Recolta slabă de prune îi lasă pe uscat pe iubitorii de ţuică naturală

• „Nu au fost condiţii prielnice nici în ţară, dar nici în judeţul Suceava, iar preţul este destul de mare. Nu o să avem nici magiun, dar nici ţuică”, spune Vasile Tofan, purtător de cuvânt al DADR

• În schimb, recolta de mere ajunge şi la  50 de tone pe hectar, marea problemă fiind cea a desfacerii producţiei

Pomicultorii suceveni au intrat în livezi, la recoltatul fructelor. În judeţul Suceava, mărul ocupă cele mai întinse suprafeţe, urmat fiind de prun şi păr. Potrivit putătorului de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Vasile Tofan, recolta de mere din 2011 este una destul de bună, probleme ivindu-se la valorificare, motiv pentru care fructele sunt deja vândute direct de la marginea livezilor. „În livezile din judeţul Suceava predomină mărul, patria acestuia fiind, îndeosebi, zona Fălticeni. Recolta este una apreciabilă, merele sunt bune din punct de vedere al cantităţii şi calităţii, îngrijorare ivindu-se la valorificare, ca de fapt la toate culturile”, arată Tofan. Responsabilul DADR susţine că, în aceste circumstanţe, majoritatea pomicultorilor şi-au construit depozite, amenajări absolut necesare, deoarece, pentru a nu se deshidrata, mărul trebuie păstrat la o temperatură de 2-3 grade Celsius. Oficialul DADR Suceava a evidenţiat zonele Vultureşti, Fântâna Mare, dar şi întinderile din imediata apropiere a municipiului Fălticeni, apreciind că unii fermieri se aşteaptă şi la peste 50 de tone de mere la hectar. În această postură sunt livezile aflate în plin rod, la cele mai tinere, în vârstă de doar câţiva ani, recolta fiind în jur de 15 tone pe fiecare hectar. „Unii dintre pomicultori au avut sistem de irigare la fiecare pom, prin picurare. De asemenea, anul s-a arătat propice datorită ploilor puţine, bolile neapărând la fel ca altădată, iar numărul de tratamente fiind mai mic. În schimb, au fost necesare tratamente mai multe la dăunători, întrucât atunci când este cald, aceştia se înmulţesc mai repede”, relevă specialistul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava. În acest an, criza loveşte în recolta de prune, de suferit având sucevenii care obişnuiesc să-şi umple cămara cu magiun sau compot, dar mai ales iubitorii de ţuică naturală. „Nu au fost condiţii prielnice nici în ţară, dar nici în judeţul Suceava, iar preţul este destul de mare. Nu o să avem nici magiun, dar nici ţuică”, explic Vasile Tofan, purtător de cuvânt al DADR.

La Bursa de ieri,

Angajatori deosebit de exigenţi cu ultimii ieşiţi de pe băncile şcolii

• Agenţii economici suceveni s-au prezentat la Bursă foarte bine pregătiţi, dezideratul fiind ca şi absolvenţii să se ridice la nivelul exigenţelor angajatorilor, evidenţiază directorul executiv al AJOFM, Aurelia Focşa

• Anul acesta, în evidenţe au intrat şi vor avea parte ajutor de şomaj aproximativ 1000 de absolvenţi, dintre care circa 500 din municipiul Suceava

Cu o ofertă de 400 de slujbe vacante s-au prezentat ieri, la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, agenţii economici din judeţul Suceava, cea mai mare cerere de proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolii fiind în reşedinţa de judeţ, unde angajatorii se aflau în căutarea a 200 de tineri. Organizatorul, Agenţia judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, remarcă, în premieră, o diversitate sporită a meseriilor solicitate, acestea variind de la cele de zidar, dulgher, lăcătuş mecanic, bucătar, ospătar şi continuând cu altele, precum cele de antrenor de fitness, inginer electrotehnic, inginer hidrotehnist, stomatolog şi agent de pază. „Sperăm ca din cei 500 de absolvenţi, pe care îi aşteptăm să vină aici, să-şi găsească câte un job mare parte dintre ei”, reliefează directorul executiv al AJOFM, Aurelia Focşa, adăugând că la târgul de slujbe de ieri au putut participa toţi sucevenii fără ocupaţie. Focşa a declarat că la bătaie sunt scoase şi locuri de muncă în străinătate, Norvegia şi Germania având nevoie de ingineri în construcţii civile, ingineri în energetică şi ingineri de proiectări aero-spaţiale. În schimb, în Austria se pot angaja persoanele care au calificare în mânuirea drujbei, iar în Cehia este nevoie de muncitori necalificaţi. Aurelia Focşa mulţumeşte angajatorilor care au venit cu locuri de muncă vacante de-a lungul anului, fapt care a dus la ocuparea a 16.000 de persoane aflaţi în căutarea unei slujbe, implicit la scădere continuă a ratei şomajului, aceasta ajungând, la începutul lui septembrie, la 4,16%. Directorul executiv al AJOFM consideră că operatorii economici suceveni s-au prezentat la Bursă foarte bine pregătiţi, dezideratul fiind ca şi absolvenţii să se ridice la nivelul exigenţelor angajatorilor. Oficialul instituţiei sucevene precizează că, de altfel, agenţii economici care încadrează absolvenţi din promoţia anului 2011 beneficiază de o subvenţie de 500 lei pe lună, timp de 1 an, pentru tinerii cu studii medii, 600 de lei în cazul celor cu studii liceale şi de 750 de lei pentru absolvenţii de studii superioare. Condiţia este ca absolventul să fie menţinut minim 2 ani în câmpul muncii, iar în cazul în care contractul de muncă este desfăcut din cauza angajatorului, acesta din urmă este obligat să returneze fondurile primite în ultimul an cu titlu de subvenţie. În evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei Muncă au intrat, şi vor avea parte ajutor de şomaj, aproximativ 1000 de absolvenţi, dintre care circa 500 din municipiul Suceava. „Absolvenţii au avut un termen de 60 de zile de la data absolvirii, în interiorul căruia puteau să-şi depună dosarul, în calitate de şomer aflat în căutarea unui loc de muncă. Dacă nu au făcut-o, acel termen a expirat”, pune în vedere şeful AJOFM Suceava, Aurelia Focşa.

