APIA face plăţi în avans pentru fermierii care au depus cereri în primăvară

·       Potrivit lui Eugen Mogoş directorul executiv al APIA Suceava, în judeţ s-au adunat 47.532 de cereri, pentru o suprafaţă de 201.547,65 de hectare, la un hectar în acest an acordându-se, în total, 102,5 euro.    

Începând cu 16 octombrie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a demarat campania de plăţi în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în anul 2018. Eugen Mogoş, director executiv al APIA Suceava informează că, până pe 30 noiembrie, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe şi de 85% în cel al sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale.  În judeţul Suceava au depus cereri unice de plată un total de 47.532 de  fermieri, pentru o suprafaţă de 201.547,65 de hectare.  Plăţile se efectuează în ordinea finalizării etapelor procedurale de analizare a dosarelor, la cursul de 4,6638 de lei pentru un euro, valoare stabilită de Banca Centrală Europeană pe 28 septembrie 2018, în cazul sprijinului finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), precum şi la cursul de 4,6585 de lei pentru un euro, în cazul finanţării din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).  „Au fost excluse dosarele selectate la controalele clasic şi prin teledetecţie”, a precizat directorul executiv Eugen Mogoş. De asemenea, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de reglementările europene în vigoare,  avansuri primesc beneficiarii plăţii redistributive; plăţii practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu; plăţii pentru tinerii fermieri;  sprijinului cuplat pentru ovine şi  sprijinului cuplat pentru caprine.  

Primarul Ion Lungu îl dă în judecată pe consilierul social democrat Andrei Păduraru

·        Alesul PSD a afirmat în şedinţa extraordinară a deliberativului municipal că Lungu ar fi de partea Bioenergy şi Thermonet, întrucât ar avea acţiuni la purtător la cele două firme.        

·        „O să vă vindeţi apartamentul ca să plătiţi daune morale”, l-a avertizat Lungu în plen pe Păduraru, adăugând că banii îi va dona unei fundaţii umanitare.

Primăria municipiului Suceava va contracta un împrumut de 10  milioane de lei pentru achiziţionarea de biomasă şi gaze naturale necesare centralei societăţii comerciale Bioenergy la producerea de energie termică pentru asigurarea încălzirii în sezonul rece 2018-2019. Decizia fost luată ieri, în plenul deliberativului local, prilej cu care Andrei Păduraru, consilier PSD,  l-a interpelat pe primarul Ion Lungu, arătând că ratele şi dobânzile la credit vor trebui achitate tot din banii sucevenilor, doar pentru „a se plăti subvenţie la o societate privată”. „În urmă cu 5 ani de zile, s-a solicitat un tarif mai mic la Termica, şi nu aţi fost de acord cu mărirea preţului. Acum, la un agent economic privat îi măriţi preţul şi, în acelaşi timp îi daţi şi subvenţie. Deţineţi acţiuni la purtător la aceste societăţi?, să ştie şi sucevenii”, a întrebat Andrei Păduraru. Auzind cele insinuate, şeful executivului l-a somat pe Păduraru să se oprească, arătând că înţelege declaraţiile politice, polemica, nefiind însă de acord cu acuze care depăşesc măsura.   „Domnul consilier, vă rog să vă opriţi şi să vă cereţi scuze, că vă dau în judecată, pentru că nu mai este de glumit. Văd că voi, cei de la PSD, credeţi că glumesc. O să vă vindeţi apartamentul ca să plătiţi daune morale”, a avertizat Lungu în plen, adăugând că banii îi va dona unei fundaţii umanitare.  Necesitatea contractării creditului de 10 milioane de lei a fost justificată prin aceea că, în primele 3 trimestre ale anului 2018, gradul de în casare a veniturilor este unul redus, de doar 58,5%. Astfel, în condiţiile în care restanţele la plata impozitelor şi taxelor locale sunt mari, bugetul municipiul nu putea susţine plata în avans a subvenţiei pentru asigurarea combustibilului. La aceasta se adaugă şi facturile neonorate ale consumatorilor, activitatea de producere a energiei termice de către Bioenergy fiind „periclitată din cauza finanţării insuficiente”. „Având în vedere că Suceava nu are grad de îndatorare mare, există această posibilitate de a contracta un împrumut. Nu putem lăsa populaţia să stea în frig”, a evidenţiat Ion Lungu, primarul Sucevei. Creditul este unul de trezorerie, cu dobândă avantajoasă, rambursabil în 5 ani acorda în baza OUG nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare. În prezent, racordate la sistemul centralizat de termoficare din Suceava sunt aproximativ 17.000 de unităţi de locuit, cu circa 50.000 de suceveni.  

După majorarea din Consiliul Local,

Primăria Suceava suportă diferenţa de 208 lei pe gigacalorie din noul tarif al energiei termice

·        În condiţiile în care respingerea proiectului de hotărâre ar fi determinat Bioenergy să nu mai livreze agent termic pentru încălzire, consilierii ALDE şi cei ai PSD au votat împotriva creşterii tarifului. 

·        „Unii se grăbesc să-mi ceară demisia, în condiţiile în care în Suceava s-a făcut o centrală nouă, iar faţă de alţii noi ne-am mişcat şi nu am lăsat populaţia în frig”, a explicat Ion Lungu.      

Consiliul Local Suceava, întrunit în şedinţă extraordinară, a aprobat ieri majorarea de la 116 lei pe gigacalorie la 196,51 lei pe gigacalorie a preţului energiei termice produsă în cogenerare în centrala societăţii comerciale Bioenergy. La acesta din urmă nivel se adaugă preţul de transport, distribuire şi furnizare practicat de Thermonet, astfel că, pe final, tariful total pentru energie termică destinată populaţiei ajunge la 448,05 lei pe gigacalorie. Noul preţ este valabil de pe 9 noiembrie 2018, însă consumatorii casnici vor plăti efectiv doar 240 de lei pe gigacalorie, deoarece Primăria va suporta diferenţa de 208,05 lei pe gigacalorie. În urma aceleiaşi hotărâri, preţul local pentru energia termică destinată agenţilor economici este de 376,51 de lei pe gigacalorie. Proiectul de hotărâre a trecut cu 12 voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”, acestea din urmă fiind ale aleşilor ALDE şi ai PSD. În situaţia în care majorarea era respinsă, Bioenergy, care este într-o situaţie financiară dificilă, ar fi putut opri livrarea de energie termică pentru prepararea apei calde şi pentru încălzire. De altfel, majorarea este prevăzută de contractul semnat în 2013, preţul de 116 lei pe gigacalorie la gardul centralei, stabilit la cea dată, fiind valabil numia pentru o perioadă de 5 ani. Ovidiu Milici, consilier ALDE a revenit cu propunerea şefului său de partid,  deputatul Alexandru Băişanu, potrivit căreia Primăria să acorde o „ultimă subvenţie”. Este vorba despre o sumă din care fiecare dintre cele circa 17.000 de familii racordate la sistemul centralizat să primească bani pentru procurarea unei centrale termice de apartament. Andrei Păduraru, ales PSD, a solicitat ca, înainte de supunerea la vot, să se prezinte influenţa costurilor în noul tarif cerut de Bionergy, chiar şi a celei din salarii.

·        „Trebuia făcută o analiză a capacităţii primăriile municipiilor din ţară de a duce această povară”.

