Trei ani de creştere a cheltuielilor cu asistaţii social din judeţul Suceava

·        A crescut cu 799 numărul indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi cu 1.518 cel ala stimulentelor pentru reluarea muncii înainte ca micuţul să împlinească vârsta de 2 ani, în 2018 cheltuielile totale cu asistenţa socială ajungând la peste 353 de milioane de lei.   

·        Beneficiarii de ajutor social, potrivit Legii venitului minim garantat, sunt cu 331 mai puţini, în scădere cu 4.601 fiind numărul alocaţiilor de stat pentru copii, cât şi cu 2.365 cel al alocaţiilor pentru susţinerea familiei.

În ultimii 3 ani, în judeţul Suceava cheltuielile de asistenţă socială au cunoscut un salt de aproximativ 50 de milioane de lei, se arată într-o informare a Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), din care rezultă că acestea au atins nivelul de 353,065 de milioane de lei în 2018, faţă de 340,255 de milioane de lei în 2017 şi 304,016 milioane de lei în 2016. Potrivit sursei citate, în perioada amintită numărul beneficiarilor de ajutor social, potrivit Legii nr. 416 a venitului minim garantat, a scăzut de la 7.712 în 2016, la 7.381 în 2018, aceştia fiind cu 331 mai puţini. În perioada analizată, în scădere cu 4.601 de plăţi, adică de la 141.294 la 136.693, a fost şi numărul beneficiarilor de alocaţiei de stat pentru copii, pe un trend descrescător înscriindu-se şi numărul dosarelor pentru acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei. În acest din urmă caz, numărul beneficiarilor s-a diminuat de la 14.580 în 2016, la 12.215 în 2018, respectiv cu 2.365 de alocaţii. În cei 3 ani la care se referă analiza Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţiei Socială, a crescut cu 799 numărul beneficiarilor de indemnizaţie lunară pentru  creşterea copilului, adică de la 4.787 în 2016, la 5.080 în 2017 şi 5.586 în 2018. Aferent aceleiaşi indemnizaţii, o creştere semnificativă s-a consemnat şi în cazul primitorilor de stimulent de inserţie, adică al celor care se întorc în câmpul muncii înainte împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani. Este vorba despre un salt de 1.518 de beneficiari,  adică de la 1.152 de plăţi în 2016, la 2.220 în 2017 şi la 2.671 în 2018. O tendinţă ascendentă s-a remarcat şi la numărul ajutoarelor pentru refugiaţi, cu o creştere de la 5 cazuri în 2016 la 21 de cazuri în 2018, cât şi a numărului indemnizaţiilor lunare pentru hrana bolnavilor HIV/SIDA, de la 215 la 236, respectiv cu 21 de asemenea situaţii.  Dacă numărul alocaţiilor de plasament a crescut, în intervalul studiat, cu două cazuri, de la 1.212 la 1.214, numărul indemnizaţiilor lunare de concediu în vederea adopţiei a sporit  cu 17, adică de la 11 la 18. O diminuare importantă, de 64 de dosare, a cunoscut-o numărul cazurilor în care s-au acordat ajutoare de urgenţă. În 2016 s-a dat ajutor financiar în 102 de situaţii, în timp ce în 2018 s-au înregistrat doar 38 de asemenea cazuri.  Din total, 8 dintre aceste ajutoare de urgenţă au fost acordate pentru refacerea gospodăriilor afectate de inundaţii.                     

Atacuri ale dăunătorilor pe un sfert din suprafaţa forestieră administrată de Direcţia Silvică

·        În 2018, valoarea cheltuielilor cu lucrări de protejare a pădurilor  a ajuns la 3 milioane de lei, însemnând doar 27% din totalul estimat pentru întreg anul.

·         Suprafaţa afectată este mai mică faţă de 2017, doar pentru prevenirea şi combaterea gândacului de scoarţă intervenţii fiind având loc pe 41.729 de hectare.

În judeţul Suceava, în cursul anului 2018, dăunătorii forestieri au fost semnalaţi pe 88.680 de hectare, reprezentând 26% din suprafaţa fondului forestier administrat de Direcţia Silvică, una în scădere faţă de anul 2017, când dăunătorii şi-au făcut simţită prezenţa pe 103.160 de hectare. Potrivit unei informări a instituţiei silvice sucevene, în anul la care facem referire, pentru menţinerea unei stări normale de vegetaţie au avut loc lucrări de prevenire şi combatere a insectelor, paraziţilor vegetali şi mamiferelor rozătoare din pepiniere şi solarii pe o suprafaţă de 81,7 de hectare. „Lucrările de protecţie a pădurilor s-au efectuat pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere, solarii, culturi tinere şi arborete de foioase şi răşinoase” se precizează în analiza Direcţiei Silvice. Pe de altă parte, intervenţii în vederea prevenirii şi combaterii ipidae-lor, respectiv gândacului de scoarţă, s-au desfăşurat pe 41.729 de hectare, fiind plasate 5.414 de curse feromonale, dar şi prin  intermediul a 24.836 de arbori-cursă. Prin reţeaua de puncte de control, acţiunile de depistare a dăunătorului Lymantria monacha au vizat o suprafaţă de 263.468 de hectare, iar depistarea defoliatorilor specifici arboretelor de foioase, prin „inelări” cu clei, s-a întins pe 2003 de hectare. De asemenea, lucrările de combatere a trombarului puieţilor de răşinoase au avut în vedere 418 hectare, în timp ce prevenirea vătămărilor provocate de vânat în plantaţiile tinere de răşinoase, prin aplicare de „repelente”, au  cuprins 2.341 de hectare. La toate acestea se adaugă executarea şi întreţinerea de linii izolatoare, pe 6,5 hectare; executarea şi întreţinerea pe 10 km a şanţului de minim sanitar, dar şi executarea şi întreţinerea a 6,7 km de gard viu. Tratate au fost 30 kg de seminţe, aceleiaşi operaţiunii fiind supuşi 1.955 de mii de puieţi de Hylobius abietis, cărora li s-au aplicat insecticid împotriva roaderilor Conform Direcţiei Silvice Suceava, în 2018, valoarea cheltuielilor cu lucrări de protejare a pădurilor  a ajuns la 3 milioane de lei, însemnând doar 27% din totalul estimat pentru întreg anul.

Prestaţii medicale de 13,42 de milioane de lei pentru pacienţii suceveni trataţi în UE  

·        Acestea reprezintă 7,32% din totalul serviciilor medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, cele mai multe prestaţii fiind acordate în Austria, Franţa, Germania, Spania şi Italia.

·        În anul trecut,  CAS Suceava a eliberat 7.380 de carduri europene, număr mai mare comparativ cu cel din anul 2017, când s-au dat 6.588 de carduri europene.