Absenţele copiilor lasă părinţii fără alocaţia de susţinere familială

• Nouă familii au fost penalizate cu o reducere a sumei cuvenite, iar o alta a fost suspendată de la plată

• Urmare a introducerii acestei prestaţii sociale, frecvenţa la ore s-a îmbunătăţit, arată Mirela Florea director executiv al AJPS

Mai multe familii din judeţul Suceava au suferit penalizări ori şi-au pierdut temporar alocaţia de susţinere familială, cauza constând în ceea că minorii şcolari nu prea dau pe la ore. Numărarea absenţelor nemotivate se face o dată pe semestru, iar după evaluarea, de către Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale, a circa 60% din situaţia cu prezenţa la cursuri, nouă familii au fost penalizate cu reduceri a sumei cuvenite, iar o alta a fost suspendată de la plată. „Semestrial, în baza unui protocol, Inspectoratul Şcolar ne trimite baza de date cu absenţele, fie le motivate sau nemotivate. Nu toţi elevii au absenţe nejustificate, însă facem o analiză, iar acolo unde se constată că numărul de absenţe este mai mare decât cele prevăzut prin actele normative, se trece la diminuarea alocaţiei sau suspendarea acesteia”, declară directorul executiv, Mirela Florea. Alocaţia de susţinere familială se acordă familiilor care au venituri sub 350 de lei pe membru, cuantumul prestaţiei financiare fiind calculată în funcţie de numărul de copii, precum şi de tipul familiei: biparentală sau monoparentală. Astfel, lunar, o familie poate beneficia de o sumă cuprinsă între 90 de lei şi 200 de lei. Familiile în care există copii de vârstă şcolară primesc alocaţie doar în condiţiile în care minorii frecventează şcoala. Dacă respectivii copii nu urmează cursurile unei unităţi de învăţământ, alocaţia nu se acordă. Cuantumul alocaţiei se diminuează cu 10% în cazul în care elevul are 10 absenţe nemotivate, cu 20% pentru un număr cuprins între 10 şi 20 de absenţe, iar suspendarea intervine la peste 20 de absenţe nemotivate. În situaţia în care, în perioada imediat următoare de 3 luni, copilul are o frecvenţă la cursuri de 100%, familia penalizată este repusă în plată. „Dacă unul dintre şcolarii din familie depăşeşte numărul de absenţe stabilit, de suferit va avea toată familia, deoarece alocaţia este una familială şi nu pentru copii”, explică Mirela Florea, adăugând că, urmare a introducerii acestei prestaţii sociale de la 1 ianuarie 2011, data aplicării Legii nr. 277, frecvenţa la ore s-a îmbunătăţit. În judeţul Suceava există 11.200 de familii beneficiare ale alocaţiei de susţinere familială.

Absolvenţii de anul acesta contribuie la creşterea numărului de şomeri

• Judeţul Suceava se situează sub media pe ţară a ratei şomajului

La 1 septembrie, Judeţul Suceava avea, potrivit datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 10.588 de şomeri, dintre care doar 4.459 primeau indemnizaţie de şomaj. „Numărul persoanelor care au ales să se înscrie în evidenţele Agenţiei şi care au condus la actuala pondere a şomerilor în totalul populaţiei active a judeţului a ajuns la 10.588 de persoane, dintre care 4.459 dintre acestea au dreptul la indemnizaţia de şomaj”, declară directorul executiv al AJOFM.

Potrivit legii, indemnizaţia de şomaj se acordă diferenţiat în funcţie, de stadiul de cotizare, respectiv pe o perioadă de 6 luni-pentru stagiu de 1 an; de 9 luni în cazul unei contribuţii de cel puţin 5 ani şi de 12 luni - la un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Suma cordată lunar este de 75% din salariul minim brut pe ţară, pentru persoanele cu stagiu de cotizare de cel puţin 1 an. La aceasta se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni, adică o cote procentuală diferenţiată în funcţie de stagiul de cotizare. Este vorba de 3% pentru stagiul de 3 ani, procentajul mergând până la 10% în cazul unei contribuţii de peste 20 de ani.

Rata şomajului a crescut, luna trecută cu 0,03%, ajungând la 4,17%. Potrivit şefului AJOFM, cauza o constituie înscrierea în evidenţele instituţiei a absolvenţilor din promoţia 2011 ai instituţiilor de învăţământ. Aurelia Focşa precizează că, luând în calcul şi această creştere, Suceava se situează sub media pe ţară a ratei şomajului. „Judeţul nostru se plasează cu 0,63% sub rata medie a şomajului, calculată la 4,8% în această perioadă”, subliniază Aurelia Focşa, director executiv al AJOFM.

Sâmbătă,

Voluntarii curăţă zonele insalubre din judeţ

• În semn de recunoaştere a activităţii susţinute pe linia promovării educaţiei ecologice, unităţile şcolare şi cadrele didactice implicate activ vor primi diplome de participare

Sâmbătă aceasta se va consuma cea de a doua ediţie a proiectului naţional „Let s do it România. Curăţenie în toată ţara într-o singură zi”. Este vorba despre o campanie de adunare a deşeurilor din arealele naturale, şeful Comisariatului Regional al Gărzii de Mediu Suceava, Diana Mihaela Găşpărel informând că, în judeţul Suceava, au fost stabilite mai multe trasee de colectare, alese fiind zone cunoscute drept insalubre. „Garda de Mediu s-a implicat în organizarea acţiunii de preluare a sacilor cu deşeurile strânse de voluntari, sacii urmând a fi transportaţi, în vederea reciclării sau eliminării, la agenţi economici specializaţi”, arată Găşpărel. Comisarul şef regional de mediu Diana Mihaela Găşpărel precizează că, la încheierea acţiunii, instituţia va înmâna diplome unităţilor şcolare şi cadrelor didactice implicate activ. Aceasta în semn de recunoaştere a activităţii susţinute pe linia promovării educaţiei ecologice. Organizatorii campaniei de ecologizare sunt Clubul eco-montan „Origini verzi”, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu şi Asociaţia „Viitorul în zori”. În proiect s-au înscris operatorii de salubritate din Vatra Dornei, Fălticeni, Suceava, Rădăuţi şi Cajvana. Proiectul naţional „Let s do it România fost lansat în 2010 şi până acum a avut circa 200.000 de voluntari din toată ţara.