Primarul Ion Lungu a pus în vedere că legea nu permite ca Primăria să doteze cu centrale locuinţele private şi că un calcul detaliat al tarifului gigacaloriei nu este de competenţa executivului municipal, acesta fiind deja avizat de Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Publice (ANRSC). Vasile Mocanu, liderul grupului PSD din Consiliul Local a făcut un scurt istoric al problemelor termoficării, cerând identificare de soluţii la actuala situaţie. „Trebuie să tratăm cu seriozitate această problemă, să facem un plan de soluţionarea a pierderilor, să adăugăm la acesta investiţiile şi banii necesari, astfel încât într-un termen foarte scurt să ajungem la perspectiva unui sistem viabil”, a precizat Vasile Mocanu, accentuând că aleşii PSD vor vota „împotrivă”. Adrian Arămescu, ales PNL, a făcut trimitere tot la trecut, menţionând că lucrurile care se petrec acum sunt urmare a politicilor tuturor guvernelor post-revoluţionare, inclusiv a transferului centralelor de termoficare către autorităţile administraţiei publice locale. „Trebuia făcută o analiză a capacităţii primăriilor municipiilor din ţară de a duce această povară. Tocmai de aceea suntem acum în această situaţie, fiindu-ne greu să găsim o soluţie. Problema se află acolo sus la Guvern, unde se ia de la cetăţeni şi unde se plătesc taxe, impozite şi accize”,  a punctat Adrian Arămescu. Edilul-şef Ion Lungu a ţinut să evidenţieze că, în ciuda tuturor neplăcerilor, „situaţia din Suceava este încă bună”, faţă de cea din Bacău „unde este dezastruoasă”.„Eu nu fug de responsabilitate, dar, în acelaşi timp, trebuie să prezentăm situaţia aşa cum este. Văd că unii se grăbesc să-mi ceară demisia, în condiţiile în care în Suceava s-a făcut o centrală nouă şi că, faţă de alţii, noi ne-am mişcat şi nu am lăsat populaţia în frig”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Judeţul Suceava, pe locul al treilea în ţară la dosare de beneficii de asistenţă socială 

·        Suceava era depăşit de Bucureşti, cu 352.000 de dosare în plată şi de judeţul Iaşi, cu 210.079 de dosare şi urmat de Bacău cu 164.927 de dosare.

·        Agenţiile judeţene de plăţi au deficit de personal, acesta migrând către ANAF, APIA, consilii judeţene sau primării.    

Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială  va prelua, de la ianuarie 2018, prin intermediul agenţiilor judeţene, plata drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, copii şi adulţi. În prezent, respectivele drepturi se plătesc prin Direcţia Generală pentru Persoane cu Handicap  de pe lângă Ministerul Muncii, respectiv prin direcţiile judeţene de asistenţă socială şi protecţia drepturilor copilului.  Pe de altă parte, de pe 1 aprilie 2019,  Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială va implementa şi noul program informatic „Diamant”, de achitare a  venitului minim garantat. Cu un total mediu lunar de 169.164 de dosare în plată, judeţ Suceava se afla, la începutul anului 2018, pe locul al treilea în ţară din acest punct de vedere. Suceava era depăşită de Bucureşti, cu 352.000 de dosare în plată şi de judeţul Iaşi, cu 210.079 de dosare. În clasament, urmează, în ordine descrescătoare, judeţele Bacău cu 164.927 de dosare; Prahova-150.162; Constanţa-148.437; Dolj-143.425; Argeş-128.798; Mureş-126.360 şi Vaslui-124.933 de dosare. Potrivit unei informării a ANPIS, se confruntă cu o creştere a deficitului de personal, atât ca urmare a încetării raporturilor de serviciu a funcţionarilor instituţiei, cât şi a transferării acestora în cadrul altor instituţii ale administraţiei publice centrale sau locale, cum ar fi ANAF, APIA, consilii judeţene sau primării. În acest condiţii unui singur salariat al agenţiilor din teritoriu i-a revenit gestionarea a 7.277 de dosare în Suceava, 7.057 în Bucureşti şi 7.781 în Iaşi. În Bacău, un lucrător s-a ocupat de 7.492 de dosare; în Prahova de 7.508; în Constanţa de 8.247; în Dolj de 6.236; în Argeş de 5.845; în Mureş de 6.381, iar în Vaslui de 6.247 de dosare. Printre altele, Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială  administrează următoarele tipuri de beneficii de asistenţă socială: alocaţie de stat pentru copii, alocaţie de plasament, alocaţie pentru susţinerea familiei, indemnizaţie lunară pentru creşterea copiilor, stimulent de inserţie, indemnizaţie de concediu pentru adopţie, indemnizaţie lunară pentru HIV/SIDA, venit minim garantat, ajutoare de urgenţă, ajutoare pentru refugiaţi, ajutoare pentru încălzirea locuinţei, cât şi alte ajutoare financiare.      

Împrumut de 10 milioane de lei pentru încălzirea apartamentelor sucevenilor

·        „Nu este o sumă atât de mare, încât să dea peste cap din punct de vedere financiar Primăria municipiului Suceava”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că nu exista altă variantă.

·        Dacă în anul 2016 de la bugetul local s-au plătit subvenţii de 5 milioane de euro, în 2017 acestea au scăzut la 4,4 milioane de euro, însă doar după ce în sarcina populaţiei s-a pus 75% din diferenţa dintre tarifele.

Primăria municipiului Suceava va contracta un credit de trezorerie pentru subvenţionarea energiei termice livrate de Bioenergy în sezonul rece 2018-2019. Anunţul a fost făcut de primarul Ion Lungu, după ce, în cursul acestei săptămâni, în Monitorul Oficial al României a fost publicată ordonanţa de guvern care face posibilă această facilitatea pentru localităţile cu sisteme centralizate de termoficare. „Având în vedere că Guvernul dă posibilitatea să se ia credite direct de la Trezorerie, pentru termoficare, respectiv pentru asigurarea încălzirii în oraşele mari, voi propune luarea unui asemenea credit”, a declarat şeful administrativului municipal, un proiect de hotărâre în acest sens urmând fi pus pe masa consilierilor locali, în şedinţa extraordinară de luni a deliberativului. Valoarea creditului se ridică la 10 milioane de lei, Lungu considerându-l unul avantajos, dată fiind dobânda mică, în condiţiile în care nu se mai organizează licitaţie pentru desemnarea unei unităţi bancare creditoarea. „Acest credit, angajat pe 5 ani de zile, însemnă 500.000 de lei pe trimestru, care nu este o sumă atât de mare, încât să dea peste cap din punct de vedere financiar Primăria municipiului Suceava. Nu aveam altă variantă, de aceea vreau să cred că acesta va fi aprobat, astfel încât să avem asigurată încălzirea în iarnă”, a punctat Ion Lungu, primarul Suceava. Tot luni, ar trebui să fie aprobată şi creşterea tarifului agentului termic livrat de Bioenergy, de la 116 lei pe gigacalorie la 196,6 lei pe gigacalorie, situaţie în care se va reni la subvenţionarea termoficării din vistieria municipală.  Astfel, dacă în anul 2016 de la bugetul local s-au plătit subvenţii de 5 milioane de euro, în 2017 acestea au scăzut la 4,4 milioane de euro, diminuare înregistrată doar după ce în sarcina populaţiei s-a pus 75% din diferenţa dintre tarifele la agentul termic. În anul în curs, doar la vechile tarife, achitate din puşculiţa comună, cu titlul de diferenţe, erau estimate a fi circa 3 milioane de euro.

