Pentru reparaţii,  

Opriri temporare şi zonale de apă caldă, în august 

·        Termica nu ar avea de câştigat de pe urma sistării furnizării, întrucât, neprestând servicii, nu va încasa bani nici de la consumatorii casnici, nici de la Primărie.

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a asigurat ieri, într-o conferinţă de presă, că sucevenii nu vor avea de suferit de pe urma lipsei apei calde la robinete pe durata întregii luni august, la fel ca şi în anii anteriori, când erau programate lucrări de revizie şi de reparaţii capitale în centrală, punctele termice, cât şi pe reţelele de transport şi distribuire a agentului termic. Edilul şef a arătat că noua centrală în cogenerare de înaltă eficienţă a Bioenergy este în măsură să furnizeze agentul termic fără întreruperi, iar în condiţiile încasării contravalorii acestuia firma are şi tot interesul să o facă. „Noi ca Primărie, eu ca primar, nu aven niciun interes să facem opriri totale în luna august. Am vorbi şi cu producătorul de energie termică, firma Bioenergy, care vrea să funcţioneze în această lună”, a declarat Lungu. Potrivit şefului municipalităţii, nici măcar Termica nu ar avea de câştigat de pe urma sistării furnizării apei calde, întrucât, în intervalul respectiv, neprestând servicii, nu va încasa bani nici de la consumatorii casnici, nici de la Primărie, în contul diferenţei de tarif la gigacalorie. „Dacă va fi oprită apa caldă în luna august, cu siguranţă cetăţenii nu vor mai plăti la Termica. Rog pe suceveni să menţină un ritm constant de plăţi şi în perioada de vară, astfel încât să putem pune baza încălzirii în iarna 2014-2015”, a precizat şeful administrativului local. Primarul precizează că o întrerupere temporară va avea loc în cartierul Obcini, unde lucrări de aferente unui punct termic au demarat încă de anii trecuţi şi nu au mai fost duse până la capăt. Intervenţii similare nu sunt excluse, pentru intervale scurte de timp, nici în alte zone ale oraşului.

Totodată, în conformitate cu intenţiile administratorilor societăţii în insolvenţă Termica, înlocuite ar urma să fie şi unele conducte din zona industrială cu altele noi şi mai economice. Ion Lungu crede că pregătită suficient, după desfăşurarea conductelor, „înţeparea” acestora din urmă în reţea nu ar trebui să dureze mai mult de 5 zile.     

Până la finele anului,

Strategie de reabilitare a statuii ecvestre a lui Ştefan cel Mare 

·        „Vrem să clarificăm măcar strategia pe care vom merge, cu reabilitare din fonduri proprii sau fonduri europene, dacă o asemenea finanţare există”, precizează primarul Ion Lungu.

·        De-a lungul timpului, sub acţiunea factorilor naturali, intervenţiei antropice, dar şi ca urmare a lipsei lucrărilor de întreţinere, monumentul s-a deteriorat, aflându-se într-o evidentă stare de degradare.

Primăria municipiului Suceava caută o soluţie de finanţare a lucrărilor de reabilitare a statuii ecvestre a domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, monument istoric amplasat pe platoul Cetăţii de Scaun şi aflat în  stare înaintată de degradare. Primarul reşedinţei de judeţ, Ion Lungu,  declarat  că un proiect a fost înaintat Ministerului Culturii şi Cultelor cu mulţi ani în urmă, însă din cauza crizei economice acesta nu a mai fost aprobat şi finanţat. „Rămâne un obiectiv important reabilitarea soclului şi a statuii, ca atare, a lui Ştefan cel Mare. Cu ani de zile în urmă a existat un proiect pe care l-am depus la Ministerul Culturii, la Direcţia de Culte. Când duduia economia era pe cale să îl promovăm, însă a venit criza şi nu s-a mai putut”, a precizat şeful municipalităţii. Ion Lungu precizează că la acest moment, urmărită este identificarea unei posibilităţi de atragere de fonduri europene, în caz contrar intervenţiile urmând a fi suportate din veniturile bugetului local. Potrivit edilului-şef sucevean o decizie în acest sens va fi luată până la sfârşitul anului în curs.  „Vom relua acest proiect, vom vedea posibile surse de finanţare, din fonduri europene sau din resurse proprii, pentru că trebuie reabilitat cel puţin soclul, astfel încât, odată cu  modernizarea Cetăţii de Scaun, să putem pune în valoarea şi statuia. Sperăm ca, până la sfârşitul anului, să clarificăm măcar strategia pe care vom merge, cu reabilitare din fonduri proprii sau fonduri europene, dacă există o asemenea finanţare”, a explicat primarul Ion Lungu.           

Reamintim că proiectul de hotărâre privind studiul de fezabilitate şi indicatorii  tehnico-economici de reabilitare a monumentului  ecvestru al lui Ştefan cel Mare a fost aprobat de consilierii locali la finele lui octombrie 2009.  Potrivit acestuia, valoarea totală a investiţiei de reabilitare este de 735.000 de lei, lucrările urmând a dura 12 luni. În expunerea de motive se arăta că intervenţiile nu vor afecta autenticitatea monumentului, materialele de finisaj fiind similare celor folosite iniţial. În primenire, urmau a intra, de asemenea, spaţiile verzi şi iluminatul public din preajmă, în zonă fiind prevăzută şi montarea a mai multor elemente de mobilier urban. La acea dată,  municipalitatea suceveană spera să atragă o parte din suma necesară de la Ministerul Culturii.

Grupul statuar  a fost dezvelit la 16 septembrie 1977, înscriindu-se într-un program de dezvoltare a artei monumentale din judeţul Suceava întocmit în 1974 şi având ca scop omagierea descălecătorilor şi întemeietorilor de ţară. Pentru statuia ecvestră  a lui Ştefan cel Mare, la concursul din februarie 1975 au fost prezentate 17 propuneri, fiind aleasă cea a sculptorului Iftimie Bîrleanu. De-a lungul timpului, sub acţiunea factorilor naturali, intervenţiei antropice, dar şi ca urmare a lipsei lucrărilor de  întreţinere, monumentul s-a deteriorat, aflându-se într-o evidentă stare de degradare. Astfel,  s-au înregistrat exfolieri ale placajelor, lăsarea platformei soclului şi  destabilizarea basoreliefului, existând risc de prăbuşire a tuturor acestor componente. 

Tribunalul Suceava va decide care este adevăratul administrator special al Termica

·        Ovidiu Dumitrescu a obţinut funcţia anul în iunie anul trecut, la intrarea firmei în insolvenţă, iar Marin Marinoiu a fost numit recent, după aprobarea Planului de reorganizare de către Adunarea Creditorilor. 

