa agroalimentară centrală din Suceava, 134 dintre mese au fost prevăzute pentru producătorii cu atestate, iar 17 pentru cei ocazionali. Sectorului pentru flori i s-au repartizat 16 mese, sectorului citrice-5, sectorului uz gopodăresc-5, iar sectorului hobby exotic-2. Agenţilor economici persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, asociaţiilor familiale şi societăţilor comerciale li s-au rezervat 51 de mese. Pe platoul descoperit din spatele clădirii Pieţei agroalimentare centrale, acestora din urmă li se punea la dispoziţiei 10 mese, în timp ce producătorii cu atestate aveau la îndemână 11 mese. Reamintim că  Piaţa agroalimentară centrală a trecut printr-un proces de modernizare, printre altele fiind făcute lucrări de înlocuire a acoperişului, modernizări ale interiorului pieţei, în această toamnă fiind anunţată amenajarea unui sistem de încălzire centralizată. Pentru început va fi încălzit doar unul dintre cele două tronsoane, acesta urmând a fi branşat la reţeaua de termoficare a municipiului Suceava. 

Adevărul nu ar trebui să doară, dar viitorul va arăta cine a fost sau nu PutinCio(lo)s.

Scrisoare întredeschisă, adresată domnului Gheorghe Flutur

Este greu de spus cărui fapt vi se datorează enervarea. Să fie canicula, să fie greutatea întâlnirilor cu cei 30 de reprezentanţi din diaspora (aproape aceeaşi şi mulţi din Comăneşti şi din Moara), să fie eşecul vizitei ministrului agriculturii care a promis ca la 1 august vor fi plătite subvenţiile şi am rămas doar cu promisiunile, sau mai degrabă locul codaş în clasamentul naţional al alocărilor financiare prin ultima rectificare bugetară? Dar, chiar dacă vă enervaţi, evidenţa e evidenţă şi oricine poate face o simplă împărţire să vadă că din 577 milioane pe ţară, Suceava primeşte doar 1 milion şi ceva. Au tăiat 3 milioane la învăţământ şi au dat 2 consiliului judeţean şi 2,4 celor 114 localităţi din Suceava. Şi da, suntem pe locul 38, înainte de Brăila, Călăraşi şi Ialomiţa, în timp ce judeţul Mureş ia 34 milioane, Vaslui-ul 30 milioane, Iaşi şi Bacău aproape 20 fiecare, dar Suceava numai 2,4 milioane. Lucrul acesta am vrut să îl arăt săptămâna trecută şi chiar daca vă doare, concluzia e una simplă: PutinCio(lo)s. Puţin!

Să trecem şi la celelalte lucruri cu care vă împăunaţi: centura, pârtia, ţeava de gaz, dar şi la altele pe care le-aţi promis în campanie, dar le-aţi uitat deja, spre exemplu autostrăzile - cele 2 - care să traverseze judeţul Suceava.

Centura: începută în 2007 estimată la 220 milioane, i-aţi crescut valoarea peste noapte în 2009 cu 59% până la 350 milioane, în perioada 2012 – 2016 s-au executat şi dat în exploatare de către guvernul PSD tronsonul III în lungime de 5,6 km. Am văzut zilele trecute că iar aţi crescut valoarea contractului, de data asta la 579 milioane (de două ori şi jumătate mai scumpă faţă de varianta iniţială). Guvernul Cioloş a zis că o termină în decembrie 2018, dumneavoastră aţi dat un telefon şi aţi finalizat-o în 2017, chiar dacă aţi promis în campanie că în trei luni de la alegeri o realizaţi, dar până pe 5 septembrie mai aveţi timp, cine ştie, poate mai daţi un telefon.

Pârtia: proiect aflat exclusiv în derularea Consiliului Local Câmpulung Moldovenesc, blocat în instanţă cu buna ştiinţă de către primar şi cu firma executantă aflată în insolvenţă. Cât timp se judecă părţile, nu poate fi finanţat nici măcar un leu, dar guvernul PSD, să ne amintim, a dat 2 milioane de euro pentru dezvoltare în 2014. Să vă întreb câţi bani a primit acum?

Ţeava de gaz: blocată în anul 2005 pe tronsonul Pojorâta-Vatra Dornei de ministrul Agriculturii şi silviculturii de la acea dată, domnul Gheorghe Flutur, având drept şef de cabinet pe domnul Dacian Cioloş. Poate că ar trebui să îi întrebaţi pe cei doi ce anume au avut în vedere atunci şi poate îl întrebaţi şi pe domnul Boc de ce a luat gratis de la judeţ şi cele 62 de localităţi împrumutate 101 km de magistrală de gaz natural. Şi poate îl întrebaţi pe domnul actual premier, sâmbătă, când îi veţi arăta ce aeroport modern au construit cei de dinaintea dumneavoastră, câţi bani a alocat localităţilor pentru plata ratelor şi dobânzilor din proiectul Utilităţi şi Mediu la Standarde Europene. Eu ştiu că ZERO, iar Victor Ponta şi guvernul PSD au dat 19,5 milioane anul trecut!