Douăzeci de planuri de afaceri sucevene, subvenţionate prin Proiectul „ACASĂ”   

·        „În Regiunea de Nord-Est, în afară de câte un plan de afaceri în Vaslui şi Iaşi, restul sunt din judeţul Suceava”, arată Liliana Agheorghicesei, preşedintele Asociaţiei Patronatului Judeţean al Femeilor de Afaceri.

Ieri, la ora 11:00, la Muzeul Bucovinei din Suceava, au fost semnate contractele de subvenţionare cu câştigătorii Concursului de planuri de afaceri din cadrul Proiectului „ACASĂ. Antreprenoriat, Curaj, Atitudine, Siguranţă, Ambiție”. „Visul diasporei de a se întoarce acasă prinde contur şi începe să devină realitate”, consideră organizatorii. Prin intermediul acestui proiect vor fi înfiinţate 76 de afaceri noi, dintre care 22 în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, creându-se astfel minim 44 noi locuri de muncă. „Este un moment emoţionnat, de împlinire a visurilor dumneavoastră. Am încercat să trecem de la vorbe la fapte. Multe ne dorim pentru mediul de afaceri şi pentru comunitatea noastră, dar dacă nu ne şi implicăm, rămânem la faza de declaraţii. Or, Patronatul nostru nu mai este la acea fază, noi punem deja lucrurile în mişcare. Proiectul nostru este dovada, în Regiunea de Nord-Est, în afară de câte un plan de afacere în Vaslui şi Iaşi, restul fiind din judeţul Suceava”, a subliniat Liliana Agheorghicesei, preşedintele Asociaţiei Patronatului Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava, adăugând că echipa pe care o conduce va acorda sprijin pentru ca afacerile în cauză să funcţioneze. Proiectul „ACASĂ. Antreprenoriat, Curaj, Atitudine, Siguranţă, Ambiţie” are ca obiectiv general creşterea ocupării prim stimularea participării pe piaţa muncii a persoanelor cu potenţial antreprenorial şi crearea unui program regional integrat de încurajare şi sprijin tehnico-financiar pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi noi în mediul urban. În regiunile de dezvoltare Nord-Est, Nord-Vest şi Sud-Est sunt subvenţionate 76 de planuri de afaceri, de sprijin beneficiind 630 de persoane, cu crearea a 152 de locuri de muncă noi, care vor fi menţinute cel puţin 12 luni după încheierea proiectului.  În cadrul întâlnirii de ieri, fiecare dintre competitorii declaraţi câştigători ai concursului de planuri de afaceri, întorşi din străinătate, şi-au făcut cunoscută povestea celor prezenţi.

Cel puţin pe timpul nopţii,

Sucevenii vor avea casele încălzite de luni, 15 octombrie

·        Cu toate că, de o bucată bună de timp, nopţile sunt de-a dreptul friguroase, primarul Ion Lungu spune că a fost sunat de oameni care stau cu geamurile deschise din cauza căldurii.

·        Thermonet a făcut probe la cald, însă există posibilitatea ca, în cazul în care Consiliul Local nu va aproba majorarea tarifului solicitată de Bioenergy, administratorul centralei din Lunca Sucevei să sisteze livrarea agentului termic.

Începând de luni, 15 octombrie, imobilele racorda te la sistemul centralizat de termoficare din municipiul Suceava vor fi beneficia de încălzire. Aceasta deşi de aproape 3 săptămâni, temperaturile nocturne nu au mai trecut peste 10 grade Celsius, ba mai mult, în unele nopţi au coborât chiar înspre limita de îngheţ. „De pe 15 octombrie, aproximativ, s-a putea da încălzire pentru că aşa spune legea. Însă, dacă este tot aşa cald vom mai stabili. În perioada care s-au făcut probe, am fost sunat de oameni că stau cu geamurile deschise, că nu mai pot de căldură. Sunt de acord că noaptea este mai rece, dar dacă se începe furnizarea încălzirii, cei de la asociaţiile de proprietari o să închidă gigacalorimetrele de la subsol”, a arătat Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene. Tot luni, în şedinţa extraordinară a Consiliul Local, se va analiza proiectul de hotărâre privind majorarea tarifului la energia termică livrată de producătorul Bioenergy de la 116 lei pe gigacalorie la 196,5 de lei pe gigacalorie. În cazul în care proiectul nu va trece de votul aleşilor, administratorul  centralei în cogenerare din Lunca Sucevei îşi rezervă dreptul de a înceta furnizarea  agentului termic pentru prepararea apei calde şi pentru încălzire. Conform legii, asigurarea căldurii în apartamente este obligatorie după ce, timp de 3 zile consecutiv, între orele 18.00 seara şi 6.00 dimineaţa, mediile aritmetice a temperaturilor atmosferice exterioare înregistrate sunt mai mici de 10 grade Celsius. În 2010, ca urmare a temperaturilor deosebit de scăzute, încălzirea locuinţelor a început pe 4 octombrie. În 2015, în unele zone ale municipiului caloriferele s-au dezmorţit încă de pe 8-9 octombrie, când conducerea Termica în faliment făcea probele la cald. Thermonet a preluat sistemul de distribuire, transport şi furnizare a energiei termice doar cu câteva zile mai târziu, respectiv pe 15 octombrie, moment în care s-a confruntat şi cu prima avarie majoră la magistrala de pe Calea Unirii, defecţiunea lăsându-se şi cu întreruperea sistării încălzirii.    

Reţelele de telefonie, televiziune şi de internet vor fi îngropate

·        În februarie 2010, primarul Ion Lungu retrăgea de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului local proiectul de hotărâre privind aprobarea extinderii prin licitaţie publică a reţelei de fibră optică pe stâlpii de iluminat public oraş.

·        În 2012, societăţile de operare prin cablu de pe raza urbei reşedinţei de judeţ nu au răspuns chemării autorităţilor de a intra într-un parteneriat pentru „îngroparea” firelor suspendate.

Până la finele anului, Primăria Suceava va scoate la licitaţie a Serviciului  de „canalizaţie subterană” a cablurilor, a făcut cunoscut primarul Ion Lungu. Edilul-şef este plecat în Oradea, municipiu care a aplicat deja un sistem de îngropare a reţelelor de telefonie, televiziune şi de internet aeriene de pe stâlpi, cât şi a celor „pozate” pe zidurile imobilelor.  „Un lucru pe care vreau să-l văd la Oradea şi să mă clarific definitiv este cel privind canalizaţia cablurilor. Am luat modelul de acolo, am finalizat caietul de sarcini, dar mai avem ceva de lămurit legat de partea cadastrală, de intabularea acestor canale în care se pun cablurile. Trebuie de stabilite, de asemenea, modalitatea de taxare şi redevenţa, licitaţia urmând a se ţine până la sfârşitul anului”, a declarat primarul Ion Lungu.  În scopul realizării respectivului tip de „canalizaţie subterană”, municipiul Suceava pune la dispoziţie terenurile aparţinând domeniul public, viitorul concesionar urmând să acopere, cu surse financiare proprii, cheltuielile de proiectare, realizare şi executare propriu-zisă a obiectivului în cauză. Totodată, firma concesionară se obligă să sigure accesul nediscriminatoriu la sistemul de „îngropare a cablurilor”, însă, în schimbul acestuia, îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă. Demersul presupune mai multe faze, începând cu studiul topografic, proiectul tehnic, asigurarea asistenţei tehnice şi realizarea efectivă a investiţiei. Investiţia ar putea fi materializată în maxim 2 ani, contractul de concesiune va fi parafat pentru o perioadă de 10 ani, iar redevenţa percepută de autorităţi se va ridica la 15%. Prima dată, autorităţile sucevene au intenţionat să „îngroape” cablurilor suspendate în anul 2012, când, cu finanţare POR 2007-2013, au fost înlocuiţi stâlpii din sistemul de iluminat public şi s-a reparat infrastructura de pe magistrala rutieră principală a urbei capitală de judeţ. La acea dată, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est nu a aprobat amenajarea de canale pentru cabluri, din cauză că lucrările diminuau valoarea proiectului principal. De cealaltă parte, societăţile de operare prin cablu de pe raza urbei reşedinţei de judeţ nu au răspuns chemării autorităţilor de a intra într-un parteneriat. De remarcat este faptul că, în februarie 2010, şeful executivului sucevean retrăgea de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului local proiectul de hotărâre privind aprobarea extinderii prin licitaţie publică a reţelei de fibră optică pe stâlpii de iluminat public din municipiul reşedinţă. Cererea aparţinea unui cunoscut operator în domeniu, iar Ion Lungu îşi motiva motivat gestul prin aceea că, după promovarea proiectului local, la nivel naţional intrau în vigoare reglementări care interziceau pozarea aeriană a reţelelor de servicii de telecomunicaţii prin cablu.