·        „Numirea unui administrator special prin Planul de reorganizare este atipică, este unică, neexistând un precedent şi necorespunzând Legii privind procedura insolvenţei”, a subliniat Dumitrescu.  

Tribunalul Suceava va trebui să decidă care este administratorul special al societăţii comerciale în insolvenţă Termica Suceava. Cauza ajuns în instanţă după ce la Oficiul Registrului Comerţului a fost formulată o a doua cerere de numirea a unui administrator special la firmei de termoficare din Lunca Sucevei, respectiv cea care îl vizează pe Marin Marinoiu, propus prin Planul de reorganizare, program aprobat recent de Adunarea Creditorilor şi confirmat  de judecătorul sindic.

Ovidiu Dumitrescu, administrator special din 18 iunie anul trecut, de la intrarea Termica în procedură de insolvenţă, a precizat ieri că deţine în continuare fără remuneraţie această funcţie, precum şi pe cea de director general al societăţii, reliefând însă că situaţia în care s-a ajuns este una nemaiîntâlnită, numirea administratorului special Marin Marinoiu prin Planul de reorganizare fiind „atipică şi unică”.  Pe de altă parte, Dumitrescu susţine că situaţia economico-financiară de la Termica este atât de dificilă, încât niciunul din cei doi competitori nu şi-ar dori cu ardoare funcţia cu pricina.  

 „Dumnealui este, deocamdată, administrator special numit. Această situaţie, respectiv numirea unui administrator special prin planul de reorganizare este atipică, este unică, neexistând în ţara românească un precedent şi necorespunzând întru-totul Legii nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenţei. La cererea de menţiune formulată de administratorul judiciar, de a se schimba, la Oficiul Registrului Comerţului, persoanele împuternicite, respectiv administratorul special actual cu administratorul special numit prin Planul de reorganizare, societatea, prin membrii AGA, a depus o cerere de întâmpinare. Chestiunea fiind că existând două cereri la Oficiul Registrului Comerţului, problema s-a deplasat la Tribunalul Suceava şi este pe rol, pentru a decide instanţa, care este îndreptăţit să fie administrator special acolo. Realitatea este că problema este atât de complexă, încât nici eu nu-mi doresc această funcţie şi nici domnul Marinoiu, dar bănuiesc că cineva trebuie să spele şi vasele”, a declarat Ovidiu Dumitrescu, menţionând că, până la pronunţare, dumnealui rămâne administratorul special „en titre”. De menţionat este că prin planul de reorganizare întocmit de creditorul majoritar Unicom Holding şi de aprobat de Adunarea Creditorilor firmei în insolvenţă Termica, numit a fost inginerul Marin Marinoiu, fosta adjunct al ministrului Energiei şi fost director de termocentrală în Rîmnicu Vîlcea.  

 Dacă populaţia nu-şi achită jumătate din datorii:

„Nu există nicio o siguranţă că în această iarnă vom avea căldură”

·        avertizează primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, accentuând că Bioenergy, firmă privată, nu va ezita să treacă la sistarea livrării agentului termic. 

Cu toate eforturile pe care consumatorii casnici, asociaţiile de proprietari, operatorul Termica şi Primăria le-au făcut, populaţia municipiului Suceava  datorează pentru serviciile de alimentare cu apă caldă şi încălzire 17,75 de milioane de lei, a anunţat ieri, primarul Ion Lungu. Cu prilejul întâlnirii lunare cu şefii asociaţiilor de proprietari, edilul-şef sucevean a avertizat că Suceava se află la un moment de cotitură din acest punct de vedere, furnizarea apei calde putând fi sistată în orice moment, în timp ce la iarnă locuinţele branşate la sistemul centralizat de încălzire riscă să rămână neîncălzite. „Suntem într-un moment de cotitură. Indiferent ce am face noi ca Primărie, indiferent ce ar face Termica, indiferent cea ar face Bioenergy, atât timp cât populaţia nu va plăti nu avem nicio o siguranţă că în această iarnă vom avea căldură. Nu mai spun de apa caldă, care se poate întrerupe în orice moment, în orice zi”, a atenţionat Lungu. Şeful administraţiei locale a precizat că principala cauză constă în lipsa masei lemnoase, cea pe care Bioenergy o mai are în depozit la această dată fiind în mare parte sechestrată, întrucât furnizorul biomasei are de încasat de la acest producător de agent termic circa 2 milioane de euro. Lungu precizează că, în ciuda faptului că soldul lunii iunie a scăzut în comparaţie cu cel al lunii precedente, adică populaţia a plătit cu 600.000 de lei mai mult, datoriile consumatorilor casnici rămân în jurul valorii de 4 milioane de euro, pentru asigurarea căldurii în noul sezon rece fiind obligatorie achitarea a jumătate din această sumă. Primăria a virat către Termica 1 milion de lei din cele 2 milioane de lei datorate cu titlul de subvenţie,  rămânând să-şi onoreze partea lunară care îi revine pe această linie. „Aşadar, dacă nu vom plăti aceste datorii, nu vom avea căldură la iarnă. Este un mesaj pe care mi-l asum, nu vreau să panichez pe nimeni, dar trebuie susţinut, în continuare ritmul plăţilor la serviciile de termoficare”, a punctat primarul Ion Lungu, accentuând că Bioenergy, firmă privată, nu va ezita să treacă la sistarea livrării agentului termic. 

·        Directorul general Dumitrescu spune că tarifele practicate nu acoperă nici măcar contravaloarea utilităţilor consumate de Termica.

Administratorul special al Termica, Ovidiu Dumitrescu, a arătat că, de la începutul anului 2014, contravaloarea totală a facturilor emise către asociaţiile de proprietari a însumat 12,90 milioane de lei, plăţile  efective făcute de către acestea din urmă fiind de 13,84 milioane de lei, respectiv cu 1,02% mai mult decât s-a facturat. „Este bine, însă, în ritmul acesta, în care în 6 luni s-a plătit 1% din penalităţile şi facturile adunate, ne trebuie mulţi ani ca să ajungem la zi”, a subliniat directorul general al Termica. Dumitrescu a ţinut să evidenţieze că din cele 13,84 de milioane de lei, către Bioenergy s-a orientat suma de 11,3 milioane de lei, restanţele total către producătorul de agent termic ridicându-se la circa 13 milioane de lei. Acesta a arătat, totodată, că facturile pentru energia electrică, către E.on, cât şi  pentru apă, către ACET, sunt plătite la zi, problema reprezentând-o faptul că tarifele actuale practicate către populaţie şi agenţii economici nu acoperă nici măcar contravaloarea utilităţilor consumate de operatorul de termoficare din Lunca Sucevei.  „La aceste costuri cu utilităţile se adaugă contravaloarea reparaţiilor, taxelor şi  impozitelor locale şi către stat, precum şi salariile. Aş vrea să aveţi garanţia că avem mare grijă de bani pe care îi încasăm şi că îi drămuim cu multă, multă atenţie”, le-a spus Ovidiu Dumitrescu şefilor asociaţiilor de proprietari.     