Douăsprezece străzi de pământ din zona centrală a Sucevei ar putea vedea asfaltul

• Este vorba despre artere vechi şi cu flux auto mai redus, banii pentru lucrări provenind din economiile la cele 5 proiecte POR

• „Găsesc de cuviinţă că şi acei oameni trebuie să se bucure de asfalt”, a precizat primarul Ion Lungu

Alte 12 străzi ale municipiului Suceava vor face obiectul unui proiect de reabilitarea, anunţă primarul Ion Lungu. Edilul şef a fost la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est(ADNRE) unde a tatonat terenul obţinerii de finanţare în contul economiei pe Suceava le-a făcut în urma adjudecării, la licitaţie, cu sume mai mici, a lucrărilor la cele 5 proiecte POR deja în materializare. Este vorba despre un surplus de circa 3 milioane de euro, bani care ar putea fi orientaţi înspre asfaltarea unor artere de pământ cu lungime redusă şi cu flux de circulaţie redus din zona centrală, cartierul Zamca şi din apropierea versantului de nord est. „Având în vedere faptul că toate proiectele au fost sub-licitate, s-a făcut o economie din sumele eligibile care ne reveneau de aproximativ 3 milioane de euro. Dacă sumele rambursabile de la UE sunt de 22,4 milioane de euro, în urma licitaţiilor s-a angajat aproximativ 19 milioane de euro. De aceea, în cadrul PIDU aprobat vom mai depune un proiect care se referă la reabilitarea a 12 străzi care, preponderent, se află în zona centrală a municipiului Suceava. Este vorba despre străzi mici şi vechi din zona centrală, cartierul Zamca şi de apropierea versantului de nord est”, a declarat primul gospodar al urbei. Vizate sunt străzile „Bogdan Vodă”, „Şt. O. Iosif”, „Păun Binciu”, „Petuniilor”, „Mihail Sadoveanu”, „Lascăr Lutiţia”, „Tăbăcarilor”, „Ştefan Ştefureac”, „Semicercului”, „Teodor Robeanu”, „George Coşbuc” şi „Solidarităţii”. Dacă proiectul va fi accesat, pentru fiecare din străzile amintite va fi cheltuită, în medie, câte o sumă de 250.000 de euro. „Găsesc de cuviinţă că şi aceşti oameni trebuie să se bucure de asfalt”, a precizat primarul Ion Lungu.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană(PIDU) al municipiului Suceava a fost aprobat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est încă din 2009, fiind printre primele de acest gen din ţară. PIDU cuprinde proiecte care sunt finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), dar şi din alte surse financiare, acestea având ca scop, printre altele, reabilitarea mai multor străzi din municipiu, modernizarea pasajului CFR Burdujeni, realizarea de parcări subterane, modernizarea de parcuri, precum şi înfiinţarea unui sistem de supraveghere cu camere video a zonelor cu potenţial infracţional. Valoarea totală a fondurilor ce vor fi accesate prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor” este de 28,8 milioane de euro, eligibile fiind 22,4 milioane de euro.

Cinci milioane de lei, atrase via ADRNE pentru continuarea reparaţiilor de la podul de pe Suceava

• Primele lucrări au demarat pe 17 octombrie 2010, s-au încheiat în martie 2011, cea de a doua etapă a intervenţiilor fiind prevăzută, iniţial, pentru primăvara care a trecut

• Fondurile astfel disponibilizate vin în completarea celor 37 de milioane de lei din proiectul POR de modernizare a infrastructurii rutiere sucevene, aflat deja în derulare

Primarul Sucevei Ion Lungu a obţinut, de la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est, promisiunea identificării şi deblocării a unei sume de circa 5 milioane de lei, bani necesari lucrărilor din cadrul celei de a doua etape de consolidare a podului de peste râul Suceava din zona Bazarului, obiectiv destabilizat de viituri. Lungu arată că fondurile ar proveni din capitolul privind cheltuielile neprevăzute, prevedere cu destinaţie specială a bugetului fiecărui proiect cu finanţare europeană din cadrul Programului Operaţional Regional(POR). Fondurile astfel disponibilizate ar urma să vină în completarea celor 37 de milioane de lei(aproape 1 milion de euro), sumă care este accesată pentru podul respectiv prin proiectul POR de modernizare a infrastructurii rutiere sucevene, aflat deja în derulare. „Având în vedere că la toate cele 5 proiecte s-au licitat valori mai mici de executare a lucrărilor decât cele nominale, conform reglementărilor existente există posibilitatea accesării unor sume suplimentare reprezentând 10% din capitolul cheltuieli neprevăzute şi eligibile. Astfel, din această sursă putem obţine bani pentru a completa necesarul de fonduri pentru aliniere podului la starea iniţială. Mai avem prinsă o sumă de aproximativ 1 milion de euro în proiectul POR de reabilitare a infrastructurii rutiere şi, în acest mod vom definitiva lucrările la obiectivul de lângă Bazar”, explică ocupantul fotoliului din Areni, menţionând că lucrările încep în această toamnă şi vor fi definitivate în primăvară. Lucrările de reparaţii la podul rutier de peste râul Suceava, amenajare care face legătura între cartierul Burdujeni şi restul reşedinţei de judeţ, au demarat pe 17 octombrie 2010, prima etapă încheindu-se în martie 2011. Constructorul a fost SCCF Group Colas Iaşi, cea de a doua etapă a intervenţiilor fiind prevăzută, iniţial, a începe în primăvara care a trecut. Cel pe urmă lucrări ar include, printre altele, consolidarea infrastructurii şi alinierea la calea de rulare a porţiunii încovoiate a podului. Conform studiilor, de vină pentru cedarea pilonului podului rutier de peste râul Suceava, recuperat deja, au fost puhoaiele din anii 2008 şi 2010.