Şi în încheiere, pentru că în ultima vreme vorbiţi doar despre proiecte ale altora, vă prezint câteva lucruri certe şi petrecute deja în mandatul meu de preşedinte, dar meritele sunt evident ale tuturor celor care au trudit, de la proiectare şi până la execuţie. Aeroportul a fost realizat exclusiv în perioada 2013-2015, singurul lucru pe care l-aţi adus nou fiind buciumaşii la cursa de Milano, cursa care, la fel ca şi cea de Londra am negociat-o încă de anul trecut. Sau Muzeul de Istorie realizat între 2013 şi 2016, la deschiderea căruia aţi purtat cu fală ia tradiţională vopsită la imprimantă??? Sau despre Cetatea de Scaun a Sucevei realizată între anii 2011 şi 2016 unde aţi dat dovadă de măiestrie interpretativă, cântând la corn??? Sau poate ar trebui să amintim de drumul modernizat Suceava-Botoşani, cei 43 km realizaţi din octombrie 2013 în iulie 2014, sau de spitalul din Suceava şi cel din Fălticeni? 

Sunt foarte multe de amintit, dar eu nu mi-am propus să am o atitudine critică fără obiect, ci doar să spun lucruri despre ceea ce mi şi ni se pare greşit, dar atunci când dumneavoastră depăşiţi limita, să fiti convins că vom spune răspicat ceea ce e de spus, chiar dacă vă enervaţi. Şi încă un lucru: cei din Siret aşteaptă să începeţi autostrada, aşa le-aţi promis în campania electorală, sau nu cumva aţi confundat Siret-ul cu Szeged-ul?Până una alta, cu bune şi cu rele eu am ce spune despre ultimii 4 ani, atât la nivel judeţean cât şi la nivel naţional despre guvernarea PSD. Despre dumneavoastră vom vedea, însă, deocamdată, PutinCio(lo)s. Prea Puţin!

22 august 2016

Cătălin Ioan Nechifor

Noile autorităţi judeţene sucevene abandonează proiectul terminalului aeroportuar

·        Încă din toamnă, Consiliul Judeţean iniţia demersuri de schimbare a destinaţiei Centrului Economic „Bucovina”, astfel încât clădirea să adăpostească toţi pasagerii curselor aeriene.          

·        „Am rămas trăsnit de soluţia pe care o propune domnul Flutur, care vrea să construiască o şoapră”, spune fostul şef al administraţiei judeţene, Ioan Cătălin Nechifor.

Iniţiativa de transformare a clădirii Centrului Economic Bucovina în terminal pentru Aeroportul „Ştefan cel Mare” este ignorată de noua conducere a judeţului. Consiliul Judeţean Suceava a anunţat şi demarat, încă din octombrie 2015, un  proiect care se dovedea foarte utilă, având în vedere că, atât la îmbarcare, cât şi la debarcare Aerogara, nu poate prelua întregime fluxurile de călători. Potrivit proiectului de modernizare a Aeroportului, pentru clădirea cu destinaţia amintită nu a fost prevăzută extinderea, în plus aceasta găzduind servicii absolut necesare, precum cele vamale, procedurile legate zona Schengen, cât şi cele ale SRI. „Încă din octombrie, am decis începerea procedurilor de transformare a Centrului Economic în terminal aeroportuar. Suntem la aproape la 1 an de atunci, iar după ce s-a comandat un studiu de fezabilitate, s-au cerut păreri tehnice, iată că ne plângem, acum, că Aerogara nu este suficientă. Aceasta a fost ideea pentru care, la momentul respectiv am efectuat transferul de proprietate, aceea de a construi un nou terminal, modern, amplu, care într-adevăr să permită o dezvoltare de zbor adecvată”, iterează Nechifor, adăugând că modernizarea Aerogării s-a făcut pe structura din perioada comunistă a obiectivului, care nu permite dezvoltarea de care ar fi nevoie.

 Nechifor evidenţiază că, la debarcare, terminalul de sosiri nu dispune de spaţiu suficient, însă nu este de acord cu propunerea preşedintelui Gheorghe Flutur, aceea de a improviza un adăpost de ploaie şi ninsoare lângă pistă, în apropierea Aerogării, soluţia fiind  una neadecvată, dar şi neacoperitoare, mai ales în cazul suprapunerii a două curse. „Am rămas trăsnit de soluţia pe care o propune domnul Flutur, care vrea să construiască o şoapră. Să ne imaginăm cum ar arăta această prelată, trântită undeva în zona platformei de debarcare, în apropierea unei clădiri modernizate, cu structuri de lemn, metal şi sticlă. Să zicem că soluţia ar fi corectă, dar chiar şi aşa până la şoapră pasagerii vor merge tot prin ploaie sau zloată”, a reliefat ex-preşedintele Consiliul Judeţean Suceava. În vederea înlăturării acestor inconveniente, Cătălin Nechifor avansează soluţia achiziţionării în leasing a două autobuze, care presupun costuri operaţionale scăzute, mijloace de transport cu care călătorii urmează a fi transportaţi de la scara avionului până la terminal, aşa cum dealtfel se întâmplă pe aeroporturile din ţările civilizate.  

În 8 ani,

Valoarea lucrărilor de la centura ocolitoare a Sucevei   s-a dublat

·        Iniţial fost estimată suma de 220 de milioane de lei, în 2010, prin reproiectare, s-a ajuns la un necesar de 370 de milioane de lei, pentru ca, recent, CNADNR să semneze un contract de finanţare europeană nerambursabilă de 279 de milioane de lei.