·        Marin Marinoiu crede susţine că Termica poate să valorifice o serie de bunuri care să ducă la îndestularea creditorilor.

Marin Marinoiu, administrator special numit de către au autorul programului de reorganizare al Termica, respectiv de către creditorul majoritar Unicom Holding, a opinat că Centrala Electrică de Termoficare de la Suceava reprezintă un sistem foarte bine păstrat şi conservat, ajungerea în insolvenţă a Termica fiind „un exemplu de cum nu ar trebui se întâmple în această ţară”. Marinoiu recunoaşte că una din cauze situaţiei economice proaste este dispariţia marilor consumatori industriali, debranşarea unui important număr de consumatori casnici, precum şi pierderile mari, ca urmare „conductelor putrede”. Administratorul special numit de comitetul creditorilor susţine că Termica poate să valorifice o serie de bunuri care să ducă la îndestularea creditorilor.  „În tot ceea ce voi întreprinde în această Centrală voi urmări să protejez, atât cât este posibil, grupurile energetice, să le avem de acolo.  Chiar în această situaţie deosebit de grea, există posibilitatea de a valorifica o serie de bunuri, de materiale, există surse care să îndestuleze pe toţi cei care au livrat o serie de materiale şi servicii către termocentrală. A venit vremea să le dăm înapoi şi le vom da ordonat”, a conchis Marin Marinoiu, administrator special al Termica.  

 Întârzieri de 3-4 luni ale lucrărilor la reţelele de apă şi cele de canalizare

Există unele progrese în derularea proiectului de reabilitarea şi extindere a reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare, a declarat ieri primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, în urma întâlnirii săptămânale cu responsabilii din cadrul intervenţiilor finanţate cu fonduri europene nerambursabile. Primarul spune că, deşi preponderentă este urmărirea aducerii carosabilului afectat la starea iniţială, importante sunt şi lucrările în sine, cum ar fi montarea conductelor, amenajarea căminelor pentru vane şi realizarea branşamentelor. Sub acest aspect, edilul-şef  reliefează că există artere cu execuţia aproape de final, dar, din păcate, pe unele dintre  străzi rămânerile în urmă sunt şi de 3-4 luni.  „Sunt străzile din zona Piaţa Mare şi Complex Zamca, care trebuiau terminate la sfârşitul lui aprilie, iar acum suntem în iulie, fiind dat şi un nou termen, respectiv cel de 30 august. Pe de altă parte, o serie de străzi  trebuie predate la Primăria municipiului Suceava, dar pe care mai sunt întâmpinate mici probleme, precum străzile > şi , precum şi pe legătura cu , unde mai este câte ceva de reparat”, a arătat Lungu. Primul gospodar al oraşului a insistat ca firmele constructoare să se mobileze în perioada în care vremea este favorabilă, astfel încât restanţele să fie recuperate măcar în parte. Şeful municipalităţii recunoaşte că pe unele dintre străzile cu intervenţii în subteran condiţiile de lucru sunt dificile, cauza întârzierilor fiind una obiectivă. Lungu a dat ca exemplu străzile „Depoului” şi „Mihail Sadoveanu”, pe care se intervine la adâncimi mari, iar ritmul de înaintare este unul redus. „Vom insista şi în perioada următoare, vom sta pe capul constructorilor, astfel încât să recupereze aceste restanţe. Alte motive de trenare nu mai există, banii fiind asiguraţi, iar vremea este bună. Rămâne doar ca aceştia să vrea să lucreze”, a încheiat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Cu fonduri europene atrase prin POS Mediu pe 76 de străzi extinderea reţelelor de alimentare cu apă se face cu circa 31,3 km, în timp ce reabilitările vizează 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi din cartierele urbei. Reţelele de canalizare de pe 70 de artere sunt în extindere cu 32,7 km, pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, acestea fiind supuse reabilitării.

În judeţul Suceava,

Peste 60 de focare de alunecări 

·        Deplasările de teren, active sau relativ stabilizate, afectează peste 30-40% din suprafeţele versanţilor de podiş, precum şi întinderi apreciabile din zonele montane carpatice şi subcarpatice.

În judeţul Suceava au fost inventariate 61 de localităţi, zone şi puncte cu alunecări de teren care constituie risc pentru populaţie şi infrastructură, se arată într-o informare a Consiliului Judeţean. Potrivit acesteia, principalii factori ai declanşării şi evoluţiei deplasărilor de teren sunt de ordin geologic, constând în substratul argilos, în alternanţă cu roci friabile, dar şi de ordin morfologic, cu referire la pantele mai mari de 3-5%. Nu în cele din urmă, determinant este şi factorul climatic, adică precipitaţiile anuale consistente cantitativ, dar şi factorul antropic, constând în utilizarea iraţională a terenurilor, în general şi a versanţilor, în special. Alunecările de teren din judeţul Suceava, aflate în diferite stadii de evoluţie, active sau relativ stabilizate, afectează peste 30-40% din suprafeţele de versant ale văilor din unitatea de podiş a judeţului, şi de asemenea, întinderi apreciabile din zonele montane carpatice şi subcarpatice.

·        Municipiul Suceava este vulnerabil la două zone cu alunecări de teren, pericolul de noi deplasări fiind ridicat. 

Conform informării citate, printre cele mai importante alunecări de teren, clasificate după nivelul de „vulnerabilizare” a localităţilor este versantul drept al râului Suceava, dispus între pâraiele Şcheia şi Cetate, cunoscut sub denumirea „Coasta Şeptilici” şi care reprezintă, din punctul de vedere al intensităţii proceselor geomorfologice, cel mai activ areal cu alunecări de teren de pe teritoriul municipiului Suceava. Zona este afectată de alunecări  pe o lungime de circa 2 km şi, cu toate că lucrările de stabilizare din ultima jumătate de secol, pericolul unor noi deplasări este mare. Implicaţiile socio-economice sunt, de asemenea, importante, în zonă existând cartiere rezidenţiale, reţele de alimentare cu apă şi de canalizare, reţele de telecomunicaţii, reţele de distribuţie a energiei electrice şi conducte de transport agent termic. Tot pe teritoriul municipiului Suceava, din anul 2006 s-a reactivat şi extins alunecarea de pe versantul stâng al râului Suceava, între Mănăstirea Teodoreni şi Staţia de transformare de 110 kv din cartierul Burdujeni. Pentru înlăturarea riscurilor, în iulie 2008 au fost executate ridicări topografice în vederea demarării lucrărilor de stabilizare. Informarea Consiliului Judeţean precizează că alunecarea a evoluat rapid, iar în luna octombrie, o echipă mixtă de specialişti a evaluat situaţia şi a dispus luarea măsurilor de urgenţă. Acestea constau în executarea unor remodelări, acoperiri de fisuri, trasări,  precum şi în drenări şi canalizări pentru preluarea  apei. Tot conform sursei citate, cu grad ridicat de gravitate sunt alunecările de teren din comunele Brodina, Ştraja, Frasin(cartierul Bucşoaia) şi Suceviţa(satul Voievodeasa).  Măsurile urgente luate pentru oprirea alunecărilor sau concretizat, în general, în săparea unor canale de evacuare apei din masa noroioasă.   