Târg de job-uri pentru absolvenţi

·        În evidenţele AJOFM sunt peste 600 de absolvenţi, însă aşteptate sunt toate persoanele interesate, indiferent de nivelul de educaţie şi de anul terminării studiilor.

·        Anul trecut, nu mai puţin de 116 firme sucevene au venit la Bursă, iar cei aflaţi în căutarea unui serviciu au putut alege din 900 de locuri de muncă scoase la mezat.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava organizează vineri, 20 octombrie 2010, Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi. În reşedinţa de judeţ, acţiunea are loc la Iulius Mall, la parter, în zona liftului panoramic, începând cu ora 10.00, iar la manifestare aşteptaţi sunt să participe candidaţi cu diverse calificări şi experienţe profesionale. Evenimentul se desfăşoară, simultan, şi la sediile punctelor de lucru ale AJOFM din Fălticeni şi Cîmpulung Moldovenesc, precum şi la Casa Germană din Rădăuți,  agenţilor economici oferindu-li-se posibilitatea să angajeze tineri ai promoţiei 2018, dar nu numai.  Potrivit purtătorului de cuvânt, Anca Capverde, până acum s-au confirmat prezenţa aproape 20 angajatori, în bazele de date ale AJOFM fiind înscrişi aproximativ 600 de absolvenţi. Manifestarea este deschisă tuturor persoanele interesate de un loc de muncă, indiferent de nivelul de educație şi de anul absolvirii studiilor. „Cei interesaţi vor lua parte la interviuri fără a mai trece prin proba cv-ului. Deşi este intitulată a absolvenţilor, la Bursă pot participa toate persoanele fără loc de muncă sau care vor să-şi schimbe serviciul, indiferent de vârstă sau de calificare”, a precizat Anca Capverde că, spre exemplu, căutare au inginerii, kinoterapeuţii şi maseurii, precum şi absolvenţii de şcoli profesionale. Candidaţii pentru slujbele vacante oferite la Bursă vor primi suport şi orientare pentru a se prezenta la interviu, precum şi iniţiere în instrumente și tehnici aplicate de căutare a unui loc de muncă. Alături de ofertele de pe plan local, persoanele interesate vor putea solicita consiliere pentru locuri vacante în străinătate, mediate prin rețeaua EURES a serviciilor publice din Europa. În octombrie 2017, nu mai puţin de 116 firme sucevene au avut standuri la Bursa locurilor de muncã pentru absolvenţi. Cei mai mulţi angajatori prezenţi cu oferte de posturi vacante au provenit din Suceava, respectiv 41, după care au urmat cei din Cîmpulung Moldovenesc(32), Fălticeni (23) şi Rădăuţi(20). Persoanele aflate în căutarea unui job au putut alege din 900 de locuri de muncă scoase la mezat.

Primarul Ion Lungu cere, la AMR, urgentarea transferării parcului „Şipote” şi pădurii Zamca

·        „Sperăm să putem determina Ministerul Mediului emită cât mai repede normele metodologice, pentru a putea cere pădurile-parc”, a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei.  

·        Proiectul de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei s-a aplicat doar pe jumătate, cauza constând tocmai în nelămurirea situaţiei juridice a Parcului „Şipote.

Ion Lungu, primarul Sucevei cere urgentarea aprobării nomelor metodologice de aplicare a Legii privind transferarea pădurilor-parc de la Ministerul Mediului şi Pădurilor către autorităţile administraţiei publice locale. Edilul-şef sucevean a declarat că va ridica această problemă în cadrul Comitetului Director al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), a cărui şedinţă se ţine în municipiul Oradea, în zilele acestea. Lungu spune că în Consiliul Local urmează a se aproba suma necesară pentru pregătirea documentaţiei aferente transferului, însă studiul de fezabilitate nu poate fi întocmit, iar indicatorii tehnico-economici să fie stabiliţi atât timp cât municipiul Suceava nu este proprietar. „La rectificarea din luna octombrie vom prinde în buget o sumă de 160.000 de lei, astfel încât să fim pregătiţi ca, în măsura în care vor fi aprobate aceste norme metodologice şi vom primi aceste păduri, să putem demara de urgenţă studiile de fezabilitate, partea de consultanţă şi indicatorii tehnico-economici”, a evidenţiat şeful executivului sucevean. Potrivit primarului, în Parcul „Şipote” se va realiza o zonă de agrement, proiectul incluzând amenajarea de spaţii verzi, trotuare, piste pentru biciclişti, facilităţi pentru recreere, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, foişoare, grupuri sanitare, instalarea de wi-fi în toate locurile publice, instalarea de sisteme de supraveghere video, realizarea de sisteme de irigaţii pentru gazon şi dotare cu mobilier urban precum bănci, coşuri de gunoi şi toalete ecologice. „Vrem să ne pregătim şi sperăm să putem determina Ministerul Mediului emită cât mai repede normele metodologice, pentru a putea cere pădurile-parc”, a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei.  

În cauză este un total de 156,28 de hectare, respectiv 50,56 de hectare din „trupul Cetate-Brădet”, zona Şipote şi 105,72 de hectare din trupul „Zamca”. De reamintit este faptul că Proiectul de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a zonei de protejare a acesteia s-a aplicat doar pe jumătate, cauza constând tocmai în nelămurirea situaţiei juridice a Parcului „Şipote”. „Poate partea cea mai spectaculoasă, cu amenajarea de mini-cascade, cu spaţii de agrement, alei de promenadă şi altele nu a putut fi pusă în aplicare din cauză că nu am avut acest parc la municipalitate. Eu, personal, am ridicat această problemă la 4 prim-miniştri, plus demersurile făcute de ceilalţi parlamentari, inclusiv de domnul Gheorghe Flutur”, arăta, în 2016, Ion Lungu, şeful executivului din Areni.

Populaţia nu va fi afectată de majorarea tarifului la gigacaloria livrată de Bioenergy     

·        Consiliul Local urmează aproba un tariful total de 448 de lei pe gigacalorie, consumatorii casnici urmând achita doar 243 de lei pe gigacalorie, în timp ce bugetul local va asigura diferenţa.