·         „Unii au executat, au realizat, iar alţii nu au făcut altceva decât să crească preţul lucrărilor”, susţine Ioan Cătălin Nechifor”, fostul preşedinte al Consiliului judeţean Suceava.

Pentru centura ocolitoare a municipiului Suceava se plăteşte un preţ foarte mare, inclusiv în vieţi de oameni, a opinat într-o conferinţă de presă, fostul preşedinte PSD al Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, care crede că de vină sunt greşelile de proiectare şi că erorile au adus inclusiv pierderi de timp şi bani. „Oare cine şi-a asumat răspunderea pentru faptul că au murit oameni acolo? A plătit cineva, proiectant, executant, autorităţi. Nu, din păcate!”,  a subliniat Nechifor, făcând referire la „Zidul morţii” de pe DN 17, în zona căruia în anii trecuţi au avut loc mai multe accidente mortale de circulaţie. Actualul consilier judeţean sucevean reaminteşte că inelul ocolitor al Sucevei a fost proiectat în anii 2007-2008 şi dat în execuţie, după licitaţie, la o valoare de 220 de milioane de lei, pentru amenajări desfăşurate pe 12,84 km, ceea ce la cursul de 3,6 lei pentru 1 euro, însemna 6 milioane de euro/km.  În 2009-2010, prin reproiectare şi refacerea valorii de execuţie, „preţurile au crescut peste noapte”  până la aproape 370 de milioane de lei, adăugându-se încă 150 de milioane de lei, iar la un curs de 4,1 lei pentru 1 euro, s-a ajuns la 7 milioane de euro/km. În anul 2014, s-a reuşit darea în folosinţă a tronsonului nr. Pătrăuţi-Şcheia, în lungime de 5,2 km, cu efecte asupra descongestionării traficului, până în prezent valoarea decontată pentru lucrările efectuate însumând 250 de milioane de lei.

·        „Sigur, vinovatul principal este CNADNR, şi trebuie şi un răspuns în acest sens”, subliniază Nechifor.

„Practic, până acum am plătit mai multe decât a fost stabilit iniţial şi doar ca să constatăm că, astăzi, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România să semneze cu Comisia Europeană un nou contract de finanţare pentru suma de 279 de milioane de lei. Adică, după ce am cheltuit 250 de milioane de lei, ne mai trebuie 279 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 529 de milioane de lei, respectiv 9,36 milioane de lei pe km. Sigur, vinovatul principal este CNADNR, şi trebuie şi un răspuns în acest sens”, reliefează consilierul judeţean PSD. Nechifor crede că lucrările nu vor fi terminate prea curând, printr-o poziţie oficială Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România anunţând  că o nouă licitaţie va fi ţinută în iarnă, cu termen de dare în folosinţă luna decembrie 2018. Iar toate acestea în condiţiile în care valoarea execuţiei s-a dublat. „Unii au executat, au realizat, iar alţii nu au făcut altceva decât să crească preţul lucrărilor. Şi, iată că, după mai mult de 8 ani de aşteptare, centura încă nu este gata”, a conchis Ioan Cătălin Nechifor”, fostul preşedinte al Consiliului judeţean Suceava.                     

Crescătorii de animale sunt descurajaţi   

·        „Suntem în septembrie, îndată, iar oamenii nu şi-au primit banii pentru animale”, arată Ioan Cătălin Nechifor, ex-şeful CJ Suceava.  

Proiectul de livrare de carne de oaie din judeţul Suceava către ţările arabe este unul bun, însă acesta ar trebui să fie susţinut de Guvern, este de părere Ioan Cătălin Nechifor, fost şef al administraţiei judeţene în perioada 2012-2014. Ex-şeful CJ spune că personal a avut mai multe discuţii pe tema amintită, inclusiv cu crescătorii de bovine, însă s-a constat că atât în judeţul Suceava, cât şi în cele limitrofe, nu există capacitatea furnizării periodice şi ritmice a câte 2.000-3.000 de carcase de animale. „Însă, cum să fie încurajaţi fermierii din zootehnie, când subvenţia nu a fost plătită nici până la această dată. Suntem în septembrie, îndată, iar oamenii nu şi-au primit banii pentru animale”, a subliniat Nechifor. 

Pe de altă parte, eventualii cumpărători sunt interesaţi de carne produsă în condiţii standard, la anumiţi parametri calitativi, de la bovine sacrificate în abatoare autorizate şi cu transport rapid pe calea aerului. „Discuţii de acest gen au fost purtate deseori de-a lungul timpului. Este o idee foarte bună, dar, din păcate, foarte greu de pus în practică. Cei care sunt din Qatar, Emiratele Arabe, Kuweit şi Arabia Saudită, vin să cumpere cu miile, cu tonele, şi nu doar câteva oi”, a explicat Ioan Călin Nechifor, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean.        

Preţ accesibil al lemnului de foc pentru populaţie 

·        Până acum acest sortiment a fost introdus în categoria biomasei, cererea mare venită din partea producătorilor de energie electrică dezavantajând pe consumatorii casnici.     