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a eliberat, în anul 2018, la solicitarea asiguraţilor sau a instituţiilor competente din ţările Uniunii Europene, 1.478 formulare europene, precum şi 18 formulare E 112 (S2), prin care pacienţii au beneficiat de tratamente în străinătate. Preşedintele-director general Cristi Bleorţu, informează că aceştia din urmă s-au adresat unor unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania, formularele fiind acordate pentru pacienţi cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, dermatologice şi oncologice. Astfel, în cazul decontării serviciilor medicale obţinute în statele UE de către asiguraţii români beneficiari de card european, de  certificat provizoriu de înlocuire a acestuia sau de formulare europene E 106, E 121 şi E 112, pe durata anului trecut, CAS Suceava a făcut plăţi pentru 2.032 solicitări. „Suma decontată de CAS Suceava pentru serviciile medicale de care au beneficiat asiguraţii români în statele UE, cele mai multe în Austria, Franţa, Germania, Spania şi Italia, conform acestor solicitări, a fost de aproximativ 13,42 de milioane de lei”, a precizat Cristi Bleorţu, şeful CAS Suceava. Procedura are loc în baza Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, iar conform acesteia, de la 1 ianuarie 2007 persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România au dreptul - atunci când se deplasează pentru şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene - la cardul european de asigurări sociale de sănătate. În anul 2018,  Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a eliberat 7.380 de carduri europene, număr mai mare comparativ cu cel din anul 2017, când s-au dat 6.588 de carduri europene.

Primării cu planuri urbanistice expirate de un deceniu

·        Durata de valabilitate a unui PUG este de 10 ani, iar o bună parte dintre unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava au depăşit acest termen încă din anii 2007-2009.

·        În 2018, la compartimentele specializate ale executivului judeţean avizate au fost planurile generale urbanistice ale comunele Moldova Suliţa, Putna, Preuteşti, Vadu Moldovei, Cacica și Boroaia.

Taxele pe documentele aferente activităţilor de urbanism şi amenajarea teritoriului au adus sume importante la bugetul Consiliului Judeţean Suceava. Drept urmare, în anul 2018, la compartimentele specializate ale executivului judeţean au fost eliberate 605 de avize la certificate de urbanism, de pe urma acestora încasându-se taxe în valoare de 7.865 lei. Cele 229 de avize la autorizaţii de construire au contribuit la vistieria bugetară judeţeană cu 2.977 lei,  aportul celor 148 certificate de urbanism s-a ridicat la 3.796 lei, în timp ce 11 prelungiri de certificate de urbanism s-au lăsat cu intrări de 400 de lei.  De departe, suma cea mai mare, una de 42.357 de  lei, s-a încasat mulţumită solicitării şi eliberării a 84 de autorizaţii de construire, cele 5 prelungiri de autorizaţii de construire concretizându-se în încasări de taxe în valoare totală de 308 lei. Conform unei informări a Consiliului Judeţean, în 2018, la instituţia cu sediul în Palatul Administrativ s-au înregistrat 156 de cereri  de obţinere a avizului primarului comunei pentru care se emite certificatul de urbanism, avizate fiind, totodată,  planurile generale urbanistice (PUG) şi regulamentele generale de urbanism (RLU) ale comunelor Moldova Suliţa, Putna, Preuteşti, Vadu Moldovei, Cacica și Boroaia. Reamintim că, în iulie 2009, aflat la primul mandat, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur,  cerea primarilor din judeţ să găsească bani pentru întocmirea planurilor urbanistice generale ale localităţilor(PUG), la acel moment, cele mai multe dintre documentaţiile respective, întocmite o dată la un deceniu, fiind expirate. Durata de valabilitate a unui PUG este de 10 ani, iar o bună parte dintre unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava finalizaseră respectiva documentaţie între anii 1997-1999. Deşi cu „termenul de  garanţie” depăşit încă din 2007-2009, la acest moment, există multe primării care nu au PUG actualizat, inclusiv municipiul Suceava, reşedinţa de judeţ. Unităţile administrativ-teritoriale în cauză, în special cele din mediul rural, riscă să nu aibă acces la fonduri europene acordate prin PNDR, deoarece unul dintre criteriile de eligibilitate se referă încadrarea investiţiei pentru care se solicită finanţare în planul urbanistic general al localităţii. În schimb, De menţionat este faptul că, pe durata lui 2018, compartimentele de profil ale executivului judeţean au emis 57 de avize la planurile urbanistice zonale, 3 avize la planurile urbanistice de detaliu şi 71 de regularizări de taxe de autorizare în vederea întocmirii, la terminarea lucrărilor, a proceselor-verbale. De asemenea, la toate acestea se adaugă 89 de înştiinţări către beneficiari și/sau investitori, privind expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiilor de construire, cât şi 94 de înştiinţări către Inspectoratul Judeţean în Construcţii, acestea din urmă referindu-se la valoarea finală a lucrărilor.

În 2018,

Două sute de cazuri de urgenţă cauzate de consumul de droguri 

·        Numărul acestora se înscrie pe un „uşor trend descendent”, femeile fiind mai implicate în astfel de situaţii decât bărbaţii.   

Monitorizarea de rutină efectuată în 2018 de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Suceava reliefează o diminuare a cazurilor de urgenţe medicale cauzate de consumul de substanţe psihoactive.  CPECA informează că, în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2018, în judeţul Suceava au fost înregistrate 200 de intervenţii de urgenţă pricinuite de folosirea respectivelor substanţe interzise, în 101 dintre acestea fiind implicate femei, iar în altele 99, bărbaţi. În aceeaşi perioadă a anului precedent, s-au înregistrat 236 de cazuri, respectiv 119 la femei şi 117 la bărbaţi. „Se constată un uşor trend descendent în ceea ce priveşte numărul de urgenţe medicale cauzate de consumul de substanţe psihoactive”, se subliniază într-o informare a CPECA, structură care are „un sistem unitar de colectare a datelor şi de monitorizare a problemelor legate de droguri”. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Suceava este o structură teritorială a Agenţiei Naţionale Antidrog, aflându-se, alături de CPEC Botoşani, sub coordonarea Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Suceava. Obiectivele acestuia constau, printre altele, în prevenirea consumului, asistarea consumatorilor şi reducerea ofertei de droguri. Astfel, CPECA desfăşoară campanii, proiecte şi activităţi de prevenire a consumului de droguri, dar şi activităţi complementare de prevenire a consumului de tutun şi de alcool. La acestea se adaugă activităţi de formare şi informare, de documentare în domeniul drogurilor, precum şi în cel al asistenţei consumatorilor.  În anul 2018, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Suceava a încheiat acorduri de parteneriat cu 22 de instituţii şcolare din judeţul Suceava şi un acord cu Organizaţia „Salvaţi copiii”, Filiala Suceava.  Totodată CPECA a eliberat 46 de adeverinţe pentru cadrele didactice ce s-au implicat în organizarea şi implementarea campaniei „#PotAltfel”, a proiectelor „Mesajul meu antidrog”, „Necenzurat”, „Cum să creştem sănătoşi”, „ABC-ul emoţiilor”, „FredGoesNet”, precum şi a altor activităţi cu specific antidrog.

Sanitar-veterinarii suceveni au stins 39 de focare de boală

·        Situaţia epizootică se îmbunătăţeşte, anul trecut apărând doar 11 de noi focare de boală, faţă de 32 în 2017 şi 28 în 2016.   