În perspectiva 2020

Judeţul Suceava, portofoliu de circa 1500 de proiecte

·        Ţinta administraţiei judeţene este ca, odată cunoscute fiind liniile de finanţare, unităţile administrativ-teritoriale  sucevene să poată intra cu succes în competiţia naţională privind atragerea fondurilor comunitare nerambursabile.

Judeţul Suceava are un portofoliu de 1.482 proiecte. Acesta a rezultat în urma anchetei prin chestionar întreprinsă în perioada ianuarie-februarie 2011, în rândurile autorităţilor administraţiei publice locale din judeţ şi în baza analizei direcţiilor şi măsurilor de dezvoltare cuprinse în cadrul strategiilor locale de dezvoltare. Portofoliul de proiecte cuprinde: proiecte în curs de derulare, care au fost luate în calcul având în vedere că efectele create de implementarea acestora sunt relevante pentru perioada 2011-2020; proiecte propuse sau vizate, pentru care s-au întocmit deja studii tehnice, cât şi proiecte aflate în stadiul de idee. Astfel, pe direcţii de dezvoltare, în infrastructură, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultură sunt înregistrate 641 de proiecte, în mediul de afaceri figurează cu 54 de proiecte, iar în educaţie tineret şi sport sunt în evidenţă 208 proiecte. Ocuparea, protecţia socială şi sănătatea este în evidenţă cu 49 de proiecte; dezvoltare rurală cu 301 proiecte; turismul cu 66 de proiecte; reforma administraţiei publice, cu 40 de proiecte; societatea informaţională cu 11 proiecte, cultura şi cultele cu 95 de proiecte, iar relaţii internaţionale cu 17 proiecte. Cele 10 obiective specifice enunţate pentru judeţul Suceava, pentru perioada 2011-2020 sunt: dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea adecvată a sistemelor de management; gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximă a acestora; dezvoltarea sectorului educaţional, promovarea educaţiei formale şi non-formale, precum şi a unui stil de viaţă sănătos; crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă; creşterea contribuţiei economiei rurale la dezvoltarea judeţului; promovarea şi valorificarea resurselor turistice; dezvoltarea capacităţii administrative; creşterea gradului de acces şi utilizarea a tehnologiilor informaţie şi comunicării; dezvoltarea infrastructurii culturale şi valorificarea moştenirii istorice; îmbunătăţirea continuă a relaţiilor internaţionale şi dezvoltarea parteneriatelor intra-regionale şi inter-regionale. Consiliul Judeţean Suceava, ca instituţie de sine stătătoare, are în curs de implementare 14 proiecte a căror valoarea totală este de 138,76 de milioane de euro.  Pe de altă parte, în perioada 2017-2013, Consiliul Judeţean Suceava a implementat cu finanţare din fonduri structurale şi, de asemenea, a avut calitatea de partener în 37 de proiecte a căror valoarea este de 174,45 milioane de euro de euro.  

Autorităţile judeţene sucevene aşteaptă răspunsul Comisiei Europene la Acordul-cadru de finanţare pentru perioada 2014-2020, înaintat de România la Bruxelles. Şeful executivului, Cătălin Nechifor, susţine că judeţul Suceava va avea ca prioritate, în noul „şeptenal” european, depunerea a unui număr cât mai mare de proiecte de infrastructură de alimentare cu apă, de canalizare şi tratare-epurare a apelor uzate, de drumuri judeţene, precum şi alte proiecte privind dotările imobilelor de utilitate publică, cum ar fi unităţile şcolare şi căminele culturale. Ţinta administraţiei judeţene este ca, odată cunoscute fiind liniile de finanţare, programele operaţionale şi „ghidurile” proiectelor, unităţile administrativ-teritoriale  sucevene să poată intra cu succes în competiţia naţională privind atragerea fondurilor comunitare nerambursabile.

Urgenţele de la Spitalul Judeţean, rezolvate cu jumătate din personalul necesar

·        La peste 80.000 de prezentări în UPU, faţă de estimatul de 60.000 de cazuri pe an, necesarul este de 19 medici specialişti, în timp ce ocupate sunt doar 10,5 posturi.

·        „Sperăm că vom putea să scurtăm cât mai mult timpii de aşteptare din UPU şi să creştem capacitatea de reacţie acestui foarte important sector”, a explicat dr. Tiberiu Brădăţan, directorul medical al SJU Suceava

Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava face eforturi să aducă noi oameni în cadrul instituţiei sanitare, „să întărească echipele, acolo unde acestea sunt deficitare”. De lipsă de personal suferă inclusiv Unitatea de Primire a Urgenţelor(UPU), directorul medical al Spitalului, dr. Tiberiu Brădăţan precizând că, în acest sens, la finele lunii  este organizat un concurs pentru ocuparea a două posturi de medici în specialitatea medicină de urgenţă.  „La sfârşitul acestei luni va avea loc concursul pentru ocupare a două posturi de medici în specialitatea de medicină de urgenţă. Acesta  este o a parte integrantă a efortului pe care îl facem pentru a atrage cât mai mulţi specialişti, pentru că putem avea un Spital foarte bine dotat  tehnic, însă fără resursă umană bine pregătită nu se poate obţine performanţă”, a reliefat medicul Tiberiu Brădăţan. Dr. Brădăţan arată că la peste 80.000 de prezentări în UPU, faţă de estimatul de 60.000 de cazuri pe an, necesarul este de 19 medici specialişti cu normă întreagă, în timp ce, în momentul de faţă, incluzând şi pe medicii care lucrează cu jumătate de normă, ocupate sunt doar 10,5 posturi. Directorul medical al SJU şi-a exprimat speranţa că la concurs se vor înscrie mai mulţi medici, astfel încât „baza de selecţie să fie cât mai mare”. Acesta întrucât au existat şi situaţii în care, pentru posturile scoase la „bătaie” nu s-a arătat interesat niciun candidat. Medicul Brădăţan crede că o cauză constă  în aceea că, odată cu absolvirea unei specialităţi, foarte mulţi tineri medici iau drumul Occidentului, unde vor lua salarii mai mari. „Prin venirea a doi noi colegi, la sfârşitul lunii, sperăm că vom putea să scurtăm cât mai mult timpii de aşteptare din Unitatea de Primire a Urgenţelor şi să creştem capacitatea de reacţie acestui foarte important sector din cadrul Spitalului nostru”, a  explicat dr. Tiberiu Brădăţan, directorul medical al Spitalului judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.               