Luna august 2016 aduce modificări legislative la emiterea certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe utilizată în producerea de energie electrică din surse de regenerabile, anunţă Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, care precizează că  în vigoare a intrat Ordinului nr.1534 din 28 iulie 2016. „Potrivit noii reglementări, lemnul de foc nu mai constituie biomasă pentru eliberarea certificatelor de origine, fapt care ar trebui să conducă la echilibrarea preţului pentru acest sortiment de lemn”, subliniază inspectorul şef Găşpărel.

Responsabilul Gărzii Forestiere precizează că anterior, în baza Ordinului nr. 1341/2012 lemnul de foc era inclus în biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe, influenţând, astfel, creşterea preţului. Aşa se face că, beneficiind de sprijin financiar  prin  acordarea certificatelor de origine, producătorii de energie electrică din biomasa, s-au axat pe achiziţiile de lemn de foc, cererea mare ducând la creştere preţului. „Acest lucru era în dezavantajul populaţiei, pentru care cererea de lemn de foc a fost şi este în continuă creştere. Un alt avantaj al actualului act normativ îl reprezintă faptul că măsura va determina prelucrarea şi reciclarea eficientă a materialelor lemnoase şi/sau a produselor lemnoase”, explică Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.  

Pe poziţia 38 în ţară,

Judeţul Suceava primeşte numai 0,42 la sută din rectificarea de 557 de  milioane de lei a Guvernului Cioloş

·        Potrivit lui Cătălin Nechifor, fostul preşedinte PSD al Consiliului Judeţean, este pentru prima dată în istoria postdecembristă, în care judeţul Suceava este lăsat la coadă, fiind tratat „la şi alţii”.

·        „Cred că primarii ar trebui să-l primească pe Cioloş cu bucium de jale la Aeroport, atunci când va veni la Suceava”,  reliefează Nechifor

Suceava este la coadă, a decretat, ieri, într-o conferinţă de presă, Cătălin Nechifor, fostul preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Suceava, după ce a analizat modul în care Guvernul Cioloş a repartizat banii, la rectificarea de luna aceasta a bugetului de stat. Consilierul judeţean Cătălin Nechifor a arătat că judeţul Suceava a primit doar 2,44 milioane de lei, în timp ce Mureş s-a ales cu 34,5 milioane de lei, Vaslui cu 30,4 milioane de lei,  Alba cu 23,3 de milioane de lei, Iaşi cu 18,3 milioane de lei,  Maramureş cu 14 milioane de lei, iar Vâlcea cu 13 milioane de lei. „Iată cum arată alocarea de resurse pe care Guvernul Cioloş, prietenul actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, o face pentru noi sucevenii. Este nepermis ca un judeţ cum este Suceava, al doilea ca mărime din ţară, cu peste 600.000 de locuitori şi 114 unităţi administrativ-teritoriale să fie undeva lângă Călăraşi, Brăila şi Ialomiţa, judeţe aproape eminamente rurale, cu populaţie redusă şi localităţi puţine”, a evidenţiat ex-şeful executivului judeţean sucevean. Astfel, la o rectificare de 557 de milioane de lei, judeţul Suceava este „creditat” cu 0,42%, din total, ocupând locul 38 în clasamentul alocărilor de la bugetul de stat. În contrapondere, Mureş, spre exemplu, cu 99 de unităţi administrativ-teritoriale, se bucură de  repartizări, adică de 14 ori mai mari. În Regiunea de Dezvoltare Nord Est,  judeţul Iaşi, cu 98 unităţi administrativ-teritoriale, primeşte de 7,5 ori mai mult; Vaslui, cu 86 de localităţi are parte de alocări de 12,4 ori mai mari, iar Bacău cu 93 de unităţi administrativ-teritoriale ia de 9 ori mai mult.

·        Pentru salariile din sistemul preuniversitar nu se dă bani, învăţământului confesional şi celui particular fiindu-le tăiate 3,5 milioane de lei.

Împărţită la cele 114 de primării din judeţul Suceava, suma de 2,44 de milioane de lei însemnă o medie de 4.000 de euro pe fiecare unitate administrativ-teritorială. Cătălin Nechifor susţine că este pentru prima dată în istoria postdecembristă în care Suceava este lăsată la coadă, fiind tratată „la şi alţii”. „Oare ce ghinion fi având judeţul Suceava să fie tratat în aşa hal de către Guvernul Cioloş. M-am uitat la poziţiile publice ale domnului Flutur, că discută des cu premierului Cioloş, care este aşteptat pe 27 august la Suceava. Cred că primarii ar trebui să-l primească pe Cioloş cu bucium de jale la Aeroport, când va veni la Suceava”,  reliefează Nechifor. Fostul preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Suceava a mai  precizat că în 2015, la prima rectificare, cea din vară, Guvernul Ponta a îndreptat înspre judeţul Suceava 36,2 milioane de lei numai pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraşelor şi municipiilor, în comparaţie cu cele 2,44 milioane de lei ale executivului Cioloş. Tot în august 2015, Guvernul PSD a alocat pentru salariile personalului din învăţământul preuniversitar suma de 18,5 milioane de lei, anul acesta la capitolul amintit în judeţul Suceava nefiind orientat vreun ban. La fel, dacă în urmă cu un an pentru personalul clerical a fost prevăzută suma de 713.000 de lei, în 2016 învăţământului confesional şi celui particular  sucevene tăindu-li-se 3,5 milioane de lei. Cătălin Nechifor a mai adăugat că, în 2015, cu prilejul rectificării din noiembrie, judeţul Suceava a beneficiat de 5,2 milioane de lei pentru protecţie socială; 45 de milioane de lei au fost primiţi pentru echilibrarea bugetelor locale; 38 de milioane de lei s-au dat pentru învăţământ şi însoţitorii persoanelor cu handicap; cu 19,5 milioane de lei au fost susţinute ratele primăriilor în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde Europene”   iar 13,86 de milioane de lei au luat calea infrastructurii de drumuri judeţene.  