În anul 2018, în judeţul Suceava au fost declarate doar 11 focare de boală. Aceasta în comparaţie cu anul 2017, când numărul noilor focare a fost de 50, se arată într-o analiză a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară  privind situaţia epizootică din judeţul Suceava. Astfel, în judeţ au apărut 6 focare de leptospiroză la bovine, cu 11 animale implicate; un focar de rinotraheită infecţioasă la bovine (cu 10 animale afectate), un focar de bruceloză la ovine (cu 3 animale afectate) şi 3 focare de trichineloză la mistreţi (cu 3 anomale afectate). Potrivit informării semnată de dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al DSVSA, pe parcursul lui 2018, în judeţul Suceava au fost stinse 39 de focare de boală, inclusiv dintre cele care au apărut şi evoluat în anul precedent. În cauză sunt 20 de focare de trichineloză, 6 focare de bruceloză la ovine, 5 focare de IBR(vulvovaginită), 3 focare de scrapie, două focare de avort salmonelic şi un focar de TBC. Pe de altă parte, de remarcat este faptul că, în judeţul Suceava, în 2017 au fost declarate 32 focare de boală, cu 4 mai puţine decât în 2016. Conform dr. Dănuţ Corneanu este vorba despre boli precum anemia infecţioasă ecvină, cu 5 focare; rinotraheita infectioasă-7; leptospiroză-6; trichineloză-9; bruceloză la ovine-4 şi scrapie-2. Pe durata anului 2017 au fost stinse 15 focare de boală, respectiv 5 de anemie infecţioasă ecvină, 9 de trichineloză şi unul de leptospiroză. Reamintim că, în 2016 au fost declarate 36 focare de boală, cu 28 mai multe decât în 2015.

Avântul imobiliar aduce bani frumoşi în vistieria municipiului Suceava  

·        În primele două luni din 2018, încasările la bugetul local sunt cu aproape o cincime mai mari faţă intervalul omolog din anul precedent, creşterea în dreptul impozitului pe clădiri fiind de 83,89%.   

·        „Am luat la pas toate noile cartiere şi am rămas surprins de ceea ce am văzut în zonele Aleea Dumbrăvii, Lanişte şi Tătăraşi, unde sunt construite foarte multe case”, arată primarul Ion Lungu. 

În ianuarie şi februarie 2019, la bugetul municipiului Suceava au intrat sume peste aşteptări. Cel puţin aşa se poate remarca din situaţia prezentată de primarul Ion Lngu, conform căruia    încasările din impozite şi taxe pe proprietate au cunoscut o creştere de 19,06%.  Astfel, anul acesta, în primele 2 luni, în puşculiţa comună suceveană s-au adunat circa 8,26 de milioane de lei, faţă de  doar 6,94 de milioane de lei în intervalul corespunzător din 2018. Cea mare creştere se înregistrează la impozitul pe clădiri, una de 83,89%, „Este posibil ca, anul acesta, populaţia să fi plătit mai mult în luna februarie, de aceea vom vedea ce se întâmplă şi în martie”, arată primul gospodar al urbei reşedinţă. În ceea ce priveşte impozitul pe teren, raportat la ianuarie şi februarie 2018 sporul este 15,13%, iar la taxa pe autovehicule consemnându-se un plus de 7,24%. „Sunt mulţumit cât de cât, încasările fiind mai mari faţă de anul trecut. Sperăm să rămână, de asemenea, mari, inclusiv la sfârşitul trimestrului întâi, respectiv la finele lunii martie. În condiţiile în care - aşa după cum se ştie -, taxele şi impozitele locale din municipiul Suceava nu s-au modificat, aceasta înseamnă că se colectează mai bine”, a precizat şeful executivului sucevean. Lungu pune creşterea mărimii plăţilor făcute de către contribuabilii persoane fizice, dar şi de către persoanele juridice şi pe seama dezvoltării fără precedent din domeniul imobiliarelor. Astfel, în ultimii ani în evidenţele compartimentului specializat al executivului s-au înregistrat noi proprietăţi, numărul de „roluri” fiind în creştere semnificativă.  „Am luat la pas toate noile cartiere şi am rămas surprins de ceea ce am văzut în zonele Aleea Dumbrăvii, Lanişte şi Tătăraşi, unde sunt construite foarte multe case”, o punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  Se estimează intrările la bugetul Sucevei vor fi pe un trend ascendent până la sfârşitul lunii în curs, când expiră perioada anulă de acordare a bonusului legal.  Autorităţile locale acordă bonificaţii de 10% acordate contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice care îşi onorează anticipat, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme. În 2018, pentru stimularea activităţii turistice nu a fost percepută taxa hotelieră, iar în vederea încurajării achiziţionării autovehiculelor electrice şi a celor hibrid, taxa pe acest gen de mijloace de transport s-a diminuat cu 95%. De scutire de impozitul clădiri sunt deţinătorii de imobile cu activităţi din domeniul social, cum ar fi centrele de plasament pentru copii şi tineri.  

Studenţii USV,

Viitorii agenţi de poliţie locală i-au contact cu realitatea din teren alături de lucrătorii specializaţi ai Primăriei

·        „Aceasta ne ajută şi pe noi, în vederea să pregătirii forţei de muncă calificată pentru Poliţia Locală”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        Efectivul de poliţişti locali din Suceava este sub cel necesar, dispozitivele serviciului de ordine, linişte şi pază fiind suplimentate cu agenţi de la alte servicii ale Direcţiei Poliţiei Locale. 

Între Direcţia Poliţiei Locale din cadrul Primăriei municipiului Suceava şi Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii „Ştefan cel Mare” a fost semnat un protocol de colaborare, cel mai important punct fiind cel privind stagiile de practică. Anunţul a fost făcut de primarul Ion Lungu, care spune că, astfel, studenţii din anii terminali ai Programului de studii „Poliţie Locală”, viitorii agenţi de poliţie locală, vor putea avea acces, printre altele, la dispeceratul operativ şi de monitorizare cu camere video de la sediul executivului din urbea reşedinţă. „Primăria municipiului Suceava are o colaborare foarte bună cu Universitatea. Tocmai de aceea s-a semnat un protocol de colaborare, printre alte obligaţii, de o parte şi de cealaltă, cea mai importantă fiind aceea prin care poliţiştii care se şcolarizează la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative  să facă practica la Primărie. Aceasta ne ajută şi pe noi, în vederea să pregătirii forţei de muncă calificată pentru Poliţia Locală”, a declarat primarul Ion Lungu. La Direcţia Poliţiei Locale a Primărie municipiului Suceava efectivul este sub cel necesar, pentru a se putea soluţiona în bune condiţii dispoziţiile primite, dispozitivele serviciului de ordine, linişte şi pază a bunurilor sunt suplimentate cu unul până la 13 poliţişti locali de la alte servicii sau birouri. Aşa se precizează în raportul privind activitatea Direcţiei, care se precizează că, în anul 2018, efectivele au crescut cu 5 persoane. În statul de funcţii figurează un total de 120 de angajaţi, dintre care 109 în funcţii de execuţie, 9 în funcţii de conducere şi încă doi cu contract de muncă. Personalul este repartizat în cadrul Serviciului „Ordine, linişte publică şi paza bunurilor”, Serviciului „Circulaţie pe drumurile publice”, Biroului „Disciplina în construcţii şi afişaj stradal”, Biroului „Protecţia Mediului”, Biroului „Control activităţi comerciale”, Serviciului „Evidenţa persoanelor, instruire şi administrativ” şi Serviciului „Dispecerat operativ şi supraveghere video”. Din totalul de  123 de posturi, vacante sunt trei dintre ele,  respectiv câte unul la Serviciul „Ordine, linişte publică şi paza bunurilor”, Serviciul „Circulaţie pe drumurile publice” şi Biroul  „Control activităţi comerciale”.       