·        Mai mult, de la 1 ianuarie, odată cu diminuarea taxei pe valoarea adăugată la 5%, sucevenii racordaţi la sistemul centralizat vor scoate din buzunare cu 3 lei mai puţin pentru fiecare gigacalorie consumată.    

Luni, în şedinţă extraordinară, Consiliul Local Suceava va dezbate proiectul de hotărâre privind majorarea tarifului la energia termică produsă în centrala în cogenerare de înaltă eficienţă. Creşterea tarifului fost cerută de conducerea Bioenergy, firma care administrează obiectivul din Lunca Sucevei, demers motivat de expirarea prevederilor contractuale potrivit cărora respectivul nivel trebuia obligatoriu menţinut pe o perioadă de 5 ani de la intrarea în funcţiune a centralei.  Primarul Ion Lungu, iniţiatorul proiectului de hotărâre, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că majorarea va fi una de la 116 lei pe gigacalorie la 196,51 lei pe gigacalorie la gardul centralei.  Dacă va trece de legislativul local, tariful total va fi de 448 de lei pe gigacalorie, consumatorii casnici urmând achita doar 243 de lei pe gigacalorie, în timp ce bugetul local va asigura diferenţa. „Această majorare va intra în vigoare pe data de 9 noiembrie, atunci când se împlinesc exact 5 ani de zile de la pornirea actualei centrale pe biomasă. Contractul a fost de 116 lei pe gigacalorie la gradul centralei, iar preţul de va fi valabil 448 de lei, până sfârşitul lui 2018. Aceasta pentru că, de la 1 ianuarie, când se vor publica documentele referitoare la reducerea TVA”, a subliniat Lungu. Astfel, după ce Ministerul Finanţelor Publice a anunţat diminuarea la 5% a taxei pe valoarea adăugată, totalul pe gigacalorie va scădea la 395,33 de lei pe gigacalorie, populaţia urmând plăti 240 lei pe gigacalorie, iar Primăria va suporta 155,33 de lei pe gigacalorie.  Pe de altă parte, o creştere au pretins şi oficialii Thermonet, concesionarul serviciului de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice, reprezentanţii autorităţilor locale nefiind însă de acord cu această propunere. „Dacă majorarea la gardul centralei este justificată, în ceea ce priveşte Thermonet este vorba, totuşi, de culpă comună, pentru că şi această firmă trebuia să facă lucrări de reparaţii, de întreţinere, modernizări, pe care nu le-a făcut”, a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Nicio firmă nu s-a arătat interesată de reabilitarea termică a sediului din Areni al Primăriei Suceava  

·        Licitaţia este reprogramată pentru 31 octombrie, Ion Lungu, şeful municipalităţii crezând că reţinerea a fost cauzată de complexitatea lucrărilor, dar şi de lipsa forţei de muncă.

·        „Nu văd o altă justificare, mai ales că este vorba despre o lucrare pe fonduri europene şi nu se pune problema că nu ar fi bani”, a arăta edilul-şef.         

Primăria municipiul Suceava va relua „de urgenţă” licitaţia pentru desemnarea firmei constructoare care va face lucrările privind creşterea eficienţei energetice a sediului instituţiei din Areni. Declaraţia aparţine primarului Ion Lungu şi a fost făcută după ce la licitaţia deja ţinută nu s-a arătat interesată nicio societate. Edilul-şef pune această reticenţă pe seama  complexităţii intervenţiilor, dar şi a lipsei mânii de muncă cu calificarea necesară. „Din păcate nu s-a prezentat nicio firmă la licitaţie. Vreo două firme s-au interesat, au cerut clarificări, dar la licitaţie nu participat niciuna, şi, ca atare, o reluăm pe 31 octombrie. Sigur, este o lucrare mai complexă şi nu văd o altă justificare, mai ales că este vorba despre o lucrare pe fonduri europene şi nu se pune problema că nu ar fi bani. Au mai fost licitaţii şi la Consiliul Judeţean, precum şi din ce am mai vorbit cu alţi primari din ţară, se constată o lipsă a forţei de muncă calificată”, precizează, Ion Lungu, şeful executivului sucevean.  Contractul de finanțare a Proiectului “Creșterea eficienței energetice a clădirii Primăriei municipiului Suceava” cu fonduri disponibile prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, “Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon” a fost semnat în Suceava, de către viceprimarul Lucian Harșovchi și Vasile Asandei, directorul general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est.  Valoarea proiectului este de 7,53 de milioane de lei, cu o participare de 150.000 de lei a bugetului local sucevean, reprezentând 2% din total, durata de realizare fiind de 24 de luni. Printre principalele intervenţii care ar urma să se desfăşoare la clădirea administrativă din Areni se numără îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii; reabilitarea și modernizarea instalațiilor de preparare și transport a agentului termic; utilizarea resurselor regenerabile pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; montarea unei pompe de căldură; demontarea caloriferelor și înlocuirea cu ventilo-convectoare; înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incadescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice. 

Lucrările pentru introducerea gazelor naturale în Burdujeni-sat încep după mai mult de 10 ani de demersuri şi amânări

·        Câştigătorul licitaţiei este firma locală Test Prima,    reţele vor fi amenajate şi în cartierul „Tineretului”, iar ordinul de începere a execuţiei va fi dat în zilele ce urmează.

·        „Termenul este de maxim 36 de luni, însă firma are expertiză în domeniu, de aceea sper să aducem cât mai repede gazul metan în cele două cartiere”, a precizat primarul Ion Lungu.

Ieri, Primăria Suceava a semnat contractul cu Test Prima, societatea care a câştigat licitaţia pentru extinderea reţelelor de gaze naturale în cartierele Burdujeni-sat şi „Tineretului”, de pe Dealul Mănăstirii Teodoreni. „Sunt bucuros că a câştigat o firmă din Suceava, pentru că sunt probleme din acest punct de vedere. Vin firme din toată ţară sau chiar din Europa, câştigă licitaţii, dar forţa de muncă se ia tot din Suceava. Şi, atunci, acestea trebuiau să caute subcontractori” a spus primarul Ion Lungu. Valoarea contractului pentru investiţia amintită este de 3,71 de milioane de lei, fără TVA, iar intervenţiile vor dura 36 de luni. Edilul-şef a precizat că ordinul de începere a lucrărilor va fi dat cât mai repede, după ce, în câteva zile societatea constructoare va depune garanţia prevăzută de lege.  „Vrem să demarăm efectiv aceste lucrări atât de aşteptate în cartierul Burdujeni-sat şi pe Dealul Mănăstirii, să putem face cât mai mult în acest an, dacă vremea ne permite. Finanţarea va fi asigurată dintr-un credit disponibil începând cu anul viitor, iar până atunci vom plăti lucrările din sursele proprii ale Primăriei. Termenul este de maxim 36 de luni, însă firma are expertiză în domeniu, de aceea sper să aducem cât mai repede gazule metan în cele două cartiere. O perioadă nu s-a putut face acest lucru, pentru că nu dădea voie legislaţia. Anul trecut, acesta a fost modificată, ne-am mişcat cu celeritate şi iată că am ajuns la semnarea contractului”, explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. La începutul anului 2017, Primăria Suceava se asocia cu Delgaz „Moldova”, în vederea extinderii alimentării cu gaze naturale în cartierele Burdujeni-sat şi „Tineretului”. Debitul suplimentar de gaze naturale necesar extinderii reţelelor de alimentare este de peste 3.300 de metri cubi, dintre cei 977 de proprietari chestionaţi, 97,95% declarând că vor să fie branşaţi cu maşini de gătit, sobe sau centrale pentru încălzirea locuinţelor. Reamintim că în august 2008, municipalitatea suceveană renunţa la asocierea cu E-on Gaz pentru extinderea alimentării cu gaze naturale în cartierul Burdujeni-sat. Primarul urbei, Ion Lungu, declara, la acea dată, că hotărârea de ieşire din asociere este consecinţă a faptului că oficialii de la compania de gaze naturale solicitau preluarea gratuită noii investiţii, inclusiv cea realizată din cofinanţarea de la bugetul local.  