Termica revine şi ameninţă că lasă pe sucevenii fără apă caldă

·        Lichidatorul MGA Insolvency SPRL anunţă că va întrerupe alimentarea cu energie electrică a electropompelor  folosite de succesoarea Thermonet, din cauză că aceasta din urmă nu şi-a plăti facturile pentru aprilie şi iunie.

·        Această măsură va conduce la sistarea furnizării apei calde în municipiul Suceava, situaţie (...) care nu poate fi evitată, transmite lichidatorul.

 Societatea comercială Termica Suceava, aflată în procedurile falimentului şi lichidării, anunţă că „va fi nevoită” să sisteze, începând de pe 23 august 2016, ora 8.00, alimentarea cu energie electrică a electropompelor de termoficare situate în incinta Centralei Electrice de Termoficare, în prezent acestea fiind utilizate de noul operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, Thermonet Suceava. Potrivit unui comunicat de presă al lichidatorului judiciar MGA Insolvency SPRL, întreruperea se va face pe 22 august, doar în cazul în care Thermonet nu va achita facturile pentru energia electrică furnizată de la instalaţiile aparţinând Termica şi consumată în lunile aprilie şi iunie ale anului  acesta. „Această măsură va conduce la sistarea furnizării apei calde în municipiul Suceava, situaţie pe care o regretăm şi pentru care ne cerem scuze, dar care nu poate fi evitată, în condiţiile în care consumatorul Thermonet nu achită energia electrică consumată din instalaţiile Termica, care, la rându-i a achiziţionat-o  de la E.on Energie România şi trebuie să o plătească acestui furnizor până la termenul de scadenţă de 22 august 2016. În caz contrar, furnizorul urmează a sista alimentarea locului de consum de consum CET Suceava”, se atenţionează în comunicatul MGA Insolvency SPRL.       

Reamintim că, în luna octombrie 2015, Thermonet Suceava, având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti şi Elsaco Botoşani, a preluat în concesiune sistemul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic din Suceava după ce, la negocieri, s-a detaşat la criteriile privind aspectele tehnice, conducând în clasament, cu un total de 312,68 de puncte, în faţa Transagent, firmă a autorităţilor locale care a acumulat doar 283,10 puncte.

Aberaţii ale noilor reglementări privind licitaţiile

·        „S-a ars un motor la Direcţia Domeniului Public, iar pentru a-l repara trebuie să mergem în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice”, arată Ion Lungu Sucevei.

·        Multe dintre proiectele administraţiei locale sunt blocate, proaspetele prevederi legale neprevăzând sancţionarea firmelor „care contestă de dragul contestaţiei”.

Mai multe proiecte ale Primăriei municipiului Suceava nu pot fi puse în practică din cauză că procedurile de licitaţii sunt contestate. Primarul Ion Lungu, a prezentat priorităţile administraţiei locale sucevene pentru toamna care se apropie, declarând că noua legislaţie privind achiziţiile publice nu  a adus mult aşteptată simplificare, ci din contra, acum caietul de sarcini poate fi contestat de către potenţiali competitori încă din faza întocmirii. „Nu foarte multe dintre acestea sunt realizabile astăzi, pentru că, din păcate, există foarte multe contestaţii. Eu mă gândeam că, în urma licitaţiilor electronice, lucrurile se vor simplifica. Nici pe departe. S-a modificat metodologia şi se poate contesta caietul de sarcini înainte de licitaţie, se face notificare, contestare, iar din acest punct de vedere sunt blocate multe proiecte”, a declarat ocupantului administrativ din Areni. Lungu dat ca exemplu proiectul de amenajarea a Zonei de agrement „Tătăraşi”, licitaţia prin care a fost desemnat constructorul fiind contestată de către unul dintre participanţi, respectiv Victor Construct Botoşani. Câştigătorul licitaţiei este firma suceveană Civica, pentru realizarea obiectivului fiind contractat un credit de 10 milioane de lei „Iată că am pierdut 3 luni de zile cu aceste contestaţii. Noi am, cerut prelungirea ofertelor până la 18 octombrie. Am zis că realizăm respectiva zonă de agrement în această vară, licitaţia a fost electronică, de aceea mă gândeam că depunerea de contestaţii nu mai are rost”, a subliniat Lungu, adăugând că a fost contrazis de realitate, iar o contestaţie este pe masa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

Edilul-şef sucevean crede că se impune sancţionarea  firmelor de rea credinţă care au făcut din procedura contestaţiei o obişnuinţă. Pe de altă parte, necesară ar fi stabilirea unui valori minime a bunurilor şi serviciilor licitate în Sistemul Electronic de Achiziţii Public (SEAP), astfel încât să nu se ajungă la aberaţii de genul celor care blochează unul activităţi. „Păcat că licitaţiile electronice nu au clarificat lucrurile, ba dimpotrivă le-au complicat, iar prin normele metodologice s-a ajuns la situaţii aberante. S-a ars un motor la Direcţia Domeniului Public, iar pentru a-l repara trebuie să mergem pe SEAP. Aşa este la noi, la români, cădem dintr-o extremă în alta. Cred că ar trebui un prag pentru valorile licitate în sistem electroni şi, la fel o sancţionare a celor care contestă de dragul contestaţiei. S-a încercat lucrul acesta, am înţeles că sunt probleme cu Comisia Europeană, precum că nu se asigură competitivitatea, însă nu este în ordine să se conteste doar pentru a se afla cineva în treabă”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.  