În şedinţa ordinară din martie,

Aleşii locali suceveni vor delibera asupra preluării Parcului Şipote şi Pădurii Zamca

·        „Ne-am grăbit încet, întrucât dacă nu ne făceam treaba cum trebuie, documentaţia se întorcea la Primărie, ceea ce nu ar fi fost prea plăcut”, a declarat primarul Ion Lungu.

Un proiect de hotărâre de Consiliul Şocal privind preluarea de către Primăria Suceava a Parcului Şipote şi Pădurii Zamca va ajunge pa masa deliberativului municipal în şedinţa ordinară de la sfârşitul aceste luni. Cel puţin aşa susţine Ion Lungu, primarul Sucevei, conform căruia demersurile de la Regia Autonomă a Pădurilor Romsilva au fost aproape finalizate.           „Am finalizat măsurătorile în pădure şi am avut discuţii la Direcţia de Patrimoniu a Romsilva. Până acum totul este în odine, însă trebuie făcut un punctaj, cu fiecare element în parte, iar în luna martie vom intra cu proiectul de hotărâre în Consiliul Local. Ne-am grăbit încet, atributul de a face măsurătorile fiind al Primăriei, iar dacă nu ne făceam treaba aşa cum trebuie, deranjând până la nivel de Romsilva şi Guvern, documentaţia se întorcea la Primărie, ceea ce nu ar fi fost prea plăcut”, subliniază primarul Ion Lungu. Municipiul Suceava a reuşit să obţină, prin Legea nr. 220 din 2018 - iniţiată de către parlamentarii judeţeni şi aprobată în forul legislativ naţional -, transferarea Pădurii-parc Şipote de la Ocolul silvic Pătrăuţi, respectiv Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, în administrarea municipiului. În cauză este un total de 156,28 de hectare, respectiv 50,56 de hectare din „trupul Cetate-Brădet”, zona Şipote şi 105,72 de hectare din trupul „Zamca”. Primăria caută o nişă în prevederile axelor programelor Uniunii Europene, astfel încât să poată atrage finanţare europeană nerambursabilă pentru reabilitarea Parcului Şipote. În exerciţiul financiar 2007-2013, autorităţile administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ au întocmit şi promovat un proiect cu acest obiectiv, însă, ca urmare a faptului că Primăria nu avea calitatea de proprietar, cererea de finanţare a fost trecută „în rezervă”. Edilul-şef Ion Lungu susţinea că, în condiţiile în care finanţarea europeană, estimată la circa 2 milioane de euro, nu va putea fi accesată, reabilitarea Parcului Şipote ar putea fi făcută cu alocare din bugetul municipiului Suceava.

În iarna viitoare,

Încălzire cu calorifere în Bazar

·        Complexul comercial din Lunca Sucevei va fi branşat la sistemul de termoficare al oraşului, din bugetul local urmând a fi cheltuită o sumă de 1 milion de lei.  

·        În 2014, constatând existenţa unei centrale pe biomasă, elveţienii nu au mai finanţat amenajarea centralei cu pompe de căldură, sistemului de încălzire prin pardoseală şi a iluminatului fotovoltaic.   

Primăria Suceava reia problema încălzirii Complexului comercial „Bazar”, Ion Lungu, şeful executivului anunţând, într-o conferinţă de presă,  că a fost întocmit un proiect în acest sens. Conform primarului, Bazarul ar urma să fie racordat la sistemul centralizat de încălzire al oraşului, iniţiativa privind obţinerea de finanţare pentru introducerea unui sistem bazat pe energie verde nebucurându-se de succes. Astfel, în bugetul pentru anul 2019 este prinsă suma de 30.000 de lei pentru proiectul de aducerea magistralelor de transport al agentului termic până în incinta Complexului, precum şi încă 1 milion de lei reprezentând contravaloarea lucrărilor. Edilul-şef îşi exprimă speranţa că spaţiile comerciale din tronsoanele închise cu panouri ale Bazarului vor beneficia de căldură  încă din sezonul rece următor. Lungu spune că a purtat discuţii şi la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava, astfel încât tronsoanele Bazarului să poată fi închise cu pereţi pe toate cele patru laturi, existând, se pare, noi prevederi legale care permit acest demers. „Este un lucru pe care comercianţii de acolo l-au cerut de multă vreme, ştiut fiind faptul că au fost şi necazuri cu incendii izbucnite de la alte surse de căldură. Astăzi lucrurile sunt cât de cât în ordine şi putem să ducem încălzire în Bazar. Am avut discuţii cu cei de la ISU şi proiectantul iniţial, cel care a obţinut autorizaţia de funcţionare, iar cu unele condiţionări se poate găsi o soluţie”, a precizat Ion Lungu, şeful executivului municipal sucevean.     

Reamintim că, în iulie 2014, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) din cadrul Consiliului Federal Elveţian nu a aprobat proiectul de încălzire cu energie verde a Complexului comercial „Bazar”. Conform primarului Ion Lungu, elveţienii au considerat că, în condiţiile existenţei centralei termice în cogenerare de înaltă eficienţă pe biomasă a Bioenergy, Bazarul ar putea fi încălzit în sistem centralizat. La acel moment, proiectul intitulat „Piaţa regională sustenabilă-Bazar Suceava”, avea o valoare de 16,3 milioane de euro, municipiului Suceava revenindu-i o cofinanţare de 2,37 milioane de lei. Propuse erau amenajarea unei centrale cu pompe de căldură, a unui sistem de încălzire prin pardoseală, a iluminatului fotovoltaic, precum şi a unei instalaţii de stingere a incendiilor. De precizat mai este că modernizarea Bazarului, începută în 2006, cu fonduri locale, a costat circa 3 milioane euro. În Complexul comercial din Lunca Sucevei s-au construit hale pe structură metalică, alei betonate, o parcări, grupuri sanitare, canalizare pluvială, sedii pentru lucrătorii administraţiei şi ai Poliţiei. De asemenea, amenajată a fost o nouă împrejmuire.

Ca urmare a creşterii salariului minim,

Zece firme constructoare cer majorarea valorii contractelor cu Primăria

·        Includerea în valoarea finală a scumpirii manoperei se va face prin acte adiţionale,  actualizarea vizând doar „restul lucrărilor de executat”.

·        „Vrem să ne mişcăm repede pentru că deja am avut discuţii cu agenţi economici care lucrează cu Primăria, în mod special, cu cei patru de la străzi, care vor să se apuce de asfaltat”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.