Trei iţcăneni cu casele dărâmate de apele din lacul Lipoveni, ajutaţi de la bugetul local cu câte 5000 de lei



• Există şi familii cu pagube mici, în grădinile de legume, care au refuzat la sprijinul financiar oferit de autorităţile locale


Ajutoare financiare totale de peste 136.500 de lei(1,365 miliarde de lei vechi) vor primi familiile din cartierul Iţcani ale căror gospodării au fost potopite de apele din iazul de acumulare de la Lipoveni, administrat de Sistemul de Gospodărire a Apelor(SGA). Suma urmează a fi aprobată de Consiliul Local Suceava, în şedinţa de pe 29 septembrie, până acum fiind întocmită o listă cu 50 de păgubiţi care vor fi ajutaţi din fonduri de la bugetul municipiului. Potrivit declaraţiilor primarului Ion Lungu, 15 dintre sinistraţi vor primi câte 1500 de lei; 9-câte 2000 de lei; 11 câte 3000 de lei, iar 12 câte 4000 de lei. Trei proprietari din zonă care nu-şi mai pot reconstrui locuinţele şi care au pierdut inclusiv mobilier şi aparatură electro-casnică vor avea parte de sprijin de 5000 de lei fiecare.


„Au fost pagube importante, imense, existând case care nu mai pot fi recuperate. Noi am făcut tot posibilul pentru o despăgubire parţială din partea Primăriei municipiului Suceava, cei nemulţumiţi trebuind să se adreseze celor care le-au produs paguba, respectiv SGA”, subliniază edilul şef. La iniţiativa Primăriei, la cei afectaţi au ajuns şi materiale de construcţii în valoare de peste 20.000 de lei, acestea constând, printre altele, în 5 tone de var, 5 tone de ciment, 20 de metri cubi de cherestea, 500 de metri pătraţi de plăci OSB, 27 de metri cubi de nisip şi 25 de metri cubi de pietriş. Ion Lungu a precizat că a întâlnit şi familii cu pagube mici, în grădinile de legume, care au refuzat la sprijinul financiar oferit de autorităţile locale. În urmă cu mai bine de două săptămâni, într-o tentativă de golire controlată, 58 de gospodării iţcănene au fost invadate de apele deversate din lacul de acumulare de la Lipoveni

Pentru a nu lăsa loc de interpretări,

Primarul Lungu îşi ia concediu şi pleacă în Polonia, la un forum de administraţie publică europeană

• „Sunt interesat să văd cum funcţionează administraţia publică în Polonia care a fost o ţară comunistă şi care este un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene”, spune edilul şef

Şeful executivului municipal sucevean Ion Lungu a declarat că îşi va lua 5 zile de concediu pentru a participa la un forum pe teme de administraţie publică locală europeană care va avea loc în Polonia, în zile de 5 şi 6 octombrie. De asemenea, edilul şef a ţinut să elimine orice speculaţii, punând în vedere că va suporta din bugetul personal toate cheltuielile legate de deplasare şi cazare. Manifestarea se va consuma la Sosnowiecz, localitate urbană înfrăţită cu municipiul Suceava, Ion Lungu urmând a prezenta o prelegere pe tema întocmirii şi accesării fondurilor europene. La forum participă reprezentanţi ai administraţiilor publice din Polonia, România, Franţa, Ungaria, Ucraina şi Germania. „Sunt interesat să văd cum funcţionează administraţia publică în Polonia care a fost o ţară comunistă şi care este un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. Aşa cum am procedat şi altă dată, îmi voi lua 5 zile de concediu de odihnă, iar cheltuielile de transport în Polonia vor fi suportate în nume propriu. Nu voi semna niciun document oficial şi, de aceea, nu vreau să las loc de interpretări ”, a explicat primarul Ion Lungu. Acordul de colaborare dintre municipiul Suceava şi oraşul Sosnowiecz din Polonia a fost semnat de primarul PSD, Marian Ionescu, în anul 2005. Cele două oraşe s-au angajat să colaboreze în domenii precum cele economic şi comercial, turistic, cultural şi de protecţie a mediului.

Şomerii nu merg să-şi ia ajutoarele în produse alimentare de la UE

• În intervalul în care au parte de ajutor de şomaj, pentru a-şi completa veniturile, cei în cauză mai şi lucrează pe unde apucă

• Deoarece riscă degradarea, o parte din pachete va fi dusă la domiciliu de către lucrătorii Direcţiei de Asistenţă Socială a executivului

Până la această dată, 3829 dintre sucevenii cei mai defavorizaţi şi-au luat produsele alimentare acordate din stocurile comunitare de intervenţie. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că este vorba despre 57% dintre îndreptăţiţi, cei mai „harnici” fiind, în ordine, pensionarii, persoanele cu handicap şi asistaţii social. Şomerii se prezintă în număr mic să-şi ridice pachetele, primarul Sucevei crezând că, în intervalul în care au parte de ajutor de şomaj, cei în cauză mai şi lucrează pe unde apucă, pentru a-şi completa veniturile. În aceste condiţii, şeful executivului spune că o parte a ajutoarelor va fi dusă la domiciliu de către lucrătorii Direcţiei de Asistenţă Socială. „Există toate produsele în stoc, de aceea facem apel la beneficiari să meargă şi să intre în posesia lor de la sediul primăriei din Burdujeni. Ca de obicei, pensionarii au fost cei mai conştiincioşi, la fel persoanele cu handicap şi cei care beneficiază de prevederile legii privind venitul minim garantat. Mai puţin s-au prezentat şomerii. Vom mai face câteva apeluri, după care vom lua adresele şi vom duce şi noi produsele acasă”, evidenţiază Lungu, adăugând că în cazul în care nu sunt ridicate în termenul de garanţie, produsele riscă se degradeze. Anul acesta, de la sediul Direcţiei de Asistenţă Socială al Primăriei din Burdujeni, fiecare beneficiar primeşte 13 kilograme de făină albă, 9 kilograme de făină de porumb, 8 kilograme de orez, 1,6 kilograme de paste făinoase, 1,5 kg de lapte praf şi un 1 kg de biscuiţi. Beneficiarii sunt persoane cu handicap grav, pensionari cu pensii mai mici de 400 de lei, şomerii şi beneficiari de venit minim garantat. Produsele alimentare provin din stocurile comunitare de intervenţie destinate celor mai defavorizate persoane, finanţarea asigurându-se din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în cadrul schemelor de reglare a pieţei. Judeţului Suceava îi sunt repartizate 2.888 de tone de alimente, în drept fiind 82.423 de persoane.