În cele de 3 mandate ale sale,

Primarul Ion Lungu  va felicită pe al treilea locuitor al Sucevei care împlineşte vârsta de 100 de ani 

Autorităţile locale sucevene vor sărbători pe veteranul de război, Plăcintă T. Ambrozie, care pe 24 iulie împlineşte vârsta de 100 de ani, a anunţat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. „Pe 24 iulie, vom mai sărbători încă un cetăţean al municipiului Suceava care împlineşte vârsta de 100 de ani. Este vorba despre domnul Plăcintă T. Ambrozie, un veteran de război. În urmă cu de ani de zile, domnul Plăcintă a fost făcut cetăţean de onoare al oraşului nostru, am contactat familia acestuia, iar pe data de 24 iulie ne vom deplasa la domiciliul dumnealui, unde îl von sărbători cum se cuvine”,  a declarat edilul şef. Primarul Ion Lungu a declarata că suceveanului care celebrează un secol de viaţă i se va înmâna un tort, o sticlă de şampanie, precum şi un ajutor financiar de 500 de lei. Autorităţile sucevene au mai felicitat anul acesta pe veteranul de război, Vasile Bodnar, care pe 3 mai a împlinit de asemenea, frumoasa vârsta de 100 de ani. Cu acest prilej, în şedinţa ordinară a Consiliului Local din 30 aprilie aleşii suceveni au aprobat ca veteranului Vasile Bodnar să i se acorde titlul de cetăţean de onoare al municipiului Suceava.      Totodată, de precizat este faptul că, în cadrul şedinţei Consiliului Local din 27 august 2009, primarul Lungu a înmânat diploma de cetăţean de onoare al municipiului, suceveanului Ludovic Carol Lemne. Distincţia a fost acordată după ce, pe 5 august, dl. Lemne împlinise 100 de ani, fiind, atunci, cel mai vârstă locuitor al urbei capitală de judeţ. Edilul-şef Ion Lungu  evidenţia, la acea dată, că „momentul este unul unic în activitatea autorităţilor sucevene”. Potrivit regulamentului Consiliului Local, distincţia de cetăţean de onoare „se poate acorda foştilor deţinuţi politici sau veterani de război care, prin activităţile lor ulterioare, au adus un aport deosebit la realizarea unei legături între municipiu şi alte localităţi” şi, respectiv, „personalităţilor care, prin performanţele lor, au contribuit la formarea şi creşterea prestigiului oraşului Suceava”. Reşedinţa de judeţ are, în prezent, în jur 170 de cetăţeni de onoare.

APIA Suceava are director executiv interimar

·        Eugen Mogoş, fostul director, a fost suspendat în scandalul fraudării subvenţiilor europene.

Noul director executiv al Centrului Judeţean  Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava este Iacob Caciur. Acesta a preluat atribuţiile de conducere de la Sergiu Jităreanu, director executiv al APIA Iaşi, care a coordonat activitatea instituţiei sucevene din prima parte a lunii iunie, când directorul executiv judeţean, Eugen Mogoş a fost suspendat din funcţie pe fondul scandalului fraudării subvenţiilor europene din agricultură. Iacob Caciur este „de formaţie” economist, are 35 de ani, iar în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură lucrează din anul 2006, adică de la înfiinţarea instituţiei. În primii ani a activat la Centrul Local din Fălticeni, la data preluării funcţiei de director executiv interimar fiind şeful Serviciului de control al APIA Suceava. La conducerea Centrului Judeţean al APIA Suceava, este secondat, tot cu titlu interimar, de adjunctul de Cristina Belega. Iacob Caciur şi-a propus ca APIA Suceava să realizeze un coeficient cât mai mare de absorbţie al fondurilor europene.  De menţionat este faptul că, pe 10 iunie,  s-a încheiat campania pe 2014 pentru depunerea cererilor de sprijin pe suprafaţă, Iacob Caciur precizând că urmează o etapă importantă, cea a verificării în teren a conformităţii declaraţiilor făcute de către agricultorii beneficiari.  Sprijinul financiar pe suprafaţă este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă(FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR).

Fermierii suceveni, subvenţii la hectar în valaore de peste 224 de milioane de de lei 

În judeţul Suceava, până la începutul lunii iunie 2014 au fost făcute plăţi  pe suprafaţă în valoare de 224,22 de milioane de lei, anunţă printr-o informare Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava. Banii au fost încasaţi în contul solicitărilor făcute pentru anul 2013, iar în ceea ce priveşte    campania din anul acesta 2014, oficialii APIA informează că până pe 31 mai fuseseră depuse 57.531 de hectare, din totalul programat de  57.812 cereri, suprafaţa pentru care se va acorda subvenţia din fonduri europene şi cele complementare de la bugetul de stat fiind de 225.604 de hectare. În aceeaşi perioadă, în ţară s-au adunat 1.047.604 de cereri, suprafaţa aferentă acestora fiind de 9.938.585 de hectare.

Termenul limită pentru depunerea cererilor de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs, fără penalizări, a fost data de 15 mai 2014. În cazul cererile înaintate după expirarea termenului amintit se aplică, la suma totală de plată, o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. Pe de altă parte, de menţionat este faptul că, după data de 10 iunie, cererile pentru obţinerea sprijinului nu au mai fost admise la calcul. Sprijinul financiar pe suprafaţă este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă(FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR). Pentru a beneficia de respectivul sprijin, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor şi să exploateze o suprafaţă agricolă de cel puţin 1 hectar, o parcelă neputând avea sub 0,30 hectare.