Reprezentanţii autorităţilor publice locale din municipiul Suceava s-au întâlnit, ieri, cu cei ai firmelor contractante, discuţiile purtate vizând reactualizarea valorii lucrărilor licitate şi aflate în curs de derulare în reşedinţa de judeţ. Demersul survine creşterii, începând cu 1 ianuarie 2019, a salariului minim brut garantat în plată de la 1.900 de lei la 2030 de lei, majorare care se răsfrânge simţitor asupra costurilor cu manopera. Edilul-şef Ion Lungu a anunţat că prin dispoziţie de primar va desemna o comisie care se va ocupa de stabilirea modului în care se vor efectuat respectivele ajustări, la întâlnirea de ieri fiind prezenţi specialişti de la compartimentele de „Achiziţii publice” şi „Patrimoniu”, precum şi de la Direcţia tehnică şi Direcţia economică ale executivului local. Potrivit şefului municipalităţii, de regulă, lucrările licitate au fost adjudecate sub valoarea indicatorilor tehnico-economici iniţiali, condiţii în care, teoretic, există o marjă disponibilă pentru includerea în valoarea finală şi a influenţei din majorarea salariului minim. În situaţiile în care această din urmă influenţă va duce la depăşirea indicatorilor tehnico-economici, ridicarea valorii lucrărilor va fi supusă obligatoriu aprobării plenului Consiliului Local. „.Legea spune foarte clar că, în primul rând, trebuie făcută o inventariere a lucrărilor rămase de executat la data de 1 ianuarie 2019”, a explicat primarul. Primăria are contracte în derulare pentru 10 asemenea investiţii, actualizarea urmând  se va face  doar „pentru restul de lucrări de executat” şi printr-un act adiţional cu referire la majorarea preţului manoperei. „Vrem să ne mişcăm repede pentru că deja am avut discuţii cu agenţi economici care lucrează cu Primăria sub diferite contracte şi, în mod special, cu cei patru de la străzi, care vor să se apuce de asfaltat”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei. 

Presiuni asupra Primăriei din cauza lipsei bugetului   

·        „Sperăm ca bugetul de stat să fie aprobat, cumva, în această săptămână, pentru că avem de organizat licitaţii ale Primăriei, cât şi probleme legate de activitatea curentă”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că o douăsprezecime din cheltuielile anului trecut nu mai acoperă facturile.

Beneficiarii  finanţărilor nerambursabile acordate din bugetul local potrivit legii bat la uşile Primăriei municipiului Suceava, pentru a cere sumele anuale acordate prin licitaţie de proiecte. Din păcate, arată primarul Ion Lungu, procedurile cu pricina sunt blocate pe motiv de inexistenţă a bugetului local, care nu poate fi aprobat din cauza contestării bugetului de stat, Legea aferentă acestuia din urmă întârziind să ajungă la promulgare şi publicare în Monitorul Oficial. „Nu este o situaţie foarte comodă, pentru că sunt presiuni. Deja, la finanţările nerambursabile, cei care depind de Primărie, precum echipa de handbal, cea de fotbal şi celelalte sporturi, fac presiuni să le dăm bani. Dar, dacă nu este aprobat bugetul nu avem cum să facem acest lucru. Sper ca în această săptămână să se rezolve problema bugetului de stat, în aşa fel încât pe data de 28 martie să aprobăm bugetul local pentru acest an”, a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. În condiţiile în care Curtea Constituţională va fi soluţionat favorabil contestaţia înaintată de preşedintele Klaus Iohannis, în sensul declarării constituţionalităţii bugetului de stat, primarul Lungu a convocat, pentru astăzi, grupurile politice din deliberativul municipal. Decizia Curţii Constituţionale era aşteptată în cursul zilei de ieri, consilierii locali fiind chemaţi să propună amendamente pe marginea prevederilor bugetare, astfel încât proiectul care va ajunge pe masa aleşilor să fie definitivat. Până acum, şeful executivului sucevean a prezentat proiectul şi a avut consultări cu directorii şi contabilii-şefi din unităţile de învăţământ preuniversitar, cu preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari, cât şi cu reprezentanţii mediului de afaceri. Şeful municipalităţii a precizat că după publicarea în Monitorul Oficial, bugetele locale mai au nevoie de încă 17 zile pentru dezbatere publică şi parcurgerea altor etape stabilite prin reglementările în vigoare. „Sperăm ca bugetul de stat să fie aprobat, cumva, în această săptămână, pentru că avem de organizat licitaţii ale Primăriei, cât şi probleme legate de activitatea curentă. Acea douăsprezecime din cheltuielile anului trecut nu mai ajunge, nu mai acoperă facturile”, a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  

O treime din firmele sucevene se ocupă cu comerţul

·        Din cei 32.665 de agenţi economici din judeţul Suceava, 10.854 au în domeniul de activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, urmaţi fiind, ala mare distanţă, de cei 3.266 din construcţii.

·        În 2018, la ONRC au fost înmatriculate 2.863 de noi firme, în totalul existent ponderea fiind deţinută de cele 21.536 de societăţi cu răspundere limitată, număr în creştere cu 1.357 faţă de 2017.   

În judeţul Suceava sunt înregistrate 32.665 de firme, se arată într-o informare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului Suceava. Datele sunt cele este de pe 31 decembrie 2018, cu un an în urmă în evidenţe fiind 31.416 de agenţi economici, ceea ce însemnă un spor de 1.249 de firme faţă de aceeaşi dată din 2017, când, comparativ cu anul precedent se înregistrase o creştere de 1.260 de firme. Potrivit informării ONRC, în 2018 au fost înmatriculaţi 2.863 de agenţi economici, comparativ cu 2.758 în 2017, în timp ce din evidenţe au fost radiate 1.621 de firme, faţă de 1.546 în anul anterior. În total, în judeţul Suceava, cei mai mulţi agenţi economici înregistraţi la ONRC, adică 21.902 sunt persoane juridice, între acestea marea majoritate fiind cea societăţilor cu răspundere limitată (SRL), respectiv 21.536, mai multe cu 1.357 decât cele de la finele lui 2017. În judeţul Suceava funcţionează doar 193 de societăţi comerciale pe acţiuni (SA), de pe piaţă ieşind, într-un singur an, 4 societăţi comerciale pe acţiuni, în raport cu 6, în anul 2017. În ordine descrescătoare a numărului agenţilor economici din judeţul Suceava în clasament urmează societăţile cooperative (SC)-76; societăţile în nume colectiv (SNC)-44; cooperativele agricole (CA)-43; regiile de interes local (RIL)-3; organizaţiile cooperatiste de credit (OCC)-3; cooperativele meşteşugăreşti (CM)-2 şi cooperativele de consum (CC)-1. În data de 31 decembrie 2018, din judeţul Suceava, la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului erau înregistrate 10.763 de  persoane fizice, faţă de 10.868, pe 31 decembrie 2016, reprezentând o diminuare de 105 de agenţi economici. Cele mai multe firme din această categorie, adică 5.421, sunt persoane fizice autorizate (PFA), după care urmează 3.965 de întreprinderi individuale (II) şi 1.377 de întreprinderi familiale (IF).  Aproximativ o treime din totalul de 32.665 de agenţi economici din judeţul Suceava, adică 10.854 de firme au în domeniul de activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor. În construcţii sunt înregistrate 3.266 de firme, venind, descrescător, cele din industria prelucrătoare-3.182; agricultură, silvicultură şi pescuit 3.180; transport şi depozitare-2.978, cât şi cele din domeniul hotelurilor şi restaurantelor cu 2.322 de firme. Între alţii, 2.064 de agenţi economici suceveni desfăşoară activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; 709 lucrează sfera informaţiilor şi comunicaţiilor; 506 desfăşoară activităţi de spectacole, culturale şi recreative, iar 362 se ocupă cu intermedieri financiare şi asigurări. În sănătate şi asistenţă socială sunt înregistrate  437 de firme, iar în tranzacţiile imobiliare 298. Producţia şi furnizarea de energie electrică, energie termică, apă caldă şi aer condiţionat sunt cuprinse obiectul de activitate a 150 de agenţi economici, în timp ce distribuirea, apei, salubritatea, gestionarea deşeurilor şi activităţile de decontaminare sunt apanajul a 141 de firme înscrise la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. În industria extractivă funcţionau 63 de agenţi economici, în administraţie publică şi apărare-10, în timp ce o firmă avea calitatea de angajator casnic. 