Echipa de fotbal Rapid CFR, neclaritităţi în cheltuirea banilor primiţi de la Primărie

·        „Mai sunt unele lucruri de clarificat, dar dacă se constată că decontul nu este conform, se poate ajunge în situaţia în care să se ceară banii înapoi”, precizează Ion Lungu, primarul  Sucevei.

Rapid CFR Suceava nu a reuşit să justifice, nici până la această dată, modul de cheltuire a sumelor primite de la bugetul local al municipiului Suceava. Primarul Ion Lungu a declarat că echipa de fotbal se va bucura în continuare de susţinere financiară din partea autorităţilor administraţiei publice municipale din reşedinţă de judeţ, însă numai în condiţii de transparenţă şi de respectare a prevederilor legale în domeniu. „Noi susţinem şi vrem să finanţăm în continuare fotbalul, dar cu respectarea legalităţii. Însă nici astăzi nu au fost justificate cheltuielile de către cei de la Rapid, actuala Foresta”, a subliniat şeful administraţiei locale. În cauză este o sumă de circa 510.000 de lei, în conturile Clubului trebuind a ajunge şi restul de bani din bugetul pe anul acesta, adică aproximativ 1,2 milioane de lei.

Şeful municipalităţii evidenţiază că responsabilii Rapid CFR trebuie să prezinte justificări pentru partea de 30% alocată, abia după aceea urmând a se trece la eliberarea următoarei tranşe. „Termenul limită este sfârşitul anului, însă trebuie justificaţi cei 30% primiţi până acum. În cazul care suma respectivă nu este justificată, cei de acolo nu mai pot beneficia de restul banilor. Astăzi este adus decontul, este depus, dar mai sunt unele lucruri de clarificat. Dacă se constată că nu este conform, abia atunci se poate ajunge în situaţia în care să se ceară banii înapoi. Sunt convins că nu vom ajunge colo, dar vreau să spun că lucrurile merg destul de greu în ceea ce priveşte deconturile, iar acestea trebuie să fie întocmai în litera şi spiritul legii”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.       

Primăria, datorii de 20 de milioane de lei din cauza slabelor încasări din taxe şi impozite

·       „În principal, avem restanţe la lucrările de reparare a străzilor şi la serviciile de salubritate”, a declarat primarul Ion Lungu, potrivit căruia restanţele persoanelor fizice şi persoanelor juridice către bugetul local sunt de circa 15 milioane de euro.   

Primăria municipiului Suceava îşi plăteşte cu întârziere obligaţiile către furnizorii de bunuri, furnizorii de servicii şi prestatorii de lucrări, recunoaşte şeful administraţie locale, Ion Lungu. Primarul Sucevei  a precizat, într-o conferinţă de presă, că neplata la timp este cauzată de ritmul scăzut al încasărilor din taxele şi impozitele datorate de contribuabilii suceveni, în special din cele ale persoanelor juridice. Astfel, potrivit  Lungu obligaţiile administraţiei locale se ridică la circa 20 de milioane de lei, restanţele la achitarea acestora fiind vechi de 45 până la de 60 de zile. „Ritmul la încasări este aşa cum este, din păcate unul nesatisfăcător. De aceea, În principal, avem restanţe la lucrările de reparare a străzilor şi la serviciile de salubritate, acestea fiind de aproximativ 20 de milioane de lei”, punctat Ion Lungu, primarul Sucevei. În primele 6 luni ale anului 2016, în vistieria locală au intrat doar 50% din sumele fundamentate şi aprobate prin buget de către autorităţile din municipiul Suceava. Astfel, veniturile proprii ale administraţiei locale reprezintă 56% din totalul bugetar, condiţii în care „conform teoriei economice”, Primăria  este sănătoasă din acest punct de vedere”. Intrările din taxele şi impozitele pe proprietate au sporit cu 15,96%, raportat la primele 6 luni ale anului trecut. Deşi erau aşteptau încasări spectaculoase din amenzi şi penalităţi de întârziere -  ca urmare modificărilor Codului fiscal -, acestea au crescut doar cu 6% faţă de intervalul omolog al lui 2015. Primarul Ion Lungu a recomandat contribuabililor să facă  tot posibilul să-şi achite datoriile, întrucât, în caz contrat Primăria, prin Serviciul de executări silite, se va trece la măsuri de recuperare a restanţele de circa 15 milioane de euro, inclusiv prin blocarea conturilor.  

Licitaţia pentru creditul de 25 de milioane de lei a fost anulată

·       Banii erau destinaţi construirii unei Săli sportive polivalente, finanţarea urmând a fi preluată de Compania Naţională de Investiţii.