Suceava nu mai are bani pentru modernizarea punctelor termice

• Până acum au fost modernizate 16 din totalul de 50 de puncte termice existente pe raza urbei reşedinţă de judeţ

• La fel, din aproximativ 40 km de magistrale de transport energie termică, în cadrul Programului guvernamental au fost înlocuiţi doar 2,5 km

Suceava nu va mai avea parte, anul acesta, de modernizări în punctele termice. Aceasta este părerea directorul general al societăţii de termoficare Termica, Silviu Gemănari, care precizează că aşteptată de la bugetul de stat era suma de 500.000 de lei. Şeful de la Termica susţine că dacă s-ar da totuşi, banii ar veni cu întârziere, întrucât sezonul rece se apropie cu repeziciune. La fel, lucrările ar trebui susţinute şi de Primăria Suceava, însă administraţia locală are propriile probleme financiare. „Anul acesta nu mai sunt mari şanse de modernizare. Era vorba să se primească de la Guvern 5 miliarde de lei vechi, însă la banii aceştia trebuie cofinanţare de la bugetul local. Or, Primăria se află şi ea în impas financiar. Oricum, timpul este deja destul de înaintat şi cu greu s-ar mai putea face lucrări”, arată şeful unităţii producătoare, furnizoare şi distribuitoare de agent termic. Până acum au fost modernizate 16 puncte termice din totalul de 50 existente pe raza urbei reşedinţă de judeţ. La fel, din aproximativ 40 km de conducte ale celor 3 magistrale de transport energie termică, în cadrul Programului guvernamental „Termoficare” au fost înlocuiţi doar 2,5 km. „Pe latura de transport au fost înlocuiţi 2,5 km din totalul de circa 40 km magistrale, în timp ce reţele de distribuţie de pe lângă cele 16 puncte termice au fost schimbate în totalitate. Însă, trebuie precizat că reţelele de transport nu trebuie înlocuite în totalitate, acestea fiind schimbate şi cu prilejul reparaţiilor din fiecare an”, a declarat directorul general al firmei sucevene de termoficare Termica, Silviu Gemănari. În 2010, municipiul reşedinţă de judeţ a fost pe locul I în ţară la sumele luate în baza Programului „Termoficare 2008-2015”, respectiv 8 milioane de euro. O realizare este dispeceratul de monitorizare a punctelor termice modernizate din reşedinţa de judeţ, obiectivul ridicat în Zamca permiţând supravegherea de la distanţă şi detectarea în timp real a avariilor apărute în sistem.

Se intră în fronturile de lucru de la cel de al cincilea proiect POR al Sucevei

• Conform contractului, execuţia cu finanţare europeană la reabilitarea infrastructurii rutiere va ţine până la finele lui 2012

Zilele acestea sunt deschise mai multe fronturi de lucru în cadrul ultimului proiect din totalul de cinci pentru care Primăria Suceava a obţinut finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), graţie calităţii de pol urban de dezvoltare pe care municipiul reşedinţă o are. Primarul Ion Lungu a declarat, după comandamentul de ieri cu constructorii, că este vorba despre atacarea lucrărilor de pe bulevardul „Sofia Vicoveanca”, de la intrarea dinspre Fălticeni în capital de judeţ; strada „Mitropoliei”, înspre Ipoteşti, precum şi de pe străzile „Cpt Grigore Andrei”, „Victor Babeş” şi „Plevnei” din Burdujeni-sat. De asemenea, în reabilitare intră parcurile din preajma Gării Iţcani şi Primăriei din cartierul Burdujeni. „În sfârşit a pornit şi al cincilea proiect din cadrul Programului Operaţional Regional, respectiv acela, atâta de aşteptat, de reparare a străzilor din municipiul Suceava. Aşa cum am hotărât, proiectul a început din mai multe locuri”, subliniază edilul şef. Ion Lungu a subliniat că să se speră într-o vreme favorabilă, astfel încât în această toamnă să fie făcute cât mai multe intervenţii şi să fie recuperată întârzierea de aproape 5 luni cauzată de contestaţiile la licitaţiile de desemnare a executantului. Indicatorii economici iniţiali pentru proiectul de reabilitare au fost de circa 50 de milioane de lei, însă după contestaţii, consorţiul de firme Con Bucovina, Florconstruct, Cominco şi Symmetrica a sub-licitat, câştigând cu ofertă de aproximativ 40 de milioane de lei. Conform contractului, execuţia din proiectul cu finanţare europeană în cadrul POR urmează a fi încheiată la finele lui 2012. Priectul include modernizarea a 14 străzi, inclusiv a magistralei rutiere principale, reabilitarea celor două parcuri amintite mai sus, etapa a doua de consolidarea a podului de peste râul Suceava, reparaţii la pasajul CFR Burdujeni şi amenajarea de staţii modulare pentru transportul în comun.

Faţă de anul trecut, în iulie,

Salt de peste 40 la sută la turiştii sosiţi în judeţul Suceava

Numărul turiştilor sosiţi în judeţul Suceava se înscrie pe un trend ascendent. Aşa reliefează o informare a Direcţiei Judeţene de Satistică, conform căreia, în luna iulie 2011, în structurile de primire turistică sucevene au fost cazaţi 26.474 de turişti, cu 23,1% mai mulţi faţă de luna anterioară şi cu 40,4% în plus, comparativ cu iulie 2010. Dintre aceştia, 82,3% sunt turişti români, iar 17,7% turişti străini, sporul putând fi şi urmare a acţiunilor şi proiectelor Consiliului Judeţean, de promovare a turismului în Bucovina. „Prin acţiunile culturale pe care le-am făcut noi, am determinat ca numărul de turişti, în judeţul Suceava, să crească. În luna iulie – citez din buletinul statistic lunar – acesta crescut cu peste 40% comparativ cu anul trecut”, a declarat şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie.

Potrivit datelor DJS, din totalul turiştilor, 60,3 % au preferat să fie cazaţi în hoteluri, 17,6% - în pensiuni agro-turistice, 10,3% -în pensiuni turistice, iar 11,8% - în hosteluri, moteluri, vile turistice, cabane turistice sau bungalouri. Pe zone turistice, cei mai mulţi vizitatori au preferat să se cazeze în zona municipiului Suceava(30,7%), în ”alte localităţi şi trasee turistice”(27,6%) în staţiunile montane(25,7%) şi în zona staţiunii balneare Vatra Dornei(16,0%). Dacă se iau în considerare categoriile de clasificare, turiştii veniţi în judeţ au preferat structurile de primire de 2 stele(38,1%), urmate de cele de 3 stele(31,5%), unităţile de 4 stele(25,9%) şi structurile de primire de o stea(4,5%). Informarea DJS relevă că mare parte a turiştilor străini provine din Europa, respectiv 89,9%, precum şi din Asia, 7,7%. Pe ţări de provenienţă, cei mai mulţi turişti de peste graniţe, cazaţi în judeţul Suceava, în luna iulie 2011, au fost din Spania(19,8%), Germania(14,9%), Italia (11,6%), Austria (9,7%), Franţa (8,2%). Israel (5,6%), Polonia (4,7%), Olanda (4,0%) etc. În totalul înregistrat, 84,7% dintre turişti provin din ţările Uniunii Europene.