În 2018,

Aproape 100 de copii abuzaţi

·        Numărul cazurilor de violenţă în familie a crescut de la 285 în anul 2012, la 522 în anul trecut, când 31 de copii au fost victime ale abuzului fizic, 8 ale celui sexual, iar 58 ale abuzului emoţional.

În 2018, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava au fost înregistrate 745 de sesizări de violenţă în familie, dintre care confirmate au fost 522, se arată într-o analiză a instituţiei sucevene. Astfel, 422 sunt cazuri de neglijare, 31 de abuz fizic, 8 de abuz sexual, 58 de abuz emoţional, în alte 3 situaţii copiii fiind exploataţi prin muncă. Potrivit sursei citate, numărul cazurilor confirmate de abuz, neglijare sau exploatare este în creştere, în 2012, spre exemplu fiind înregistrate 285 de asemenea situaţii. În 2013, DGASPDC a soluţionat şi monitorizat 419 cazuri; în 2014-489; în 2015-518, în 2016-404, iar în 2017-540. Conform analizei instituţiei, în anul 2018, în situaţiile confirmate s-a procedat la stabilirea de măsuri speciale de protecţie, copiii fiind menţinuţi în familia naturală, cu monitorizare şi acordare de servicii de specialitate, cum ar fi consilierea psihologică, consilierea şi medierea familială sau consilierea primară şi juridică. De asemenea, alţi copii au intrat în sistemul de protecţie sau au fost beneficiari ai Centrului pentru victimele violenţei în familie. Pe 31 decembrie 2018, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava avea 577 de copii sub protecţia asistenţilor maternali profesionişti, 384 erau în familia lărgită, 117 se aflau la familii sau persoane fără grad rudenie, iar 400 beneficiau de servicii de tip rezidenţial. Alţi 132 de copii şi tineri se aflau în plasament în servicii private de tip rezidenţial şi încă 300 beneficiau de servicii de zi.           

Anul trecut,

Judeţul Suceava a fost abandonat de 15 firme cu capital străin

·        Au părăsit judeţul, printre altele, 6 societăţi austriece, două franceze şi una germană, din totalul retras 6 fiind din domenii „căutate” precum comerţul cu ridicata (4) şi transportul şi depozitare (2).

·        La începutul lui 2018, judeţul Suceava avea, de asemenea, cu 15 firme cu participare externă în minus în comparaţie cu debutul lui 2017. 

Judeţul Suceava are înregistraţi, la început de 2019,  885 agenţi economici cu participare străină, se arată în Raportul privind starea economico-socială a judeţului în anul 2018. Conform acestuia, faţă de anul precedent, numărul firmelor cu aport extern de capital a scăzut, în evidenţele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului dispărând 15 agenţi firme cu participare străină. Potrivit analizei prezentate în şedinţa Colegiului prefectural, pe primul loc al investitorilor externi, după numărul de firme, se află Italia, cu 244 de societăţi comerciale cu participare străină, după care vine Germania-cu 79; Ucraina-cu 67; Spania-cu 62; Franţa-cu 55; Austria-cu 46; Turcia-cu 43 şi SUA cu 39 de firme. Din punct de vedere al capitalului social mărimea capitalului social, pe primele două poziţii a topului agenţilor economici cu participare externă din judeţul Suceava se află Austria, cu 1176,70 milioane de lei şi Franţa-cu 111,24 milioane de lei. Urmează apoi, în odine descrescătoare, Luxembrug,  Marea Britanie, Elveţai, Italia, Germania şi Belgia. Principalele domenii în care activează firmele cu capital străin sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor-270 de societăţi comerciale; industria prelucrătoare-118; construcţiile 117; transportul şi depozitarea-80 şi hotelurile şi restaurantele-56 de agenţi economici cu participare externă de capital. La începutul lui 2018, judeţul Suceava avea, de asemenea, cu 15 firme cu participare străină în minus în comparaţie cu debutul lui 2017. 

Peste 300 suceveni au primit beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene

·        În judeţ, anul trecut, în 308 de cazuri au existat suspiciuni privind primirea simultană a indemnizaţiei de creştere a copilului şi a salariului, cât 42 de situaţii de plată a respectivei indemnizaţii, dar şi a pensiei.

·        În 279 de situaţii s-ar fi acordat necuvenit venitul minim garantat, în 1.779 de cazuri s-ar fi beneficiat fraudulos de alocaţia pentru susţinerea familiei, în total, inspectorii sociali având de recuperat 4,22 de milioane de lei.  

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava a identificat o serie întreagă de beneficiari frauduloşi ai drepturilor de asistenţă socială. „În anul 2018, un accent deosebit s-a pus pe activitatea de identificare şi recuperare a debitelor constituite ca urmare a încasării de către beneficiari a unor drepturi necuvenite”, se arată într-o informare a instituţiei sucevene. Conform analizei AJPIS, pe durata anului trecut inspectorii sociali au constituit debite de aproximativ 4,22 de milioane de lei, reprezentând beneficii acordate necuvenit, în acelaşi an reuşindu-se recuperarea a puţin peste 3 milioane de lei. Beneficiarii pe nedrept au fost descoperiţi prin intersectarea bazelor de date a mai multor instituţii publice, întregul demers concretizându-se în 308 de suspiciuni privind beneficiari ai indemnizaţiei de creştere a copilului şi ai salariului, 42 de suspiciuni de beneficiari ai respectivei indemnizaţii şi a pensiei şi, de asemenea, 601 de suspiciuni referitoare la beneficiarii care ar fi primit stimulentul pentru reluarea activităţii înainte de termenul limită, dar care, efectiv, nu au realizat venituri din salarii. La acestea se adaugă 35 de cazuri de suspiciune cu beneficiari de prestaţii decedaţi, 98 cu destinatari de plăţi decedaţi şi 69 cazuri cu membri de familie beneficiari ai alocaţiei pentru susţinerea familiei şi ai venitului minim garantat decedaţi. În 279 de situaţii au existat suspiciuni asupra primirii necuvenite a venitului minim garantat, în 1.779 de cazuri suspiciunile au vizat pe beneficiarii alocaţiei pentru susţinerea familiei, alte 376 de suspiciuni privindu-i pe beneficiarii alocaţiei de stat pentru copii. Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava s-a concentrat, de asemenea, pe prevenirii fraudei prin încasarea de beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe state membre, ca şi monitorizării drepturilor stabilite pentru lucrătorii emigranţi. În consecinţă, în 2018 inspectorii AJPIS au fost constituite 318 debite în valoare de 790.856 lei. În urma demersurile întreprinse, recuperată a fost suma de 436.620 lei, care a fost acordată, cu titlul de beneficii familiale, de către instituţiile competente din alte state membre. Anul trecut, activitatea de exercitare a controlului referitor la aplicarea unitară a prevederilor regulamentelor europene, s-a materializat primirea de către AJPIS a 4.700 de formulare necesare lucrătorilor emigranţi, în vederea gestionării eficiente a schimbului de date cu instituţiile din statele membre ale UE şi monitorizării aplicării unitare a prevederilor legale în scopul stabilirii dreptului la beneficii familiale.