·       Totuşi, creditul ar putea fi contractat pentru susţinerea financiară a altor proiecte, pentru aceasta trebuind însă o altă hotărâre a deliberativului local şi lansată o nouă procedură.    

Primăria municipiului Suceava a anulat procedura de selecţie pentru creditul bancar în valoare de 25 de milioane de lei cu ajutorul căruia urma să fie susţinută financiar construirea Sălii de sport polivalente. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de către primarul Ion Lungu, edilul-şef precizând că noul obiectiv va fi ridicat cu finanţarea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI). Şeful municipalităţii a precizat că autorităţile administraţiei  sucevene ar putea beneficia de această oportunitate, banii astfel „economisiţi” înspre alte proiecte. Astfel, ar putea fi asigurate cofinanţarea de 9,47 milioane de lei a proiectelor cu fondurile elveţiene, precum şi finanţarea reabilitării sediului Primăriei şi Cinematografului „Arta”, a construirii  de grădiniţe,  cât şi a introducerii utilităţilor în cartierul pentru tineri „Europa”. „Am anulat procedura de licitaţie care era în curs, însă avem nevoie de bani, în continuare. Voi relua discuţiile cu consilierii locali, pentru a ne folosi de această oportunitate şi a orienta suma respectivă înspre alte proiecte. Unele sunt licitate, altele intră la execuţie, însă, pentru toate acestea ne trebuie o altă hotărâre de Consiliul Local”, a explicat edilul-şef Ion Lungu.        

Consiliul Local al municipiului Suceava a  aprobat, în ultima şedinţă a mandatului trecut, caietul de sarcini pentru contractarea unei finanţări interne nerambursabile în valoare de  25 de milioane de lei, adică aproximativ 5 milioane de euro. Banii trebuiau să ia calea construirii unei Săli polivalente cu 5.000 de locuri, însă Compania Naţională  de Investiţii va aloca finanţare din fonduri guvernamentale pentru aceasta.

Sala polivalentă va fi ridicată la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe un teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, proiectul CNI fiind al uneia cu 7.500 de locuri. Potrivit unei simulări, în condiţiile accesării creditului gradul de îndatorare a administraţiei locale urmând a ajunge la 17,99%, în 2016, după care va scădea în anii următori.  Sala polivalentă face parte din proiectul Complexului sportiv, avansat încă din anul 2011, valoarea totală a investiţiei fiind evaluată la circa 17 milioane de euro. Obiectivul urmează a fi construit pe o suprafaţă de 12 hectare, incluzând un stadion cu 15.000 de locuri, sală polivalentă cu 5.000 de locuri, bazin olimpic de înot, precum şi terenuri în aer liber, de handbal, baschet, volei şi tenis. Complementar dotărilor sportive, în zonă vor fi amenajate spaţii verzi sub formă de insule, cât şi parcuri. Nu vor lipsi spaţiile tehnice, parcările, spaţiile comerciale şi de servicii, dar şi amenajările cu destinaţia de locuire, inclusiv cu funcţiunile aferente.

Trei puncte termice ar putea fi modernizate în toamnă, însă autorităţile tremură din cauza contestaţiilor

·       La începutul lui august, în cadrul Programului „Termoficare 2006-2020”, Suceava a primit  8,37 de milioane de lei, iar licitaţia este în curs.

·       „Sperăm să terminăm sumele care, în condiţiile dacă nu sunt consumate până la sfârşitul anului, se dau înapoi”, a reliefat Ion Lungu

Pe 1 septembrie, este ţinută licitaţia pe care Primăria municipiului Suceava o organizează pentru modernizarea unor puncte termice şi reţele secundare de trasport din reşedinţa de judeţ. Este vorba despre lotul nr. 1, respectiv de reţelele aferente punctului termic „Zamca IV” şi modernizarea Punctului termic „Parc”, cu o valoare estimată de 9,5 milioane de lei, cât şi despre lotul nr. 2, cu reţele secundare care deservesc Punctul termic „Obcini IV”, cu alocări preconizate de 10,69 de milioane de lei. Pimarul Ion Lungu, spune că Guvernul a dat drumul la bani cu întârziere şi speră ca după desemnarea pin licitaţie a constructorului să nu apară contestaţiile. „Primăria municipiului Suceava a primit de la Guvern, în acest an, o sumă foarte consistentă, de 8,37 de milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro, contractul fiind deja semnat. Cu banii pe care i-am prins în bugetul local, avem posibilitatea de finanţa aceste lucrări. Suntem la faza de licitaţie, contractul venind destul de târziu, adică la începutul lunii august. Sperăm să terminăm toţi aceşti bani, măcar pe cei de la Guvern, care sunt sume alocate anual şi bineînţeles, în condiţiile în care nu sunt consumate până la sfârşitul anului, se dau înapoi”, a reliefat Ion Lungu, ocupantul fotoliului administrativ din Areni, precizând că municipiul Suceava a luat, în scopul amintit, cea de a treia sumă din ţară ca mărime. În cadrul Programului „Termoficare 2006-2020”, solicitată  a fost suma de 10,5 milioane de lei, însă  de la Centru s-a făcut promisiunea că aceasta va fi suplimentată odată cu cheltuirea fondurilor disponibilizate iniţial.  Până acum, în Suceava, cu bani de la bugetul de stat, au fost reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, adică aproximativ 40% din total; conducte secundare în lungime de 62 km, din totalul de 152 km(36,7 %), în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total.   