PRM Suceava cere reintroducerea uniformelor şcolare

Uniformele ar trebui reintroduse obligatoriu în şcoli, crede vicepreşedintele judeţean al Partidului România Mare Suceava, Vasile Cerlincă. Viceliderul sucevean al PRM s-a gândit la această cerinţă după ce a participat la deschiderea anului şcolar la una dintre unităţile de învăţământ din municipiul Suceava şi a fost izbit neplăcut de masa pestriţă reprezentată de îmbrăcămintea elevilor. „Am participat la inaugurarea anului şcolar, frumoasă într-adevăr, însă, văzând ce este în curtea şcolii, am crezut că sunt în preajma unei discoteci. Fiecare elev era îmbrăcat altfel: unul în roşu, altul în alb, unul cu tricou, altul în cămaşă, unul cu geacă. altul cu haină. Nu se poate aşa ceva la o unitate şcolară, asta nu însemnă educaţie”, arată Cerlincă. Acesta spune că în ţările civilizate, fiecare dintre unităţile de învăţământ îşi alege câte o uniformă reprezentativă, de o numită croială şi culoare, cu care cursanţii se mândresc şi care, de cele mai multe ori, ajunge un adevărat brand şcolar. Pe de altă parte, vicepreşedintele PRM crede că hainele extravagante de ultimă oră pe care şi le permit unii dintre elevi, creează un adevărat sentiment de inferioritate în rândul colegilor fără posibilităţii financiare, punându-i într-o postură delicată chiar şi pe profesori. Cerlincă cere parlamentarilor de Suceava să promoveze un proiect de hotărâre în acest sens, susţinând că măsura nu este una de sorginte comunistă. „Fac apel al parlamentarii suceveni să ridice problema în Parlamentul României sau chiar să iniţieze un proiect de lege prin care să fie introdusă în şcoli uniforma obligatorie. O să fiu acuzat că vreau ca să fie iar ca pe vremea comunismului, însă atunci era ordine şi disciplină, iar elevul era elev”, a reliefat vicepreşedintele organizaţiei judeţene a PRM Suceava. Vasile Cerlincă consideră, de asemenea, ar trebui să se interzică prezenţa la ore cu telefoane mobile, acestea distrăgând elevilor atenţia de la preocupările şcolare.

Municipalitatea suceveană demarează anchetele sociale pentru acordarea ajutorului la încălzire

• Suceava face parte din zona rece, alături de alte 14 judeţe, fiind al doilea pe listă din punct de vedere al temperaturilor scăzute, după judeţul Harghita

• Consumatorii vulnerabili ai sistemului centralizat beneficiază de ajutor lunar dacă venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 786 lei în cazul familiilor şi de 1.082 lei, în cel al persoanei singure

În zile următoare, în municipiul Suceava va începe acţiunea de întocmire a anchetelor sociale pentru acordarea ajutoarelor la încălzire în iarna 2011-2012. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu care spune că au apărut Normele metodologice ale OUG nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în sezonul rece următor şi că a avut o întrevedere pe această temă cu lucrătorii Direcţiei de Asistenţă Socială. Cu acest prilej au fost analizate anexele din actul normativ cu bunurile mobile, bunurile imobile, speciile şi numărul de animale în cazul cărora sprijinul financiar nu se acordă. „Vom efectua anchete sociale pentru toţi potenţialii beneficiari ai acestor ajutoare. Demarăm din timp acţiunea, astfel încât atunci când va fi cazul, în octombrie sau noiembrie, să avem pregătite dosarele pentru acordarea lor”, a declarat edilul şef Ion Lungu.

De precizat este faptul că, anul acesta, ajutoarele la încălzire se dau în funcţie de consumurile de energie termică, acestea din urmă fiind dimensionate, la rândul lor, după zone de temperatură şi numărul de camere ale locuinţei. Suceava face parte din zona rece, alături de alte 14 judeţe, fiind al doilea pe listă din punct de vedere al temperaturilor scăzute, după judeţul Harghita. Astfel, pentru zona Suceava, consumul lunar la un apartament cu două camere este de 1,31 de gigacalorii în noiembrie, 1,49 de gigacalorii-în lunile decembrie şi ianuarie, 1,3 gigacalorii-în februarie şi de 1,16 gigacalorii-în martie. Consumatorii vulnerabili care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat beneficiază de ajutor lunar de la bugetul de stat în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 786 lei în cazul familiilor şi de 1.082 lei, în cel al persoanei singure.

• Declararea unui număr mai mare de membri de familie sau a unor venituri mai mici decât cele reale se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului penal

La stabilirea venitului net se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, obligaţii legale de întreţinere, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent şi alte creanţe legale, cu excepţia ajutorului social şi a cuantumului sprijinului financiar care se acordă elevilor în cadrul Programului naţional de protecţie socială „Bani de liceu”. În funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie, de la bugetul de stat va fi compensată doar o anumită cotă din valoarea facturii la căldură. Astfel, pentru solicitanţii realizează până la 155 de lei pe lună, compensarea va fi de 90%; cei care au venituri între 155 şi 210 lei sprijinul este de 80%; între 210 şi 260 de lei - de 70%; între 260 şi 310 lei – de 60%; între 310 şi 355 de lei - de 50%; între 355 şi 425 de lei - de 40%; între 425 şi 480 de lei – de 30%; între 480 şi 540 de lei - de 20%, între 540 şi 615 lei – de 10%, iar între 615 şi 786 de lei - de 5%. În cazul în care familia sau persoana singură are în proprietate, închiriere, concesiune, comodat sau altă forma de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în lista bunurilor care conduc la excludere, aceasta nu beneficiază de ajutor pentru încălzire. Conform OUG amintite, primarii au obligaţia de a efectua lunar, până la începutul sezonului rece următor, anchete sociale pentru verificarea veridicităţii datelor înscrise în declaraţiile pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile acesteia, pentru cel puţin 60% dintre beneficiari. Declararea unui număr mai mare de membri de familie sau a unor venituri mai mici decât cele reale, în scopul vădit de a obţine foloase materiale necuvenite, constituie infracţiune de fals, uz de fals sau înşelăciune, după caz, şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului penal.