Unul din 7 suceveni a avut nevoie de ajutor medical de urgenţă    

·        Anul trecut, au fost „rezolvate” peste 102.200 cazuri prezentate la Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU).

Pe durata anului 2018, la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au fost înregistrate 45.884 de cazuri de spitalizare continuă şi 15.359 cazuri de spitalizare de zi. Aceasta potrivit unei informări a instituţiei spitaliceşti de urgenţă sucevene, în care se evidenţiază, de asemenea, că mai mult de 100.000 de pacienţi au beneficiat de tratamente în ambulatoriile clinic şi de specialitate, „rezolvate” fiind şi peste 102.200 cazuri prezentate în Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU). La o populaţie a judeţului Suceava de sub 720.000 de locuitori, aceasta ar însemna că, anul trecut, unul din 7 suceveni ar fi avut nevoie de ajutor medical de urgenţă. „Serviciile oferite acoperă majoritatea patologiei deservite la nivel naţional de spitalele judeţene, acestea fiind oferite în colaborare cu ISU, implicat în coordonarea, organizarea şi asigurarea asistenţei medicale de urgenţă din zonă”, se reliefează în analiza citată, în care se subliniază că Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava  este acreditat în categoria I, îndeplinind 96,35% din cerinţele specifice şi indicatorii de calitate. Conform informării amintite, în anul 2018 a fost redeschisă Secţia de cardiologie a Spitalului Judeţean, iar după modernizare şi extindere, aceasta are o capacitate dublă, de 80 de paturi. Investiţia s-a ridicat la circa  2 milioane de euro, din total două treimi fiind asigurate de Consiliul Judeţean Suceava, diferenţa revenind bugetului unităţii spitaliceşti sucevene. În anul 2018 a fost demarată şi cea mai mare investiţie din ultimii 30 de ani a SJU Suceava, respectiv construirea noului Ambulatoriu, unitate care va fi dată în folosinţă la finele lui 2019. Având în vedere necesitatea oferirii de servicii pentru bolnavi şi familiile acestora, anul trecut s-a înfiinţat Secţia de boli paleative, în 2018 amenajându-se, de asemenea, 145 de locuri de parcare care deservesc atât personalul medical, cât şi beneficiarii serviciilor medicale. Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava are o capacitate hotelieră de 1.200 de paturi.

Aleşii PSD din Consiliul Local Suceava acuză că „Asociaţia Moldova se Dezvoltă” este una „pur politică”.

·        „Nu suntem de acord cu plata niciunui leu din banul public pentru o chestiune politică”, a spus alesul social-democrat Andrei Păduraru, făcând referire la contribuţia de 1 leu pe an de locuitor la bugetul asociaţiei. 

·        „Este un proiect îndrăzneţ, salutat de opinia publică, şi nu unul cu tentă politică, de campanie electorală”, a reliefat edilu-şef Ion Lungu, adăugând că se doreşte ca şi primarii din Moldova să aibă un cuvânt de spus.

·         „Societatea românească nu se dezvoltă din cauza urii şi a ranchiunei, nu din cea a ideologiilor. Nu sunteţi de acord cu nimic”, le-a spus colegilor social-democraţi consilierul Adrian Arămescu.

Consiliu Local al municipiului Suceava a aprobat, în şedinţă ordinară, constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Asociaţia Moldova se Dezvoltă”, acordul-cadru pentru înfiinţarea acesteia fiind semnat pe 17 decembrie 2018, chiar în Suceava. În asociere intră municipiile Suceava, Iaşi, Botoşani, Piatra Neamţ, Cîmpulung Moldovenesc Roman şi Vatra Dornei, sediul Asociaţiei fiind stabilit la Iaşi. Printre altele, AMD urmăreşte atragerea unor finanţări europene consistente şi promovarea de proiecte de investiţii comune care să contribuie la dezvoltarea zonei Moldovei.  „Asocierea se face tocmai pentru a avea un cuvânt de spus, de a ne pregăti pentru noul exerciţiu financiar european, luând în calcul şi această temă reală, conform căreia Moldova este cea mai săracă zonă din Uniunea Europeană. Vom face demersuri insistente, atât la Guvernul României, cât şi la Bruxelles, pentru fi folosit instrumentul de investiţii teritoriale integrate în exerciţiul financiar 2021-2027. O spun din start, această asociere nu este împotriva actualului Guvern, vrem să fim parteneri, deşi putem discuta, şi aici, despre faptul că pentru executarea autostrăzii Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni nu au fost prinşi bani”, a precizat Lungu. Consilierul social-democrat Andrei Păduraru a susţinut în plen că „Asociaţia Moldova se Dezvoltă” este una „pur politică”. „Nu reuşiţi, din nou, să faceţi distincţie dintre politică şi administraţie. Am înţeles că se plăteşte contribuţie de 1 leu pe locuitor la această Asociaţie. Nu suntem de acord cu plata niciunui leu din banul public pentru o chestiune politică. Se puteau face 15 treceri de pietoni cu aceşti bani, pentru a se evita accidentele”, s-a adresat Andrei Păduraru primarului Ion Lungu, menţionând şi că viitoare autostradă nu va putea trece prin Fălticeni, cu primar PSD, acest municipiu nefâcând parte din AMD. Şeful executivului sucevean a respins insinuările grupului politic PSD, menţionând că este vorba despre o necesitate şi nicidecum despre campanie electorală. Lungu a  evidenţiat că, indiferent de culoarea politică, autorităţile locale din Moldova trebuie să zbată pentru localităţile lor şi să îşi ia soarta în propriile mâini. „Este un proiect îndrăzneţ, salutat de opinia publică, şi nu unul cu tentă politică, de campanie electorală. Vrem ca primarii din Moldova să aibă un cuvânt de spus, iar noi chiar credem în acest proiect. Este un început pe care noi îl privim cu destul de mult optimism”, a reliefat edilu-şef Ion Lungu, menţionând că „Asociaţia Moldova se Dezvoltă” ar putea fi funcţională până la sfârşitul acestui trimestru. Adrian Arămescu, consilier PNL, a remarcat că aleşii PSD se împotrivesc aproape la orice propunere importantă a executivului, cât şi a colegilor liberali din deliberativ. Arămescu a dat ca exemplu respingerea de 7 ori, de către social-democraţi, a proiectului de hotărâre care s-ar fi concretizat în modernizarea locurilor de parcare din cartierele urbei reşedinţă de judeţ. În schimb, potrivit alesului liberal, cei de la PSD au venit cu propunerea de afişare, la intrarea în municipiu, a localităţilor cu care Suceava este înfrăţit. „Societatea românească nu se dezvoltă din cauza urii şi a ranchiunei, şi nu din cea a ideologiilor. Nu sunteţi de acord cu nimic. Am văzut că premierul Dăncilă a spus că a scos ţara din noroi, eu zic să o băgăm în noroi, pentru că e mai simplu. Sunt greu de înţeles priorităţile, atunci când nu se vrea. Un proiect de asfaltare a parcărilor este mai important decât a pune la intrarea în oraş un panou cu cine ne-am înfrăţit. Deocamdată noi ne înfrăţim cu noroiul, şi asta şi din pricina consilierilor care se împotrivesc modernizării acelor locuri de parcare”, a punctat Adrian Arămescu. Scopul constituirii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Asociaţia Moldova se Dezvoltă” este acela al creării unui cadru de cooperare între unităţile administrativ-teritoriale din zona Moldovei, „pentru a avea eficienţă în promovarea proiectelor noi de infrastructura, investiţii publice şi private, proiectelor în educaţie, sănătate, mediu şi turism, fără a exclude participarea autorităţilor centrale sau a organismelor internaţionale”. Sursele de finanţare a acestora urmează a fi locale, guvernamentale sau europene. 