Prin intermediul Fondului mutual,

Fermierii suceveni, despăgubiţi pentru pierderile de venit 

Direcţia pentru Agricultură a judeţului Suceava a organizat o întâlnire a fermierilor din sectoarele vegetal, zootehnic şi cel de agricultură ecologic cu reprezentanţii Fondului mutual pentru întrajutorare în agricultură. Scopul manifestării a constat în implementarea acestuia în judeţul Suceava, prezentarea obiectivelor şi facilităţilor oferite agricultorilor cu privire la reducerea riscurilor financiare la creditare, recuperarea cheltuielilor, încurajarea investiţiilor, accesarea de proiecte de dezvoltare activităţii şi creşterea competivităţii.  Alex Jurconi, preşedintele Fondului mutual „Pro Agro”, le-a spus fermierilor suceveni că acesta este constituit prin asocierea liber consimţită a producătorilor agricoli în vederea „mutualizării” riscurilor agricole şi acordării de compensaţii financiare celor care au suferit pierderi de venit provocate de boli ale animalelor, plantelor sau din cauza unui incident de mediu. Pentru a beneficia de compensaţiile financiare acordate de Fondul mutual „Pro agro”, fermierii care vor semna cererea de adeziune vor trebui să plătească şi o contribuţie specifică secţiunii la care au aderat. Astfel, spre exemplu, contribuţia anuală  este de 1 până la 1,3 euro pe hectarul de teren cultivat, 10 lei pe cap de bovină, 0,20 lei pentru o porcină ori 0,10 lei pentru fiecare ovină. Rata de despăgubire stabilită de Fondul mutual „Pro agro” pentru membrii săi este de 97%. Pentru plata oricărei compensaţii, acesta beneficiază de cofinanţare de 65% din fonduri publice, respectiv de 757% din fonduri publice şi 25% de la bugetul naţional. Conform legislaţiei în vigoare, sunt considerate eligibile pentru acordarea de compensaţii financiare pierderi efective la animale şi plante, pierderi economice din scăderea performanţelor zootehnice sau scăderea producţiei agricole, restricţionarea circulaţiei ori a schimburilor, limitarea zonelor de păşunat, schimbarea destinaţiei producţiei, restricţionarea utilizării sau distrugerea unor produse de pe exploataţie,  pagubele de pe urma tratamentelor sanitare şi restricţionarea folosirii solurilor devalorizarea comercială a producţiei. De asemenea, se pot acorda compensaţii pentru pierderi economice cauzate de aplicarea măsurilor carantinei, în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii organismelor de carantină ale plantelor, precum şi în cazul pierderilor provocate de un incident de mediu.

Primarul Ion Lungu;

„Nu există interes din partea populaţiei pentru a plăti factura la încălzire”

·        Consumatorii casnici au datorii  de 4 milioane de euro către Termica, firmă care nu-şi plăteşte obligaţiile către producătorul de agent termic Bioenergy, iar acesta din urmă nu se poate aproviziona cu masă lemnoasă pentru la iarnă.      

Conducerea municipiului Suceava aşteaptă să desemneze un nou prestator al serviciului  de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, după care va trece la revizuirea procedurii de subvenţionare a diferenţei dintre costul total al gigacaloriei şi cel achitat efectiv de consumatorii casnici. După două etape ale licitaţiei care nu au adunat numărul minim de 3 competitori pentru alegerea unui câştigător, pe  7 august se va trece la negocierea directă. Primarul Ion Lungu spune că, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind concesionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, invitaţi la negociere vor fi atât Termica Suceava, cât şi Termonet Suceava(firmă cu acţionari Elsaco Botoşani şi Adrem Invest Bucureşti), într-o primă etapă fiind stabilită eligibilitatea ofertelor, iar abia după aceea fiind analizate aspectele tehnice, economice şi financiare privind delegarea serviciului. Şeful administraţiei locale sucevene atenţionează că indiferent de rezultatele negocierii, în sistemul centralizat de termoficare  trebui introdusă ordine, în caz contrar încălzirea locuinţelor în noul sezon rece fiind pusă sub semnul întrebării.  Întrucât populaţia nu-şi onorează la timp facturile către Termica, iar aceasta către producătorul de energie termică Bionergy, firmă aflată deja în pragul blocajului.                  „Indiferent care va fi noul operator desemnat, trebuie avută o discuţie foarte clară, între producătorul de energie termică, aflat în blocaj, transportator şi, nu în ultimul rând, cu populaţia. Principala problemă pe care o avem astăzi sunt cei 4 milioane de euro pe care îi are de plătit populaţia, iar dacă am avea jumătate din această sumă, am putea debloca situaţia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu masă lemnoasă”, a precizat ocupantul fotoliului din Areni. 

·        Consumatorii casnici achită efectiv 185 de lei pe gigacalaorie, diferenţa fiind suportată de Primărie, din bugetul local.

Ion Lungu a declarat că va pune pe masa de dezbateri a Consiliului Local un proiect de hotărâre potrivit căruia „subvenţia nu va mai fi acordată pauşal, pentru toată lumea”. „Nu este corect ca o familie care realizează 30 de milioane de lei vechi pe lună să beneficieze de aceeaşi subvenţie ca şi cea care are salariu de 10 milioane de lei vechi pe lună. Subvenţia ar trebui acordată gradual, în funcţie de veniturile pe familie, astfel încât să introducem şi o oarecare echitate în ceea ce priveşte acordarea acesteia”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Tariful pentru serviciu de transport perceput de Termica este de 123 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA, iar cel de producţiei al Bioenergy, de 144 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA. Consumatorii casnici achită efectiv 185 de lei pe gigacalaorie, diferenţa fiind suportată de Primărie, din bugetul local. În mai multe rânduri, Termica  a solicitat autorităţilor locale să aprobe majorarea contravalorii acestui serviciului de transport de la 123 de lei pe gigacalorie până la 197,71 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA, adică cu aproximativ 62%.  În condiţiile în care ar fi trecut de Consiliul Local, noul tarif de transport, distribuire şi furnizare ar fi fost mai mare cu 36,8% decât cel de producere a efectivă a agentului termic în noua centrală în cogenerare a Bionergy Suceava, cel de 144 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA.

MGA Insolvency SPRL, administratorul judiciar al Termica în insolvenţă, printr-o a adresă transmisă autorităţilor locale, arată că neaprobarea majorării preţului local pentru transportul şi distribuirea agentului termic, „creează premisele falimentului SC Termica SA, precum şi posibile prejudicii în dauna SC Bioenergy SRL Suceava, a celorlalţi creditori ai SC Termica SA, motiv pentru care deliberativul local poartă întreaga vină”.  