Calamitaţii din Iţcani vor primi de la Primărie între 500 de lei şi 5000 de lei

Echipele Primăriei municipiului Suceava au finalizat evaluarea pagubelor făcute de revărsarea accidentală de ape din iazul de acumulare Lipoveni, edilul şef Ion Lungu declarând că un proiect de hotărâre pentru ajutorarea sinistraţilor urmează a fi dezbătut în şedinţa deliberativului de la sfârşitul lunii. Lungu spune că sprijinul financiar variază de la 500 de lei la 5000 de lei pe gospodărie, în funcţie de mărimea stricăciunilor înregistrate după inundaţiile respective. „Am finalizat anchetele sociale la gospodăriile din Iţcani, familiile care au fost afectate urmând a primi între 5 milioane de lei şi 50 de milioane de lei vechi. Aceasta în funcţie de gradul de afectare şi pagubele suferite, propunerea urmând a fi analizată în şedinţa Consiliului Local de pe 29 septembrie”, declară ocupantul fotoliului din Areni. Ieri, pentru a ajuta la reconstruirea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti afectate, în zonă a mai ajuns încă un transport al Primăriei, care a constat în 20 de metri cubi de cherestea. Aceasta după ce, joia trecută, primarul Lungu a mers în acea parte a cartierului Iţcani cu 5,6 tone de ciment şi 5 tone de var, din partea firmei General Construct, şi 180 de metri de plăci OSB, donate de societatea comercială Agacon. La finele săptămânii trecute, Consiliul Judeţean Suceava a ajutat 32 de familii cu câte 2.000 de lei, urmând ca, la finele lui septembrie, acestea să mai primească încă o completare de 3.000 de lei. În urmă cu două săptămâni, apa scăpată de sub control de către lucrătorii Sistemului de Gospodărire a Apelor(SGA) Suceava a pătruns peste 58 de gospodării din Iţcani, 38 de locuinţe suferind de pe urma puhoaielor.

Înainte de ultima zi

Peste 6700 de fermieri din zone defavorizate au depus cereri de subvenţie pentru laptele de vacă

Astăzi expiră termenul limită de depunere a cererilor de plată aferente anului 2011, în cadrul „Schemei de plată a ajutorului specific pentru producătorii de lapte de vacă din zonele defavorizate”, anunţă conducerea Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA). Directorul executiv Angela Coroleucă informează pe fermierii suceveni că, până acum, în vederea obţinerii acestei forme de sprijin financiar, înaintate au fost peste 6730 cereri, pentru mai mult de 21.100 de capete vaci de lapte. Din zona defavorizată fac parte localităţile Breaza, Brodina, Broşteni, Cîmpulung Moldovenesc, Capu Cîmpului, Cîrlibaba, Ciocaneşti, Coşna, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Frasin, Frumosu, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Iacobeni, Izvoarele Sucevei, Mălini, Mănăstirea Humorului, Moldova Suliţa, Moldoviţa, Ostra, Panaci, Poiana Stampei, Pojorîta, Putna, Rîşca, Sadova, Slatina, Straja, Stulpicani, Suceviţa, Şaru Dornei, Ulma, Vama, Vatra Dornei şi Vatra Moldoviţei. Cuantumul ajutorului specific este de cel mult 250 euro pe cap de vacă şi se calculează prin raportarea numărului de animale eligibile la plafonul de 22,44 milioane de euro aferent acestei scheme de plată. De acest sprijin comunitar pot beneficia crescătorii de vaci de lapte, persoane fizice, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, precum şi întreprinderile individuale sau cele familiale. Beneficiarii sunt fermierii care deţin un efectiv de 2 până la 15 capete de vaci de lapte, adică de femele din categoria bovine care au fătat cel puţin o dată, iar viţelul este identificat şi înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor(RNE). Este obligatoriu ca solicitantul ajutorului să figureze în sistemul de administrare a cotelor de lapte, cu cota de lapte pentru livrări sau vânzări directe, iar vacile de lapte din exploataţie să fie înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor.

Primăria se bate în instanţă cu Termica pentru terenurile de sub CET

• „Această situaţie durează din 2002-2003, când Primăria s-a intabulat pe terenurile societăţii, iar de atunci suntem din proces în proces”, spune directorul general Silviu Gemănari

• Primăria se prevalează de faptul că municipiul Suceava, în calitate de acţionar unic la Termica, nu a avut, ca aport în natură la capitalul social, terenurile în suprafaţă de 155,4 hectare

Societatea de termoficare Termica şi municipalitatea suceveană continuă seria proceselor prin care fiecare dintre părţi îşi revendică terenurile de sub Centrala Electrică de Termoficare(CET). Directorul general al producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic, Silviu Gemănari spune că firma pe care o conduce a câştigat procesul din luna mai 2011, un nou termen urmând a se consuma, în noiembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Această situaţie durează din 2002-2003, când Primăria, practic, s-a intabulat pe terenurile societăţii. Conducerea de atunci a acţionat în instanţă, iar de la acea dată suntem din proces în proces. În luna mai am avut un proces pe care l-am câştigat. În schimb, Primăria a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar următorul proces este în noiembrie, pe care noi sperăm să-l câştigăm”, declară Gemănari. Şeful de la Termica este de părere că litigiul nu afectează viitoarea concesionare a CET, aşa cum nu s-a răsfrânt nici asupra parteneriatului cu Adrem Bucureşti. Şi aceasta întrucât, titularul de contract este asociaţia dintre Primărie şi Termica şi, indiferent cine va câştiga procesul, terenurile disputate nu vor ieşi din interiorul ei. „Dacă ar veni un concesionar, titularul de contract va fi asociaţia dintre Termica şi Primărie, neexistând niciun impediment, deoarece, în orice variantă, suprafeţele în cauză rămân în asociaţie”, a pus în vedere directorul executiv al Termica, Silviu Gemănari.