În primele 9 luni,

Încasări cu o cincime mai mari la bugetul municipiului Suceava 

·        „O influenţă a avut-o şi creşterea valorii taxelor şi impozitelor locale cu 19%, operată la sfârşitul anului trecut”, a reliefat primarul a recunoscut Ion Lungu.

·        Primăria Suceava pierde, în 2018, circa 7 milioane de euro după reducerea cotelor defalcate, ca urmare a diminuării impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Execuţia bugetară la 30 septembrie 2018 este una similară celei aceeaşi perioadă din anul 2017, susţine Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Edilul-şef a arătat ieri, într-o conferinţă de presă, că raportat la anul precedent, intrările sunt de 99,98%,  respectiv de 6,278 de milioane lei, faţă de 6,281 milioane de lei. „Trebuia să încasăm minim 5 milioane de lei, dar iată că am încasat 6,27 milioane de lei. Cumulat, stăm mai bine decât anul trecut, ceea ce ne spune că o parte din populaţie, dar şi a agenţilor economici, a plătit mai mult decât anul trecut, până la 31 martie, când s-a putut beneficia de acea bonificaţie de 10%. Aşadar, încasările comparative ianuarie-septembrie sunt mai mari cu 20,9%”, a punctat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Per total, intrările din primele trei trimestre din 2017 acestea au însumat circa 49,91 milioane de lei, pentru ca în acelaşi interval din 2018 să crească la aproximativ 60,35 de milioane de lei. La persoanele fizice sporul a fost de 34,81%, în timp ce diferenţa a fost în contul persoanelor juridice. În ceea ce priveşte veniturile proprii ale municipalităţii, acestea au fost mai mari 5,86%, în perioada la care facem referire din 2017 fiind de 18,68 de milioane de lei, iar în cele dintâi trei trimestre din 2018, de 117,17 milioane de lei. „Sigur, trebuie să spunem că o influenţă a avut-o şi creşterea valorii taxelor şi impozitelor locale cu 19%, operată la sfârşitul anului trecut. Sunt, cât de cât, mulţumit de încasări, dar, aşa cum am mai spus, vin foarte greu banii de la Guvern. Este vorba despre banii europeni, care întârzie, iar situaţia este destul de delicată. Dar, mergem înainte, cu speranţa că lucrurile se vor reglementa”, a reliefat Ion Lungu, şeful administrativului municipal sucevean, menţionând că, totuşi, Primăria Suceava pierde, în 2018, circa 7 milioane de euro după reducerea cotelor defalcate din impozitul pe venit, ca urmare a diminuării impozitului pe venit de la 16% la 10%.     

C urmare a tergiversării semnării contractului de finanţare,

Suceava renunţă la finanţarea UE pentru introducerea apei şi canalizării în cartierul „Europa”    

·        Cu bani din POS „Mediu” 2017-2014, în zonă au fost duse numai magistralele de transport al apei, conductele stradale fiind prinse în proiectul CJ şi ACET, aferent Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

·        „Aşa cum arară lucrurile azi, nici în 2 ani nu vom putea aduce apa şi canalizarea acolo”, a evidenţiat primarul Ion Lungu, menţionând că, pe POIM, este semnat un singur contract, cel privind tronsonul de metrou din Bucureşti.

Municipiul Suceava ar putea renunţa la demersurile pentru obţinerea de fonduri UE în vederea introducerii alimentării cu apă şi a reţelei de canalizare în cartierul pentru tineri „Europa”. Primarul Ion Lungu  a declarat ieri că va face o analiză, iar dacă acesta va fi concludentă va propune Consiliului Local să aprobe ca finanţarea lucrărilor respective să aibă loc cu bani din bugetul sucevean. „Apa şi canalizarea sunt prinse în proiectul cu fonduri europene, dar, din păcate, lucrurile nu se mişcă. Voi face o analiză bugetară, iar dacă se va impune, vom renunţa la aducere apei şi a canalizării cu fonduri europene. Vom prinde bani în bugetul pe anul viitor, deoarece, aşa cum merg lucrurile, se va întârzia, cu siguranţă. În prezent, pe POIM, în România, este semnat un singur proiect, cel pentru un tronson de metrou, la Bucureşti. Lucrurile se mişcă greu, iar aşa cum arată astăzi, nu cred că vom avea degrabă apă şi canalizare cu fonduri europene”, a subliniat şeful executivului municipal, menţionând că, din cauza trenării introducerii alimentării cu apă şi a canalizării, nu pot fi asfaltate nici străzile, iar locuitorii noului cvartal sunt nemulţumiţi.  Lungu spune că nu se poate turna asfalt, doar pentru ca la anul să fie spart iarăşi, dar dă asigurări că vor fi încheiate intervenţiile de racordare a locuinţelor la reţeaua de alimentare energie electrică. Pe Dealul „Tătăraşi”, atribuirea în folosinţă gratuită de parcele solicitanţilor în vârstă de până la 35 de ani s-a făcut pe 9 mai 2012, de Ziua Europei, iar de atunci autorităţile sucevene se chinuiesc să amenajeze infrastructura rutieră şi reţelele de utilităţi. Cu bani dintr-o finanţare nerambursabilă aferentă Programului Operaţional Sectorial „Mediu” 2017-2014, în zonă au fost duse numai magistralele de transport al apei, în timp ce reţelele stradale de conducte fac obiectul unui proiect al Consiliului Judeţean Suceava, promovat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare POIM 2014-2020, dar al cărui contract de finanţare nu este semnat. Primarul a precizat că va avea o discuţie cu Ştefan Groza, cu directorul general al ACET, astfel încât să vadă dacă retragerea municipiului Suceava, cu lucrările amintite, nu va afecta finanţarea proiectului pe care operatorul regional unic de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare îl are în cadrul POIM. Partea reşedinţei de judeţ, referitoare la intervenţiile de pe „Tătăraşi” este cuprinsă între 1,5 milioane şi 2 milioane de euro. „Nu este mult, dar nici puţin. Voi avea o discuţie cu domnul Groza, şi vom face lucrări, în cartierul >,

pe banii Primăriei. Pentru că, aşa cum arară lucrurile azi, nici în 2 ani nu vom putea aduce apa şi canalizarea acolo”, a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  Iniţial, pe Dealul „Tătăraşi” au primit loturi de câte 300 de metri pătraţi fiecare, 142 de tineri de maxim 35 de ani, care nu au avut vreodată sau nu deţineau la acel moment o locuinţă ori teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case.

Iluminatul electric din cartierul rezidenţial de pe Aleea Dumbrăvii, întârziat din cauza proiectării şi a echipamentelor din import  

·        „Nu depinde doar de noi, problema fiind că majoritatea componentelor se aduc din afară”, a arătat responsabilul Energo Sistem, câştigătorul licitaţiei, care a reclamat termenul scurt de execuţie.