Pentru programarea europeană 2014-2020

Primăria Suceava pregăteşte proiecte de 140 de milioane de euro

·        „Sperăm ca Acordul cadru să fie aprobat până la sfârşitul anului, astfel încât să putem să ne creionăm în mod clar proiectele pe care vrem să le accesăm”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Primăria municipiului Suceava, pregăteşte 5 mari proiecte pentru care este hotărâtă să obţină finanţare nerambursabilă în noul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, respectiv în perioada 2014-2020. „Vrem să ne pregătim pentru noul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, în perioada 2014-2020, astfel încât să atragem cât mai multe fonduri europene”, a declarat, ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, primarul Ion Lungu, care a subliniat că prin cele 5 proiecte aflate în stadiul de studii de prefezabilitate sau fezabilitate se vizează accesarea a 140 de milioane de euro. Astfel, proiectul de achiziţionare a 40 de autobuze electrice şi amenajarea infrastructurii de transport aferente are o valoare de 18 milioane de euro, municipalitatea intenţionând să reînnoiască parcul auto al firmei de transport public local de persoane TPL.           Reabilitarea reţelelor de transport şi distribuire a agentului termic ar urma să beneficieze de o finanţare comunitară de 70 de milioane de euro, edilul-şef considerând că, la fel ca în cazul alimentării cu apă şi al canalizării, fondurile europene reprezintă singura şansă de rezolvare a acestei probleme importante a capitalei de judeţ. Un alt proiect, estimat valoric la 10 milioane de euro, pentru care s-au obţinut aprobări de principiu de la Compania Naţională a Apelor, se referă la regularizarea albiei râului Suceava, între cartierul Iţcani Centrala Electrică de Termoficare(CET). Pentru Curtea Domnească  există un proiect întocmit de către o firmă spaniolă, reabilitarea monumentului istoric fiind apreciată la 22 de milioane de euro, în timp ce pentru amenajarea zonei de agrement de pe Tătăraşi ar fi nevoie de o finanţare europeană de 5 milioane de euro. Edilul-şef  Ion Lungu opinează că marele regret este acela că proiectul de dezvoltare policentrică a Arealului Suceava-Botoşani nu este prins în Strategia cadru de dezvoltare 2014-2020 înaintată la Bruxelles. Lungu este dezamăgit întrucât 5% din alocările financiare pentru fiecare stat membru, în cadrul politicii de dezvoltare regională, ar fi luat calea susţinerii investiţiilor teritoriale integrate, de genul arealului precizat, ceea ce ar fi însemnat că o parte din proiectele amintite ar fi fost susţinute din această sursă. Astfel, în condiţiile unei concurenţe reduse, fiecare areal de dezvoltare dintre cele existente, adică Suceava-Botoşani, Arad-Timişoara şi Brăila-Galaţi, ar fi avut la dispoziţie fonduri sigure şi mai consistente. „Aşteptăm să vedem finalitatea Acordului-cadru care urmează să fie aprobat în perioada următoare. Vrem să vedem care sunt exact măsurile de accesare a fondurilor şi, nu în ultimul rând, ghidurile pentru aplicarea acestora. Sperăm ca acest lucru să se întâmple până la sfârşitul anului, astfel încât să putem să ne creionăm în mod clar proiectele pe care vrem să le accesăm”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Aflată într-o stare avansată de degradare,

Clădirea monument a Gării Iţcani ar putea intra în reparaţii capitale

·        Compania Naţională de Căi Ferate caută surse de finanţare şi intenţionează să obţină autorizaţie de construire pentru reparaţii capitale.

·        ”Vom acorda sprijin cu celeritate, pentru a reabilita această clădire important, simbol al oraşului nostru, care este într-o fază avansată de degradare”, a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu

Compania Naţională de Căi Ferate, Sucursala Căi Ferate Iaşi   s-a adresat Primăriei municipiului Suceava în vederea obţinerii autorizaţiei de construire pentru reparaţii capitale la clădirea pentru călători a Staţiei CFR Suceava Nord.  Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de către primarul Ion Lungu,  care a precizat că, în ultimii ani, autorităţile locale şi judeţene au înaintat mai multe adrese la Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională a Căilor Ferate prin care şi-au arătat disponibilitatea de a intra într-un parteneriat, în vederea salvării clădirii Staţiei CFR Suceava Nord. Edilul-şef sucevean şi-a manifestat toată deschiderea faţă de iniţiativa Companiei Naţionale de Căi Ferate, oferindu-se să acorde sprijin în lămurirea regimului proprietăţii importantului imobil de patrimoniu, astfel încât  acesta să fie salvat de la o degradare continuă.  „Este un monument important, de patrimoniu, al municipiului, al judeţului, al Bucovinei, şi am primit o rază de speranţă, în sensul că se caută surse finanţare. Ni s-au adresat nouă în intenţia obţinerii autorizaţiei de construire, cerându-ne sprijin şi în vederea găsirii de documente legate de această clădire care a fost construită în 1882, întrucât nu au toate actele referitoare la proprietate. Le vom căuta şi vom acorda sprijin cu celeritate, pentru a reabilita această clădire important, simbol al oraşului nostru, care este într-o fază avansată de degradare”, a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.  Gara Suceava Nord a fost construită în anul 1871 în satul Iţcani, astăzi suburbie a Sucevei, şi este inclusă în Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava, elaborată în anul 2004. Aceasta este înscrisă în nomenclatura CFR cu numele de Staţia CFR Suceava-Nord şi deserveşte traficul de călători şi mărfuri spre Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, precum şi pe cel internaţional înspre Ucraina şi Rusia. În septembrie 2007, în Gara Iţcani s-a turnat o secvenţă din filmul „Călătoria lui Gruber”, în regia lui Radu Gabrea. 

După reclamaţii la Primărie,

Toalete individuale ecologice în trei parcuri din Suceava

·        În oraş au mai existat asemenea cabine, însă au fost ridicate pe motiv de utilizare necorespunzătoare şi răspândire de mirosuri pestilenţiale, întrucât nu erau racordate la reţeaua de canalizare.

Primăria va monta mai multe toalete ecologice pe raza municipiului Suceava. Măsura a este luată după ce sucevenii, mai ales cei în trecere sau aflaţi la promenadă în zona centrală a oraşului, a reclamat lipsa dotărilor respective. Primarul Ion Lungu a precizat că deja în cele două compartimente ale parcărilor subterane există două grupuri sanitare moderne şi funcţionale, cu intrare fără taxă, însă trecătorii nu apelează la acestea. „Cetăţenii reclamă faptul că nu sunt toalete suficiente, mai ales  în zona centrală, deşi există două grupuri sanitare funcţionale şi bine întreţinute în parcările subterane. Recomand celor care se află în zona centrală să meargă acolo când au nevoie, intrarea fiind gratuită”, a subliniat primul gospodar al oraşului. Astfel, noile toalete vor fi racordate direct la reţeaua de canalizare, două cabine urmând fi amplasate în Parcul central, două în Parcul Palatului de Justiţie, iar altele două în Parcul Areni, respectiv cel de lângă Universitatea „Ştefan cel Mare”. De menţionat este faptul că pe raza urbei reşedinţă de judeţ a mai existat un important număr de toalete individuale, însă multe au fost ridicate din cauză, că fiind doar vidanjabile, răspândeau mirosuri pestilenţiale în preajmă. La fel, respectivele dotări răspândite în întregul oraş nu au dat „randament” şi pe motiv de utilizare necorespunzătoare.     