Problema transferării către Termica a terenurilor municipalităţii de sub CET din Lunca Sucevei este pe tapet de ani buni, Demersul are în vedere stingerea datoriei pe care Primăria o are către producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic şi reprezentând contravaloarea diferenţei dintre preţul de producerea al energiei termice şi cel plătit de către consumatorii casnici. În cauză este suprafaţa de 155,4 hectare, consilierii municipali constatând, în mai multe şedinţe pe această temă, că la data înfiinţării Termica, în 2002, municipiul Suceava, în calitate de acţionar unic, nu a avut ca aport în natură, la capitalul social, dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 155,4 hectare. Societatea comercială Termica, având ca unic acţionar municipalitatea suceveană, a fost înfiinţată prin HCL nr.64/2002, ca urmare a reorganizării Termoelectrica şi trecerii Centralei Electrice de Termoficare(CET) în domeniul public al municipiului Suceava şi în administrarea Consiliului Local. Capitalul social al noii firme a fost, la data înfiinţării, de 1.742.800 milioane lei vechi, fiind împărţit în 1.742.800 de acţiuni nominative, fiecare dintre ele cu o valoare de 1.000.000 de lei vechi. După constituire, Termica a efectuat numeroase demersuri administrative şi judiciare, pretinzându-se titulara dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor, şi încercând să înscrie acest drept în Cartea funciară. Iniţiativa a fost respinsă de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava şi, mai apoi, şi de instanţele de judecată. Organele judecătoreşti au reţinut faptul că simpla înscriere a imobilelor în bilanţurile contabile nu poate însemna constituire a dreptului de proprietate asupra acestora.

Din anul 2002, sistemul de termoficare a reşedinţei de judeţ, inclusiv reţeaua de transport şi distribuţie, sunt concesionate societăţii comerciale Termica Suceava. Odată cu perfectarea a contractului între Adrem Invest Bucureşti şi partenerii suceveni, pentru construirea unei noi centrale de în cogenerare de înaltă eficienţă, actuala Centrală Electrică de Termoficare(CET) ar putea să fie scoasă din joc. Viitorul acesteia este încă incert, şi aceasta întrucât nicio o firmă nu a făcut vreo ofertă la licitaţia de concesionare a acesteia, organizată, în noiembrie 2010, de administraţia locală şi societatea comercială Termica. Pachetul de acţiuni deţinut de Consiliul Local a fost scos la licitaţie cu strigare în 10 aprilie 2009, însă la aceasta nu s-a prezentat niciun ofertant. Procedura s-a repetat pe 21 mai, acelaşi an, dată la care, de asemenea, nu s-a reuşit atragerea vreunui investitor. La sistemul termoficare centralizat sunt branşate 4.800 apartamente, cu aproximativ 60.000 locatari care aparţin de 104 asociaţii de proprietari. De asemenea, beneficiari ai CET erau de 155 case particulare, 530 agenţi economici şi 38 de unităţi bugetare.

E-on ar putea lăsa fără gaze blocurile reabilitate termic

• Oficialii companiei atrag atenţia că eventualele scurgeri de gaze se pot acumula între pereţi şi izolaţia proaspăt aplicată, existând pericolul unor explozii

Printr-o adresă către asociaţiile de proprietari din municipiul Suceava, E-on Gaz Distribuţie avertizează că ar putea lăsa fără gaze naturale pe proprietarii de apartamente din blocurile recent anvelopate termic. În recipisa semnată de către Cezar Mocanu, responsabil în cadrul Districtului nr. 1 Suceava al companiei, se arată că încetarea furnizării ar putea surveni pe 28 septembrie. Aceasta în condiţiile în care proprietarii din imobilele reabilitate termic nu aduc ţevile de distribuire a gazelor naturale la suprafaţa izolaţiei termice sub care au fost îngropate. Demersul invocă prevederile art. 8.28 al Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, cu ocazia anvelopării blocurilor nefiind respectate indicaţiile privind prinderea în termosistem a instalaţiilor de utilizare. Oficialii E-on atrag atenţia că eventualele scurgeri de gaze se pot acumula între pereţi şi izolaţia proaspăt aplicată, existând pericolul unor explozii.

„În cazul unor scăpări de gaze naturale la instalaţia de utilizare, acestea vor se vor infiltra între termosistem şi faţada blocului, putându-se produce accidente nedorite. Dacă nu se i-au măsuri de remediere, respectiv de scoatere a instalaţiei din termosistem, societatea noastră va site furnizarea gazelor naturale”, se subliniază în avertizarea E-on Gaz Distribuţie.

Sucevenii au depăşit cu 35% suma alocată pentru „Casa verde”

• După data de 15 iulie este aşteptată o redistribuire a fondurilor, sumele rămase disponibile urmând a fi orientate înspre judeţele în care solicitările sunt mai mari

În cadrul Sesiunii a doua a Programului de finanţare “Casa verde” pentru persoane fizice au fost depuse 902 cereri, cu 289 i mai multe faţă de cea dintâi sesiunea, care s-a derulat în anul 2010 şi în interiorul căreia au fost admise 557 de cereri de solicitări, informează comisarul şef regional de mediu, Diana Mihaela Găşpărel. Şefa Comisariatului Regional Suceava al Gărzii de Mediu precizează că, anul trecut, sucevenii au depus proiecte pentru 3,492 milioane lei, suma aprobată fiind de 3,708 milioane de lei. În sesiunea din 2011, solicitările sunt cu aproximativ 35% mai mari decât în cea din 2010, respectiv de 5,416 milioane de lei. Deoarece plafonul a fost depăşit, instituţiile responsabile sucevene se aşteaptă la o suplimentare sau o redistribuire de fonduri. „Suma aprobată pentru judeţul Suceava în cadrul acestui program a fost de 3,175 milioane de lei, după data de 15 iulie fiind propusă a se realiza o redistribuire a fondurilor, în sensul că sumele rămase disponibile se vor redistribui în judeţele în care solicitările sunt mai mari decât valorile repartizate iniţial. Acest lucru demonstrează un interes din ce în ce mai mare al cetăţenilor pentru acest program ce-şi propune să sprijine iniţiativele, atât cele ale persoanelor fizice, cât şi ale persoanelor juridice, de instalare a sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”, subliniază comisarul şef regional Diana Mihaela Găşpărel.