Noile reţele de alimentare cu energie electrică, cât şi de iluminat public stradal, pe care Primăria Suceava le finanţează, în parteneriat cu E-on, în zona rezidenţială de pe Aleea Dumbrăvii bat pasul pe loc. Angajamentele contractuale prevedeau ca execuţia să se încheie până la finele lui 2018, însă ieri, în cadrul comandamentului pentru monitorizarea investiţiilor din reşedinţa de judeţ, s-a constat că există neşansa prelungirii lucrărilor. În cauză sunt străzile „Fagului”, „Arţarului”, „Socului”, „Frasinului”, „Nicolae Istrati”, „Romeo Calancea”, „Anton Hoban”, „Ion Dragoslav, „Eugen Lovinescu şi „Mihai Băcescu”, o parte dintre acestea în proprietate privată şi pe care, din această cauză, anterior autorităţile locale nu au putut face investiţii. După trecerea arterelor în domeniul public, licitaţia lansată de autorităţile municipale a fost câştigată de Energo Sistem Suceava, însă oficialii acestora au declarat că nu ştiau că termenul pentru executarea lucrării este „aşa de strâns”. Potrivit responsabililor cu pricina, operaţiunea de predare a amplasamentului s-a petrecut, însă, certificatul de amplasament, fără de care intervenţiile nu pot avea loc, a expirat deja. Necazul este că în termenul amintit este inclusă şi proiectarea, care este încă în curs de întocmire. „Proiectarea este demarată, iar contractul de aprovizionare este ferm. Însă nu depinde doar de noi, problema fiind că majoritatea componentelor se aduc din afară. Ştiam despre acest lucru, însă nu şi despre termenul aşa de scurt”, a arătat responsabilul Energo Sistem. Ion Lungu, primarul Sucevei a cerut eliberarea certificatului de urbanism, urgentarea proiectării şi aprovizionării, pe lista Primăriei, pentru alimentare cu energie electrică, figurând şi străzile „Traian Popovici” din zona ”Lanişte”, „Petru Comănescu” din zona „Tătăraşi”, „Făgetului” şi „I.C. Brătianu” din Burdujeni-sat şi „Decebal” din Iţcani. În urmă cu circa 2 ani şi jumătate, primarul Ion Lungu, făcea cunoscut că Primăria municipiului Suceava intenţionează să extindă reţeaua electrică de iluminat public în zone în care locuitorii în cauză nu se bucurau de respectivul serviciu. La acea dată, edilul-şef se referea la străzi din cartierele nou-construite, pe 30 dintre cele 74 de artere neputându-se interveni întrucât terenurile erau în proprietate privată. Ion Lungu spunea că, în vederea executării lucrărilor,  proprietarii trebuie să doneze suprafeţele cu pricina către Primărie, iar donaţia să fie consfinţită, respectiv aprobată, prin hotărâre a Consiliului Local. 

Recepţionarea celor patru noi blocuri ANL, amânată de la Bucureşti

·        „Pe data de 5 octombrie trebuiau să vină cei de la ANL, însă apărut o problemă şi s-a amânat până pe data de 19”, a precizat primarul Ion Lungu, menţionând că lista cu beneficiarii va fi aprobată în şedinţa de la finele acestei luni a deliberativului.

Cele 80 de noi unităţi de unităţi de locuit, construite în municipiul Suceava cu fonduri guvernamentale gestionate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, vor fi recepţionate şi preluate de Primărie, cel mai probabil pe 19 octombrie. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care precizează că, iniţial, recepţionarea trebuia să aibă loc pe 5 octombrie însă, a fost amânată de la Bucureşti.  „La blocurile, lucrările s-au finalizat. Pe data de 5 octombrie trebuiau să vină cei de la ANL, însă apărut o problemă şi s-a amânat până pe data de 19. Sper să fie aşa, pentru a putea prelua locuinţele de la ANL, iar în octombrie să dăm hotărâre de Consiliul Local cu persoanele care au dreptul la locuinţă”, a declarat ieri, primarul Ion Lungu. Amplasamentul pe care s-au ridicat cele 4 blocuri ANL a fost predat firmei Victor Construct pe 16 iunie 2016. Este vorba despre o suprafaţă de teren  de pe Bulevardul „1 Decembrie” 1918”, lângă Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, acolo unde mai există blocuri ANL, cât altele cu destinaţia de locuinţe sociale. La acel moment, durata execuţiei a fost estimată la 24 de luni. Autorităţile locale sucevene s-au angajat la suportarea cheltuielilor cu realizarea reţelelor de utilităţi, dar licitaţia, cât şi lucrările efective, au demarat cu întârziere. La compartimentul specializat al Primăriei existau 517 de dosare pentru locuinţe ANL, titularul cererii de repartizare a unei locuinţe pentru tineri, destinată închirierii, trebuind să fie major, de până la 35 de ani la data  înaintării solicitării. Însă, unitatea de locuit va fi primită doar în cel mult 12 luni de la împlinirea acestei vârste. Este obligatoriu ca beneficiarul să fie ocupant al unui loc de muncă, iar acesta, precum şi ceilalţi membri ai familiei, trebuie să nu mai fi deţinut o altă locuinţă proprietate sau să aibă o locuinţă cu chirie în municipiul Suceava ori la o distanţă mai mică de 10 km faţă de urbea reşedinţă, proprietate de stat sau a Primăriei. De asemenea, este necesar ca titularul cererii să îşi desfăşoare activitatea în Suceava sau în localităţi limitrofe aflate la maxim 10 km de municipiul amintit.

Campania de semănat este îngreunată de vremea secetoasă  

·        Lipsa precipitaţiilor afectează calitatea arăturilor, iar terenul pentru însămânţat nu poate fi pregătit în mod corespunzător.

·        Grâul, cu 5.100 de hectare înfiinţate, se află la un sfert din program, rapiţa fiind semănată integral pe 2.000 de hectare.  

Arăturile s-au făcut pe mai mult 32.000 de hectare în judeţul Suceava, ceea ce înseamnă 40% din suprafaţa programată. Bogdan Pricop, director adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, a declarat, ieri, că însămânţările de toamnă sunt realizate pe o treime din totalul estimat, la rapiţă acestea fiind încheiate pe 2.000 de hectare. Grâul, cu 5.100 de hectare înfiinţate, din cele 21.500 de hectare planificate, se află la un sfert din program, orzul fiind semănat pe 81% din cele 1.600 de hectare; orzoaica pe 75% din 600 de hectare; plantele pentru nutreţ pe 40% din 1.000 de hectare; secara pe 25% din 2.000 de hectare; triticalele pe 21% din 2.200 de hectare, iar legumele pe 18% din 850 de hectare. Deşi perioada optimă este în curs, expirând, în mod normal, pe 20 pe octombrie, lipsa precipitaţiilor afectează calitatea arăturilor, iar terenul pentru însămânţat nu poate fi pregătit în mod corespunzător. „Campania de însămânţări decurge destul de greu, din cauză că, în ultima perioadă nu s-au înregistrat precipitaţii, stratul de la suprafaţa solului este , iar arătura nu este una de calitate. Ar trebui să plouă, pentru a se putea pregăti patul germinativ. Dacă terenul este bolovănos, iar pământul nu se mărunţeşte, sămânţa nu găseşte mediu prielnic, iar viitoare plantă nu se poate dezvolta”, a explicat  Bogdan Pricop, director adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană.