Serviciile de taximetrie online fără dispecerat autorizat vor fi amendate cu până la 2.500 de lei

·        „Astfel se va veni şi în sprijinul taximetriştilor, sancţionându-se transportul ilegal, prin acele servicii neautorizate”,  a spus viceprimarul Lucian Harşovschi

În municipiul Suceava, începând cu luna martie 2019, în cazul procedurilor de atribuire, 50 la sută din autorizaţiile disponibile pentru transportul de persoane în regim taxi vor fi alocate autovehiculelor cu propulsie integral electrică. Aşa prevede o hotărâre aprobată de Consiliul Local Suceava, potrivit căreia, „atribuirea autorizaţiilor taxi se va face, în primă etapă, pentru autovehiculele electrice, în ordinea descrescătoare a punctajelor de departajare”. „Este clar că oraşul nostru este un oraş verde. Vrem să dezvoltăm transportul electric, inclusiv în serviciul taxi. Este corect să dăm posibilitatea, şansa, să se vină cu autoturisme electrice. De aceea, am decis ca 50 la sută din locurile vacante la licenţele de taxi să fie ocupate de cu maşini electrice, iar cealaltă jumătate cu maşini clasice”, a declarat primarul Ion Lungu.  Viceprimarul Lucian Harşovschi spune că legislaţia în vigoare prevede ca, începând cu anul 2020, societăţile comerciale, operatorii privaţi şi operatorii de stat vor avea obligaţia dotării cu un număr minim de autovehicule  electrice. În plus, pe lângă această măsură, operatorii de transport de persoane vor fi obligaţi să se doteze şi să pună la dispoziţia Primăriei aplicaţia prin care vor fi descoperiţi conducătorii auto care refuză unele curse. În cauză sunt serviciile de taximetrie online, care nu folosesc dispecerat autorizat. „Astfel se va veni şi în sprijinul taximetriştilor, sancţionându-se transportul ilegal, prin acele servicii neautorizate”,  a spus viceprimarul Lucian Harşovschi, precizând că în municipiu există 28 de staţii de încărcarea a acumulatorilor maşinilor electrice şi că în buget  este prinsă o sumă pentru achiziţionarea şi a unor staţii super-rapide încărcare. Utilizarea de aplicaţii informatice mobile de „dispecerizare” oferite de către alte entităţi decât dispeceratele taxi autorizate de Primăria Suceava se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1.000 de lei şi 2.500 de lei. Pe lângă amendă, în cazul folosirii repetate a serviciilor de dispecerizare” neautorizată, se va aplica şi sancţiunea complementară a retragerii autorizaţiei. În municipiul Suceava se eliberează un număr maxim de 400 de autorizaţii pentru transport de persoane în regim taxi şi 30 de autorizaţii pentru transportarea bunurilor, în acelaşi regim.  

Parcelele gratuite pentru construirea de locuinţe nu sunt la mare căutare

·        În 145 de dosare, doar 29 de titulari s-au prezentat cu acte la zi, 73 nu au mai fost actualizate, iar 28 dintre cei interesaţi iniţial au dobândit proprietăţi între timp.

·         În 6 cazuri nu s-au îndeplinit condiţiile restrictive, altor 4 solicitanţi li s-au repartizat locuinţe ANL sau sociale, iar 5 potenţiali beneficiari au făcut cereri de renunţare.  

Consiliului Local Suceava a aprobat ieri, în şedinţă ordinară, cererile de atribuire de terenuri în baza Legii nr.15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor în vederea construirii unei locuinţe personale. În ultimii ani, autorităţile municipale sucevene au pus la dispoziţia tinerilor în vârstă de până la 35 de ani 399 de parcele în suprafaţă de 300 de metri pătraţi, în reşedinţa de judeţ luând fiinţă, astfel, două noi cartiere, respectiv „Tinereţii” şi „Europa”. Întrucât unii dintre beneficiarii iniţiali s-au retras, atât în  zona Dealului Mănăstirii Teodoreni, cât şi din cea a Dealului Tătăraşi, disponibile au fost declarate 20 de parcele. Cele mai multe sunt cele neocupate de pe Dealul Tătăraşi, din preajma sediului Primăriei. Parcelele rămase libere au fost scoase la redistribuire, în condiţiile în care la serviciul specializat al executivului au fost luate în evidenţă 145 de cereri de atribuire. Specialiştii Primăriei au trimis adrese de reactualizare a dosarelor înregistrate în ultimul timp, însă, din total, doar 29 de titulari de cerere s-au prezentat cu acte la zi. Alte 73 de dosare nu au  mai fost actualizate, în 6 cazuri nu s-au îndeplinit condiţiile restrictive prevăzute prin reglementările în vigoare, altor 4 solicitanţi li s-au repartizat locuinţe ANL sau sociale, 5 potenţiali beneficiari au făcut cereri de renunţare, iar 28 dintre cei interesaţi iniţial au dobândit proprietăţi între timp. De precizat este faptul că beneficiază de loturi de câte 300 de metri pătraţi fiecare tinerii de maxim 35 de ani, care nu au avut sau nu deţin o locuinţă ori teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case. La data depunerii cererii, cei în cauză au trebuit să facă dovada existenţei unui cont bancar cu minim 5000 de euro sau a posibilităţii contractării unui credit de această mărime. Legea nr. 15 din 2003 stipulează că beneficiarul terenului pentru construirea unei locuinţe proprietate personală este obligat să înceapă ridicarea acesteia în termen de 1 an de la data atribuirii suprafeţei şi să o realizeze cu respectarea reglementărilor referitoare la autorizarea executării construcţiilor. Primăriei îi revine obligaţia finanţării lucrărilor de amenajare a infrastructurii rutiere, introducerii utilităţilor de apă şi canalizare, precum şi a reţelelor de gaze naturale şi energie electrică.