În proiectul cu fonduri europene,

Constructorii de la reţele de apă şi cele de canalizare au fost plătiţi

·        „Se pare că a fost un blocaj la nivel guvernamental, care, până la urmă, a fost rezolvat, iar astăzi toată lumea este plătită la zi”, a declarat primarul Ion Lungu.

Firmele constructoare sub-contractante ale intervenţiilor din cadrul proiectului de reabilitare şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă şi reţelelor de canalizare din municipiul Suceava şi-au primit drepturile restante, a anunţat ieri primarul Ion Lungu, cu prilejul întâlnirii lunare de monitorizare a graficelor execuţiei. Edilul-şef le-a spus responsabililor din proiect că una dintre cauzele pentru care lucrările trenau o reprezenta întârzierea achitării contravalorii acestora, impedimentul fiind eliminat. Şeful administraţiei sucevene a subliniat că a avut discuţii cu Ştefan Groza, directorul general al operatorului unic ACET, care l-a asigurat că blocajul de la nivel guvernamental a fost rezolvat, iar plăţile sunt la zi.  „Un motiv pentru care se spunea că nu se poate lucra era problema banilor, iar aceasta a fost rezolvată. Din discuţiile avute cu domnul Groza, am înţeles că sunt făcute plăţile la zi, că au venit toţi banii. Se pare că a fost un blocaj la nivel guvernamental, care, până la urmă, a fost rezolvat, iar astăzi toată lumea este plătită la zi”, a declarat Lungu.     

Şeful executivului a precizat că în ultima săptămână ritmul intervenţiilor s-a înteţit, deşi acesta nu este cel de dorit. Primarul le-a solicitat şefilor societăţilor de construcţii să-şi mobilizeze la maxim „forţele de lucru”, astfel încât se exploateze la maxim cele două luni de vară rămase. De altfel, în vederea recuperării rămânerilor în urmă, va avea loc a o analiză a întregului proiect judeţean, împreună cu conducerea Consiliului judeţean şi cea a ACET. „Haideţi să facem tot posibilul să mărim ritmul, să o scoatem la capăt, pentru că oricum sunt în întârziere. Ca să lucrăm eficient, mai avem la dispoziţie doar două luni, respectiv iulie şi august, pentru că din septembrie vin ploile, iar din octombrie este frig”, le-a spus constructorilor primarul Ion Lungu, în cadrul comandamentului de ieri  de la sediul Primăriei.  Obiectivul ,,Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava” este finanţat din Fonduri de coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1, Faza I, având valoarea iniţială totală a contractului de finanţare de peste 494,7 milioane de lei. Investiţia vizează 6 municipii şi oraşe cuprinse în program, respectiv Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Salcea. În total, în municipiul Suceava, extinderea cu circa 31,3 km a reţelelor de alimentare cu apă se face pe 76 de străzi, iar reabilitările au drept ţintă 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi din toate cartierele.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, sunt spuse reabilitării.

A doua amânare pentru finalizarea lucrărilor la skate park 

Parcul pentru rolleri va inaugurat, cel mai probabil, pe 15 iulie, a anunţat ieri, primarul municipiului Suceava Ion Lungu. Aceasta este cea de a doua amânare a dării în folosinţă a obiectivului, primul termen expirând pe 1 iunie, de Ziua copilului, iar cel de al doilea, o lună mai târziu, pe 1 iulie, adică ieri. Şeful administraţiei locale spune că făcut o vizită pe şantier, prilej cu care i s-a promis că  execuţia ar putea fi încheiată înainte de jumătatea acestei luni. „Ultimul termen dat de noi este 15 iulie, iar din câte am văzut, sunt în grafic cu lucrările, urmând a fi terminate poate chiar mai repede. Sperăm, astfel, să le finalizăm la data de 10 iulie”, a declarat Ion Lungu. „Nordic skate park” este în curs de amenajare în preajma Patinoarului artificial de pe strada „Universităţii”, contractul de finanţare, în valoare de 591.537 lei, fiind semnat cu societatea de construcţii Civica Grup Suceava. Conform proiectului iniţial, suprafaţa ocupată de viitoare amenajare va fi de 2.426 de metri pătraţi. Pista de rulare de beton armat va avea 1.156 de metri pătraţi, spaţiul verde-380 de metri pătraţi, iar suprafaţa ocupată de activităţi conexe va fi de 490 de metri pătraţi. În prezent, rollerii folosesc esplanada Casei Culturii, unde deranjează pe sucevenii ieşiţi la promenadă şi, pe deasupra, distrug şi pavimentul recent amenajat. 

Înmânate în mod oficial, primele 7 atestate pentru produse tradiţionale

Ieri, la sediul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Suceava au fost înmânate primele 7 atestate pentru produse tradiţionale din judeţul Suceava. Fabricantul este Adelvero Prod Cîmpulung Moldovenesc, a patronului Ioan Baciu, iar produsele sunt certificate în conformitate cu noul act normativ, din 2013, privind atestarea produselor tradiţionale. Acestea sunt înscrise în „Registrul naţional al produselor tradiţionale”, fiind vorba despre „Chişca Baciu”, „Muşchiul haiducesc Baciu”, „Cârnaţii boiereşti Baciu”, „Costiţa chiţuită Baciu”, „Jambonul ţărănesc Baciu”, „Toba Baciu” şi „Muşchiul copt în jar”. 

„Îl felicităm pe domul Baciu pentru perseverenţă şi dragostea cu care dumnealui a promovat produsele, acestea respectând toată metodologia, conform noului Ordin în domeniu. ”, a spus directorul executiv la Direcţiei pentru Agricultură, Vasile Schipor. De precizat este faptul că, eliberat de Direcţia Generală pentru Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, atestatul nu exonerează operatorul economic de răspunderile ce îi revin, potrivit legii, în legătură cu fabricarea şi comercializarea produsului. De asemenea, atestatul îşi păstrează valabilitatea atât timp cât operatorul economic îşi îndeplineşte criteriile şi cerinţele în baza căruia documentul a fost eliberat.  Din totalul de 126 de produse tradiţionale atestate în judeţul Suceava, 87 sunt din carne, iar 35 din lapte. În vederea reprezentării unitare a intereselor  producătorilor, în judeţ s-a înfiinţat Asociaţia Producătorilor de Produse  Tradiţionale  şi  Ţărăneşti  din  Bucovina “La Baciu”, cu  sediul în comuna Fundu Moldovei, asociaţie care îşi propune să sprijine activitate membrilor  săi,  inclusiv pentru desfacerea produselor,