Recoltă mare, preţuri mici la cartofii de consum

·        Media la hectar este similară cele de anul trecut, însă dacă în 2017 recolta era preluată cu 1 leu pe kg, acum la poarta producătorilor este oferit un preţ de 80 de bani pe kg.

·        Cultivatorii ar putea să se confrunte cu necazuri în ceea ce priveşte sămânţa, deoarece ploile au împiedicat aplicarea eficientă a tratamentelor pentru mană.

Recoltatul cartofilor s-a încheiat în judeţul Suceava, iar în ciuda condiţiilor neprielnice din vară, media pe hectar este una de 14.900 kg pe hectar, comparativă cu cea din 2017. De pe cele 18.929 de hectare cultivate s-a strâns un total de 282.050 kg, recolte mari, de circa 20.000 kg pe hectar obţinând producătorii cu suprafeţe întinse şi care aplică întocmai tehnologia. Însă, din cauza ploilor prelungite, din punct de vedere calitativ  producţia anului 2018 lasă de dorit. În plus, atât creşterea tuberculilor, dar şi recoltatul, au fost îngreunate de perioada cu precipitaţii deficitare care a urmat, un alt fenomen remarcat fiind scăderea suprafeţelor cultivate cu cartofi. „S-a produs fenomenul de , iar în momentul în care este presat de sol, tuberculul nu se mai poate dezvolta. Problema este că suprafaţa cultivată scade în comparaţie cu anii în urmă, crescând, în schimb, cele de floarea soarelui şi soia. Orientarea înspre acestea ar putea fi explicată prin creşterea temperaturilor medii multianuale, însă, în anul acesta, ploaia combinată cu seceta ulterioară au dus la o diminuarea a producţiei faţă de cea aşteptată iniţial”, arată Bogdan Pricop, director adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. În ceea ce priveşte calitatea recoltei, se pare că la primăvară cultivatorii se vor confrunta cu necazuri în ceea ce priveşte cartoful de sămânţă. Aceasta deoarece ploile din iunie şi iulie au împiedicat aplicarea la timp şi eficientă a tratamentelor pentru mană, pe unele tarlale făcându-şi simţită prezenţa şi putregaiul. „Din cauza manei, care nu a putut fi ţinută întocmai sub control, la secţionare putem vedea cea dungă neagră pe circumferinţa unor turberculi.  Probleme se vor ivi cu sămânţa deoarece, din cauza preţului slab, marii cultivatori au cam dispărut.

·        La porumb, marii fermieri au obţinut 6.000-7.000 kg pe hectar, o producţie „destul bună” pentru judeţul Suceava.

La fel şi zonele de protecţie specială la boli, cartofii de sămânţă provenind din Olanda, Polonia, dar şi alte ţări, întrucât Staţiunea de Cercetări Agricole nu a reuşit să mai facă faţă acestei competiţii”, evidenţiază Pricop, menţionând că, dacă în anul trecut cartofii de consum erau preluaţi cu 1 leu pe kg, acum la poarta producătorilor este oferit un preţ de 80 de bani pe kg. Potrivit directorul adjunct al DAJ, porumbul este strâns de pe circa 30% din suprafaţa de 36.211 de hectare înfiinţată în primăvară. Plantele sunt, în multe locuri, încă verzi, urmare şi a faptului că în nordul ţării se cultivă hibrizi mai târzii. „Suntem, totuşi, în Suceava, unde totalul zilelor calendaristice de la însămânţare până la recoltare nu ne permite să ne comparăm cu judeţele din sud. În zonele, Muşeniţa, Siret, Bălcăuţi, Dumbrăveni, Salcea, am făcut un sondaj, iar fermierii aşteptau să cadă bruma pentru a face recoltarea”, a precizat Bogdan Pricop, director adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, adăugând că marii fermieri au obţinut 6.000-7.000 kg pe hectar, una „destul bună” pentru judeţul nostru, medii finală fiind apreciată la circa 5.000 kg pe hectar.   

 Suceava, între cele 18 judeţe care marchează Săptămâna ariilor protejate

·        Judeţul Suceava are 22 de rezervaţii naturale, cu o suprafaţă totală de 4.512,7 hectare, dintre acestea 8 fiind forestiere, 5-botanice, 5-geologice, 3 rezervaţii mixte, iar una paleontologică.

·        În organizarea APM, în această săptămână se vor desfăşura ateliere de toamnă în natură, concursuri şi acţiuni informative cu privire la importanţa ariilor naturale protejate.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, custode al ariilor naturale protejate Fâneţele Seculare Ponoare şi Fâneţele Seculare Frumoasa marchează Săptămâna ariilor protejate. Vasile Oşean, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava spune că este vorba despre un eveniment naţional menit să „aducă natura mai aproape de public”. Astfel, în perioada 8-14 octombrie 2018, APM organizează o serie de manifestări alături de alte 27 de administraţii de arii protejate din România. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava în parteneriat cu Asociaţia „Eudemos” şi Şcoala Gimnazială Nr. 4 Suceava a programat activităţi de informare şi educaţie ecologică şi concursuri de promovare a ariilor protejate Fâneţele Seculare Ponoare şi Fânețele Seculare Frumoasa. Astăzi, la Școala Gimnazială nr. 4 Suceava este organizată o acţiune informativă cu privire la importanţa ariilor naturale protejate, prezentate fiind date generale, cât şi istoricul sitului „Natura 2000 Fânețele Seculare Ponoare”. Vineri, pe 12 octombrie, se vor ţine ateliere de toamnă în natură, o acţiune de observare şi cercetare de către elevi a Rezervaţiei Fânețele Seculare Ponoare. Sâmbătă se va desfăşura un concurs între elevi, cu tema cea mai frumoasă descriere a unui tip de habitat din rezervaţie.  Conform directorului executiv Vasile Oşean, Săptămâna ariilor protejate este un concept prin care ariile protejate sunt promovate în rândul publicului larg, prin organizarea unor activităţi diverse, cum ar fi expoziţii de fotografie, dezbateri, seminare, proiecţii de filme, excursii ghidate în arii protejate, activităţi de educaţie ecologică, concursuri. Acţiunea face parte din Proiectul „Oameni pentru natură”, implementat de „ProPark”, Fundaţia pentru Arii Protejate, finanţată fiind de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România. Aceasta are drept scop promovarea - prin evenimente adresate publicului larg - a ariilor naturale protejate din România şi a oamenilor care lucrează în acest domeniu. Evenimentul se desfăşoară parcuri naţionale, naturale, situri Natura 2000, geo-parcuri şi rezervaţii naturale din 18 judeţe, respectiv din Mehedinţi, Ilfov, Satu-Mare, Cluj, Covasna, Suceava, Brașov, Alba, Vrancea, Arad, Dâmboviţa,  Vrancea, Neamţ, Gorj, Bihor, Hunedoara, Caraș-Severin şi Suceava. În judeţul Suceava există două parcuri naţionale(Rodna şi Călimani) şi 22 rezervaţii naturale, cu o suprafaţă totală de 4.512,7 hectare, reprezentând cca. 0,53% din suprafaţa totală a judeţului.  Dintre acestea din urmă, 8 sunt rezervaţii forestiere, 5-botanice, 5-geologice, 3 sunt rezervaţii mixte, iar una paleontologică.