Inspectorii de muncă suceveni, împiedicaţi să-şi facă treaba

·       Celor care s-au împotrivit controalelor li s-au aplicat 13 sancţiuni, de sancţiuni având aparte şi 22 de agenţi economici care au refuzat să pună la dispoziţie documentele solicitate.  

Împiedicarea exercitării controlului şi neîndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă, reprezintă frecvente abateri constate de lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava în primul semestru al acestui an. Inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că, în perioada ianuarie-iunie 2016, în baza Legii nr. 108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, din perspectiva amintită aplicate au fost 47 sancţiuni contravenţionale, dintre care 26 avertismente şi 21 amenzi. Astfel, 13 sancţiuni sancţiuni contravenţionale s-au dat pentru împiedicarea activităţii de control a inspectorilor de muncă şi a exercitării  atribuţiilor acestora, iar altele 12 au vizat neducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin procesele verbale de control încheiate. În alte 22 de cazuri, inspectorii de muncă suceveni s-au confruntat cu nerespectarea obligaţiei de a pune la dispoziţie, în termenul stabilit, a documentelor solicitate şi necesare controlului, în primele 6 luni ale anului valoarea totală a amenzilor aplicate conform Legii nr. 108/1999 ridicându-se la 135.000 lei. În domeniul relaţiilor de muncă, în perioada ianuarie-iunie 2016, inspectorii de muncă suceveni au desfăşurat de 1.286 acţiuni de control tip de campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv, acestea vizând 1.239 de unităţi din toate categoriile. Romeo Butnariu arată că în urma constatării încălcării prevederilor legale în vigoare s-au aplicat de 152 amenzi a căror valoare a însumat 823.400 lei. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 608 de controale. Cu prilejul verificărilor efectuate s-au constatat 777 de abateri contravenţionale, amenzilor date totalizând 217.500 lei.  

Mii de cereri de stabilire  şi modificare a pensiilor

·       Din cele peste 5.600 de documentaţii, 1,64% au fost respinse, vina fiind de partea potenţialilor îndreptăţiţi.   

·       „Cererile nesoluţionate, vizează dosare pentru care s-au solicitat diverse înscrisuri necesare soluţionării”, se arată într-o informare a Casei Județene de Pensii.

Una dintre preocupările importante ale lucrătorilor specializaţi ai Casei Judeţene de Pensii Suceava o reprezintă soluţionarea în termen a cererilor de stabilire şi modificare a pensiilor. Conducerea instituţiei informează că doar în prima jumătate a anului 2016, în acest sens s-a depus o intensă activitate, peste 5.600 de cereri reclamând rezolvarea. Chiar şi în aceste condiţii, aşteptările solicitanţilor nu au fost satisfăcute în totalitate, o parte din vină revenind acestora. Drept urmare, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2016, soluţionate au fost 5.547 de cereri, din totalul de 5.639 primite, gradul de satisfacere fiind de 98,36%. „Cererile nesoluţionate, vizează dosare pentru care s-au solicitat diverse înscrisuri necesare soluţionării", se reliefează în informarea Casei Județene de Pensii.

O altă latură a  CJP Suceava o constituie, soluţionarea cererilor de acordare a indemnizaţiilor prevăzute de legi speciale, în primele 6 luni ale anului în curs fiind rezolvate 85 de dosare, din tot atâtea depuse, cu un grad de acoperire  de 100%. Nu în cele din urmă, mult de lucru dă inclusiv analizarea şi soluţionarea în termen a scrisorilor, sesizărilor şi petiţiilor, toate acestea având ca suport nelămuririle legate de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Conform informării Casei Judeţene de Pensii, în două trimestre  ale lui 2016, pe adresa instituţiei au sosit 2.269 de reclamaţii, „obiectivul fiind îndeplinit în proporţie de 100%”. 

Aproape 70 de suceveni şi-au exportat prestaţiile sociale

·        Compartimentul EURES a consiliat 367 de persoane care au apelat la mobilitate în Spaţiul Economic European.

Asistarea în vederea ocupării unui loc de muncă în interiorul comunităţii europene şi creşterea mobilităţii pe piaţa europeană a muncii constituie o preocupare constantă a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.  Potrivit Ancăi Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM, în acest sens sunt acordate servicii de informare, orientare şi mediere privind mobilitatea forţei de muncă şi securitatea socială a lucrătorilor migranţi. „Orientarea şi consilierea solicitanţilor de slujbe în străinătate, acordate prin Compartimentul de ocupare a forţei de muncă în străinătate-EURES, face parte din categoria de serviciilor de ocupare”, subliniază responsabilul AJOFM. Anca Capverde precizează că, în primele 6 luni ale anului 2016, în cadrul Compartimentul EURES al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava au fost consiliate 367 de persoane care au apelat la mobilitate în Spaţiul Economic European şi au fost eliberate 68 de formulare în domeniul securităţii sociale. Este vorba despre formulare „E301”, „E302” şi „U”, documente necesare atestării perioadelor de cotizare necesare stabilirea dreptului la indemnizaţiei de şomaj, prestaţiilor sociale care se acordă membrilor din familia şomerilor sau în vederea exportării prestaţiei de şomaj.